34 matches
-
unui lector străin și Mistrie atotștiuse și blagoslovise. S-a mărturisit violat de comuniști la conștiință, și-a abandonat "judecățile vechi" și și-a repudiat versurile despre "chiaburani". Luptase cu GAZ-ul pentru colectivizare, putea lupta și din JEEP pentru decolectivizare. "Ieu am fost numai temporar comunist. Am făcut rău sistemului din interior. Am fost obstaculat". Ceea ce numea "îndepărtarea de la actul editorial" i-a dat aripi. Ataca pe cei care au tipărit sub dictatură, așteptîndu-se cred la "un premiu pentru scriitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
octombrie, peste 200 000 de persoane adunate În Piață Palatului Culturii l-au ovaționat continuu pe eroul zilei, „omul care s-a Împotrivit rușilor”. În realitate, dup... ce a realizat În 1956 și 1957 o parte din programul s...u - decolectivizarea satelor, reforma economiei, libertatea religioas... etc. - Gomułka nu a Întîrziat s... revin..., Încetul cu Încetul, asupra principalelor sale aspecte. Altfel spus, exceptînd m...șurile legate de agricultură privat..., el nu și-a respectat promisiunile. Hebdomadarul Po Prostu a fost Închis
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
unui trecut parțial mitificat și formeaz... grosul partidelor de stînga, În special al fostelor Partide Comuniste. Și la sate, situația foarte critic... din timpul comunismului se agraveaz... dup... c...derea lui, spre surprinderea opiniei publice occidentale, care Își Închipuia c... decolectivizarea și reprivatizarea ar duce, ca În Chină lui Deng Xiaoping, la rezolvarea problemelor majore și la relansarea producției agricole. Dar nu a fost așa. Cei mai mulți dintre ț...rănii care și-au recuperat doar cîteva hectare (deseori mai puțin) și care
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
agricolă internă, așa cum exista, a fost pur și simplu lichidată iar întreprinderile agricole desființate. Mircea Bulgaru remarca: "... nimeni nu se îndoiește căci colectivizarea agriculturii a fost o mare greșeală istorică. Nu vom greși prea mult dacă vom susține că și decolectivizarea după modul pripit cum a fost concepută și înfăptuită a fost o altă greșeală istorică"1040. Politica de curs de schimb valutar adoptată a fost în defavoarea intereselor de stabilitate, mai ales într-o perioadă în care dezechilibrele erau multiple și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
eficiente) și schimbări culturale (în educație, presă) (Sandu, 2000). Nee și Matthews (1996) organizează schimbările înglobate de tranziție pe trei nivele: național, regional și local. La nivel național se plasează schimbările ce țin de decizii politice la nivel de stat (decolectivizare, descentralizare fiscală, reforma întreprinderilor, reforma legală, etc). La nivel regional, se face referire la disparitățile interregionale. Iar la nivel local se plasează schimbările în normele și practicile comunitare, transformarea structurii rețelelor sociale, relațiile informale. Problemele României în tranziția spre postcomunism
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se reconstituie dreptul la proprietate privată. Legea a avut un caracter retrospectiv, ea încercând să repare răul făcut de regimul comunist în ce privește proprietatea funciară, și din acest motiv, unii din autorii străini au numit procesul antrenat prin aplicarea Legii 18, decolectivizare (Cartwright, f.a.). Prin reforma din 1991, România se înscrie în seria țărilor care au parcurs un proces de tranziție și care au restructurat în mod fundamental proprietatea funciară. Rezultatele au fost foarte diferite în aceste țări. Dacă în țările baltice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu organizarea CAP-urilor. Mijloacele de producție erau concentrate în proprietatea cooperatistă sau a statului, fondul de consum al gospodăriei era condiționat de relația cu CAP-ul, iar ritmul de muncă era direct coordonat de liderii CAP-urilor. Procesul de decolectivizare din Romania a beneficiat de un studiu de teren detaliat al antropologului american Katherine Verdery, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003). Acest studiu de antropologie culturală poate fi asimilat în seria istorică a studiilor despre „problema
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oamenii își trăiesc viața. Spre deosebire de economiști și juriști, Verdery insistă că proprietatea poate fi înțeleasă doar dacă știm cu exactitate cum e folosit pământul și din ce motive (de multe ori extra-economice) este valorizat. Studiul descrie pe larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe care locuitorii unui sat transilvănean (Aurel Vlaicu, județul Hunedoara) le-au avut după această transformare „epocală” de la nivel local. Decolectivizarea a condus la proceduri greoaie, uneori confuze, iar alteori haotice, permițând manevre politice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
