64 matches
-
mai cuprinzător cînd e însoțit (complementar) de un altul: de vină, de vinovăție. Am picat cu media opt și șap..." "Pricepe, Dințișor: în cazul tău, concursul nu va fi corect. Tu nu trebuie să știi de 8-9, ci de peste 10. Decodat, perfect înțeles, trebuie să mănînci cartea. Mănînc-o". Așa și era. În '61 se mai concura cu "dosar". Fiilor de ceferiști, de șantieriști, de mineri, de colectiviști (ca să nu mai pomenim de copiii "aparatului") li se asigura loc la admitere; pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în vis, are relații sexuale cu un animal, de exemplu, nu dorește, în realitate, să aibă această experiență. Relațiile sexuale sunt un simbol, iar animalul un altul. Dorința ascunsă ori situația ce se ascunde în spatele scenariului oniric cere să fie decodată (vezi capitolul IV). Celor trei funcții principale ale visului definite de Freud (funcția de protecție a somnului, funcția de eliberare de conținuturile inconștiente, funcția de compensare) este posibil să le adăugăm altele, care nu sunt lipsite de importanță. 4. Funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fost mai des folosit, cu cât el face parte din scheme procedurale frecvent folosite de către individ, cu atât este mai ușor accesibil. Conceptele cheie din propozițiile de mai sus sunt: pepene, foc, gogoșari și protagonist. Ele au fost receptate și decodate aproape simultan. Cel mai puțin pertinent dintre acestea este protagonist; cuvântul nu Îi este cunoscut vânzătorului V; chiar dacă are intrare lexicală (e posibil să-l mai fi auzit), nu are intrare enciclopedică (sau are una care conține ipoteze puține și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
la t0. Drept urmare, nici ceilalți doi stimuli lingvistici Ai un foc respectiv Cât costă kilogramul de gogoșari nu vor fi supuși În continuare procesului de prelucrare. Faptul că interpretul a selectat cel mai pertinent stimul verbal dintre cei percepuți și decodați nu Înseamnă că acesta s-a angajat deja În actul de comunicare. El nu poate, numai pe această bază, să-și dea seama dacă enunțul i-a fost adresat lui, intenționat. Din acest motiv, interpretul trebuie să ia În considerare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
altă parte, însuși raportul stabilit între intenția comunicativă a locutorului și maniera în care interlocutorul receptează/decodează mesajul (în conformitate sau nu cu intenția comunicativă a locutorului, de aici și diferența dintre mesajul codificat/transmis de către locutor și mesajul receptat/decodat/interpretat de către interlocutor) cf. Dragoș, 1989, p. 4; Hobjilă, 2003, p. 12; Hobjilă, 2009, p. 234 etc. Trebuie precizat că relația nu este una univocă, și anume comunicarea este ancorată într-un anumit context, ci una biunivocă, în condițiile în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prezentarea diferitelor tipuri de blocaje care pot apărea în comunicare, vezi mai jos). Ca produs, comunicarea se concretizează: * într-o diversitate de mesaje motivată atât prin perspectiva locutorului/interlocutorului (pentru mesajul construit și transmis de către locutor și mesajul receptat și decodat de către interlocutor, vezi Hobjilă, 2009, p. 234; Mincu, 1983, pp. 202-203; Năstășel & Ursu, 1980, p. 16 etc.), a multitudinii codurilor și a canalelor de transmitere a mesajelor, cât și prin complexitatea coordonatelor contextuale pe care le implică fiecare situație de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Cmeciu, 2010, p. 33) din actele comunicative; vezi, de exemplu, "spus-ul" = "Cât e ceasul?" și "nespus-ul" = "Mai este mult până la pauză?" sau "Crezi că vom ajunge la timp?" sau "Vom întârzia, nu?" etc. (care pot fi mai ușor decodate/descifrate prin ascultare activă concept care va fi prezentat în următoarele secțiuni ale lucrării de față). NOTĂ. Toate aceste coordonate ale comunicării sunt reflectate, în maniere diferite, nuanțate, de perspectivele oferite de literatura de specialitate asupra modelelor comunicării și ale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