motive (de multe ori extra-economice) este valorizat. Studiul descrie pe larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe care locuitorii unui sat transilvănean (Aurel Vlaicu, județul Hunedoara) le-au avut după această transformare „epocală” de la nivel local. Decolectivizarea a condus la proceduri greoaie, uneori confuze, iar alteori haotice, permițând manevre politice de achiziționare a multor terenuri agricole de către cei bine plasați politic. Departe de a fi un proces simplu de replicare a situației de dinaintea colectivului, restituirea pământului a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și un mijloc de a acapara pământ. Pe lângă prezentarea legislației și a tribulațiilor legate de aplicarea legii, Katherine Verdery situează comparativ contextul agriculturii de după 1990 din România atât în rândul statelor din estul Europei, cât și al țărilor puternic industrializate. Decolectivizarea a produs un grup enorm de proprietari de parcele agricole de foarte mici dimensiuni. Media suprafeței parcelelor create prin Legea nr. 18/1991 este undeva între unul și două hectare, în comparație cu o medie de 300-400 de hectare în Statele Unite și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceste condiții, asociațiile agricole au căpătat o importanță deosebită, ele fiind dominate fie de ingineri agricoli, fie de fostele elite ale CAP-urilor. Dacă înainte de colectivizare și de război posesia pământului reprezenta criteriul de diferențiere economică în mediul rural, după decolectivizare accesul la credit, subvenții, mașini agricole sau munca sătenilor constituie principalul criteriu al ierarhiei locale. Cu alte cuvinte, nu posesia în sine a pământului, ci capacitatea de a-l lucra cu mijloace agriculturii mecanizate îi diferențiează pe „câștigători” de „perdanți
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a structurilor sociale și economice ca urmare a unor mișcări sociale legendare. Astfel, după evenimentele din 1956, Wladyslaw Gomulka a tolerat o liberalizare relativă a presei și o anumită circulație a indivizilor către Occident. El a suscitat chiar o mică decolectivizare: țăranii care doreau erau invitați să părăsească cooperativele de producție. Alungat de la putere de revolta muncitorească din 1970, Gomulka a făcut loc unui nou secretar providențial: Edward Gierek, care a propus societății poloneze o politică de consum de tip occidental
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
doi putem retroceda pământul, interzicând Însă, pentru o perioadă de 10 ani, vânzarea terenului intrat În proprietate. Aceasta pentru a Împiedica aparația, la sate, a marii burghezii. Noi venim În Întâmpinarea țăranului sărac, a oamenilor necăjiți de la țară.” Împotrivindu-se decolectivizării, liderii FSN susțineau menținerea controlului statului asupra cooperativelor agricole, pentru a „nu favoriza categoriile sociale cu tendințe de speculă”. În 1992, numirea lui Nicolae Văcăroiu În funcția de prim-ministru a confirmat linia etatismului economic promovat de FSN, prin moștenitorul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Frontului Salvării Naționale, Partidul Democrat s-a coagulat În jurul aripii conduse de Petre Roman În cadrul FSN. Prezența masivă a tehnocraților În interiorul elitei PD a structurat identitatea partidului În jurul unui program reformist care urmărea tranziția la economia de piață, privatizarea și decolectivizarea. Spre o economie socială de piață Încă din momentul câștigării alegerilor din mai 1990, Guvernul Roman a militat pentru accelerarea reformelor economice, subliniind situația „Îngrijorătoare” generată de economia hipercentralizată, bazată pe o industrie supradimensionată, Învechită, neproductivă și tehnologic depășită. Programul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
generată de economia hipercentralizată, bazată pe o industrie supradimensionată, Învechită, neproductivă și tehnologic depășită. Programul guvernului sesiza existența unei „profunde crize structurale, datorate centralizării, etatizării și funcționării sistemului comunist”. Obiective precum descentralizarea economiei, liberalizarea prețurilor, privatizarea Întreprinderilor de stat sau decolectivizarea au fost criticate Însă dur de președintele Iliescu și de membrii marcanți ai FSN precum Alexandru Bârlădeanu sau Dan Marțian, conflictul În jurul ritmului și naturii reformelor ducând, În 1992, la scindarea partidului. După această dată, partidul condus de Petre Roman
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Violette Rey la Editura RAO. Și urmează o cartografiere riguroasă și ingenioasă a acestei stări de fapt. Ce s-a întîmplat cu satul și agricultura după 1990 ? Iată cîteva repere pentru cei interesați : „Singularitatea României agricole post-socialiste nu a fost decolectivizarea funciară, generalizată de altfel în toată Europa de Est, ci distrugerea imediată a infrastructurii productive din cooperative ; legea din 1991 asociază restituirea proprietății lichidării CAP-urilor. Fragmentării funciare i se adaugă așadar existența micilor exploatații agricole puțin echipate. Reapariția aproape generală a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
funciare i se adaugă așadar existența micilor exploatații agricole puțin echipate. Reapariția aproape generală a ogoarelor individuale, sub forma parcelelor înguste și alungite, a condus la renașterea unui peisaj agrar caracteristic Europei secolului al XIX lea”. O hartă dedicată „traiectoriilor decolectivizării” plasează în spațiu „bastioanele agriculturii țărănești” (Maramureș, Suceava, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Hunedoara, Gorj și Vîlcea), avînd la cealaltă extremă „bastioanele agriculturii de stat” din Dobrogea, Călărași, Buzău, Brăila și Timiș. O altă hartă, în care ponderea populației active în agricultură la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
spre libertăți, promovează o legislație asistențială și patronajul politic, este încurajat de propaganda populistă, încurajează o tiranie a majorității, caritatea și clientelismulxe "„clientelism" (vezi considerațiile lui Vincentxe "„Vincent,Andrew", 1992, p. 56). Procesul de liberalizare este condiționat de cel de decolectivizare (vezi Verderyxe "„Verdery,Katherine", 1996). Postcomunismul 22 reprezintă pentru mulți oameni o schimbare dramatică. Ne adaptăm spontan la schimbările în bine, dar greula cele care ne cer efort de reînvățare (vezi Quinton, 1993, pp. 245-246). Este de înțeles că cei mai mulți
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
domeniul pescuitului este considerabil mai mare față de celelalte țări. În cazul multor țări, cum ar fi de exemplu, Ungaria, Cehia sau Estonia, doar 4-6% dintre persoanele încadrate în muncă sunt angajate în agricultură. În Ungaria, ca urmare a procesului de „decolectivizare” care s-a accelerat în 1993 și a legii privind despăgubirile, gospodăriile familiale întemeiate pe terenurile agricole redobândite nu au sporit în mod considerabil numărul lucrătorilor din agricultură, dimpotrivă, desființarea cooperativelor agricole au scăzut numărul lucrătorilor din acest sector: în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a determinat o întoarcere aproape forțată către agricultură și mediul rural. Mai mult, se conturează un model de migrație internă pe distanțe lungi, care presupune mișcarea populației între orașele din vestul țării către cele din est, după ce a avut loc decolectivizarea agriculturii. Pe de altă parte, „nu toate modificările din câmpul muncii sunt legate de schimbarea domiciliului din urban în rural. Mulți navetiști care au lucrat în industriile dezvoltate în orașe puteau implica o întoarcere temporară și involuntară către agricultură”. Însă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
unui mare număr de studenți. Cu toate acestea, progresele din anii precedenți nu sunt total compromise odată cu această tragedie: o politică externă de deschidere și de pace, instituții mai stabile, o societate mai puțin dominată, o agricultură în progres datorită decolectivizării generalizate, o industrie mai bine organizată și mai bine orientată, o creștere economică la aproximativ 9% pe an. Societatea* rămâne turbulentă, dar ea știe acum cât ar costa-o o întoarcere în trecut. Nici partidul, care gustă acum din deliciile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Gorbaciov la el acasă, din cauza bilanțului economic mediocru. Desigur, o rețea de cooperative a început să ființeze și se observă o timidă dezetatizare a industriei grele; dar inflația pune populația la grea încercare. Legea din 1989 prin care se încearcă decolectivizarea parțială a agriculturii, dându-se țăranilor dreptul de a lua în arendă pământuri cu contracte pe cincizeci de ani, suscită neîncredere și are puține efecte. Pentru a recâștiga susținerea populației, Gorbaciov mărește numărul concesiilor: în martie 1990, este abolit rolul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
facă față situației și că, pe teritoriul maghiar, "cuceririle socialismului" erau puse în pericol și-a schimbat conducătorul polonez opinia, aprobând intervenția sovietică. Sarcinile pe care Gomułka le va trasa partidului, de un reformism controlat, pot fi rezumate după cum urmează: "decolectivizare", adică amortizarea presiunilor politice asupra agriculturii (în Polonia acestea fuseseră întotdeauna mai scăzute decât în restul lagărului), o decongestionare a vieții religioase (catolicismul a jucat, începând cu epoca modernă, un rol fundamental în viață civilă poloneză) și, nu în ultimul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
agricolă internă, așa cum exista, a fost pur și simplu lichidată iar întreprinderile agricole desființate. Mircea Bulgaru remarca: "... nimeni nu se îndoiește căci colectivizarea agriculturii a fost o mare greșeală istorică. Nu vom greși prea mult dacă vom susține că și decolectivizarea după modul pripit cum a fost concepută și înfăptuită a fost o altă greșeală istorică"1040. Politica de curs de schimb valutar adoptată a fost în defavoarea intereselor de stabilitate, mai ales într-o perioadă în care dezechilibrele erau multiple și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pe termen lung spațiile rurale: să se distrugă cooperativele agricole de producție și să se redistribuie câte puțin pământ țăranilor, conform unei metode care nu-și are echivalent în niciuna dintre țările vecine, și ele angajate în același proces de decolectivizare agrară. Consecințele asupra economiei agricole sunt teribile. Tot de aici decurge încetineala exasperantă a privatizărilor din industrie (menajarea salariaților) și extrema opacitate a tranzacțiilor, ceea ce va agrava descompunerea situației economice a marilor complexe industriale și le va face complet neinteresante
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]