teatrale (vezi, de exemplu, rolul exercițiilor de dicție, al celor de expresie corporală etc. în realizarea lecturii expresive a unui text literar în fața elevilor). I.2. Discurs În accepțiunea (aici) de formă de concretizare a mesajului reperabil/actualizat (construit, transmis, decodat, interpretat) într-o anumită situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/ educațională, discursul va fi prezentat în acest subcapitol atât prin raportare la principalele repere reflectate în acest plan în literatura de specialitate, cât și cu deschidere către problematica strategiilor discursive
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
gestual, plastic, muzical, pe de altă parte [Stănciulescu, 1995:39]. Altfel spus, același semnificat este posibil de transmis prin semnificanți diferiți. Fiind mult mai vagi (mai "mincinoase") decît cele verbale, semnele nonverbale sînt, în consecință, mai greu de receptat și decodat. Putem conchide acum că toate modalitățile de pervertire a sensurilor prin limbaj rezultă fie din deformarea semnificantului, fie a semnificatului, fie a relației de semnificare instituite între elementele structurale ale semnului, subiectul semnificator și referențial. O analiză triadică sintactică, semantică
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
determinanții ale conectivității: coeziunea ca și „conectivitate secvențială” sau gramaticală, coerența ca și „conectivitate conceptuală” și consistența ca și „conectivitatea noncontradictorie” a valorilor de adevăr. 2.1. Corectitudinea și coeziunea gramaticală Orice construcție discursivă trebuie, pentru a putea fi percepută, decodată și înțeleasă corect, să fie produsă conform anumitor reguli sau norme gramaticale ce reglementează utilizarea corectă a codului lingvistic. Chiar dacă aceste reguli sunt convenții, care, ca orice convenții umane, sunt aproximative, respectarea lor ne ajută să dăm corectitudine gramaticală intervențiilor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
plac”, cealaltă urmărind „să redescrie realitatea pe calea ocolită a ficțiunii euristice”. (P. Ricoeur, 1984:25,380). Funcția retorică sau rolul persuasiv al metaforei îi pune în evidență calitatea de „ornament estetic” al acesteia, care deși este mai întâi prelucrată, decodată cognitiv de către receptor, adevărata ei țintă este nivelul emoțional afectiv, care odată atins face să vibreze întreaga ființă a acestuia. Limbajul metaforic își află puterea de seducție în exploatarea unor nevoi spirituale a omului și anume: nevoia, setea de frumos
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
prevăzută în procedurile militare standard, a fost inițiată mobilizarea generală, care a constituit unul din motivele declanșării primului război mondial. Al treilea principiu al procesării spune că evoluția internă decurge sub forma învățării instrumentale. Așa cum am văzut, informațiile sînt întotdeauna decodate astfel încît să se potrivească unui canal prestabilit de feedback. Dacă informațiile intrate necesită o altă reacție, sînt aplicate secvențial alte proceduri de operare standard. O adaptare a procedurilor survine numai dacă secvența de proceduri de operare standard nu dă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
al impulsurilor pshice și fizice inexplicabile. Henry James aspiră la onestitatea ființei, mutând centrul de interes al romanului de la real la verbalizarea lui deficitară, transformând acțiunea (incidentele) în understatement (subînțeles, înțeles insuficient verbalizat). Ceea ce rezulta din mâna autorului modernist trebuia decodat, prelungit, explicitat: clarificarea era, de fapt, o completare a textului (bazat pe preverbal) cu un alt text (critic), în care criticul transpunea în verbal ceea ce romancierul încercase să ascundă de sens, de cuvânt. Modernismul unea eroul cu efortul de a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
intrigii este de fapt refuzul povestirii clasice. Incidentul rămâne. Literatura n-ar exista în absența narațiunii. Doar că noile romane nu se mai pot repovesti. Experiența lecturii s-a însingurat, în sensul că nu poate fi comunicată, ci doar analizată, decodată. Eliot detesta ideea că poemele lui ar putea fi parafrazate, explicate altfel decât prin ele însele. Cu toate acestea, în marginea lor, ca și în marginea lui Ulysses, s-au scris biblioteci întregi. Ceea ce vroia Eliot să spună era de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]