58 matches
-
zile în America, într-o călătorie de plăcere". Iată cum tribulațiile noastre ale celor din țară se leagă de cele ale românilor ajunși în Lumea Nouă, care se vede că trebuie să treacă, precum noi, cei de aici, prin Purgatoriul decomunizării!
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
au avut precedente în ultimele două secole de monarhie. Vechiul regim a furnizat Revoluției multe exemple, la care au adăugat geniul atrocității". România a preferat de multe ori continuitatea și de aceea nu a cunoscut o perioadă de destabilizare sau decomunizare și nici post-decomunizare. Singura perioadă de ruptură violentă a fost cu ocazia evenimentelor din decembrie 1989, dar din păcate fără nici un rezultat, nici cel puțin să știm cine au fost "teroriștii". Filosofia și ideologia în perioadele dominate de Istorie încearcă
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
comensurării comunismului și nazismului cu ajutorul aceleiași balanțe, întrucît "nu există unele victime care au dreptul la dreptate și altele nu". E remarcabilă, în acest sens, polemica d-sale cu Adam Michnik, care se pronunța deconcertant "pentru închiderea trecutului", "absolut contra decomunizării", deoarece orice justiție, după o dictatură, n-ar putea fi decît "iacobină, bolșevică": "Nu pricep (...) de ce crede Adam Michnik că justiția se opune reconcilierii și invers. În mintea mea, reconciliera presupune justiție pentru a nu așeza reconcilierea pe anularea diferenței
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
a Basarabiei, scandând lozinci precum: „România nu uita, Basarabia e-a ta!", „Suntem români!", „Vrem să fim în Europa", „România - ultima salvare", „Libertate!", „Jos comuniștii!", „Jos comunismul!". * Menționăm că solicitările noastre din prezentul apel sunt conforme cu cererile Proclamației pentru decomunizarea României (pe care o anexăm în continuare), lansată simbolic la 23 august 2008, la 69 de ani de la semnarea Pactului Hitler-Stalin. Avem convingerea că veți acționa cu demnitate pentru unitatea națională a poporului român. Semnatari Sorin Ilieșiu - vicepreședintele Alianței Civice
Apel către preşedinţii României şi Moldovei pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin () [Corola-journal/Journalistic/26875_a_28200]
-
Externă a României după 2004"), semnat de Radu Dudău. În ansamblu, avem de-a face cu o lucrare indispensabilă înțelegerii a ceea ce s-a cristalizat că un proiect politic care urmărește modernizarea instituțională, consolidarea statului de drept, reducerea corupției și decomunizarea. Autorii examinează critic tendințele din viața politică românească, adoptând o poziție de «optimism prudent», cum remarcă profesorul Tom Gallagher în cuvintele de susținere de pe coperta a patra", mai scrie Tismăneanu. Pe lista celor care au contribuit la volum, se numără
O carte despre România în vremea lui Băsescu, apărută în SUA, care costă 85 USD şi are 388 de pagini () [Corola-journal/Journalistic/69368_a_70693]
-
la Moscova, Kiev ori Chișinău, și la București. Metodele politico-mafiote sunt înscrise în zestrea genetică a comunismului și ele nu dau alți muguri decât excrescențele otrăvitoare perceptibile cu ochiul liber. Am înțeles multe din mecanismele care au făcut posibil eșecul decomunizării jumătății umilite a Europei citind noua carte a lui Václav Havel, Pe scurt, vă rog! (Editura Curtea Veche, 2009.) Ea continuă seria volumelor în care marele disident și intelectual își prezintă, într-o întrețesere de evenimente publice și private, existența
Chiar: de ce n-am avut un Havel? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7077_a_8402]
-
anticomunism bolșevic, similar în dogmatism cu comunismul însuși, a bântuit din timp în timp părți întregi ale Europei de Est". Citind această propoziție - explică Gheorghe Grigurcu - am avut senzația că n-am înțeles-o bine, așa încât am recitit-o. Va să zică decomunizarea, atât de dificilă, atât de dureros defectuoasă, la care suntem martori de aproape două decenii, să nu fie decât un echivalent al... comunismului? Asta vede și crede autorul Întoarcerii huliganului, din depărtările în care domiciliază, când vine vorba de vitregita
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
opinia contrarie celei aplaudate ieri. În rest, a fost vorba despre crimă și pedeapsă în cazul comuniștilor și despre opinia majoritară în această privință, după căderea regimului în Polonia, ca și în România, despre iertarea păcatelor, mai pe scurt, despre decomunizare. Se știe că Michnik a pledat întotdeauna, atrăgându-și numeroase antipatii, deși avea autoritatea omului trecut prin închisori, pentru închiderea parantezei comuniste din istoria țărilor noastre. Și-a repetat pledoaria și de data aceasta și a fost convingător, în primul
Când n-am mai fost de acord cu Adam Michnik by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5750_a_7075]
-
farmecului cu care și-a ilustrat, cu exemple din viață, ideea. Totul a luat-o razna după a doua întrebare care i s-a pus din sală și anume dacă nu era normal, dacă am avut denazificare, să avem și decomunizare. Întrebarea a venit, precisă și clară, din partea unei doamne care, cel puțin de la distanța la care mă aflam, nu mi s-a părut cunoscută. Asta are mai puțină importanță. Îi aduc omagiul meu pe această cale. Răspunsul lui Michnik, lung
Când n-am mai fost de acord cu Adam Michnik by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5750_a_7075]
-
cale. Răspunsul lui Michnik, lung și încurcat, a fost stupefiant pentru un om cu inteligența lui ieșită din comun. În esență, Michnik a spus că denazificarea n-a existat niciodată în realitate, devenind însă cu timpul un mit. Așadar, nici decomunizarea nu și-ar avea rostul, mai ales în condițiile în care n-avem voie să generalizăm, condamnând categorii și nu indivizi reali. Michnik l-a acuzat explicit și pe Gabriel Liiceanu de a fi scris în 1992 „Apelul către lichele
Când n-am mai fost de acord cu Adam Michnik by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5750_a_7075]
-
fi fost, mai cu seamă imediat după apusul regimurilor din Europa de Est și Centrală, necesar și eliberator, fie și într-un plan simbolic? În definitiv, am încetat să fiu de acord cu Adam Michnik în clipa în care a susținut că decomunizarea n-ar face decât să deschidă o cutie a Pandorei, deși noi, toți, constatăm zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă, vorba lui Lenin, de data aceasta, că, din contra, absența unui proces coerent de decomunizare
Când n-am mai fost de acord cu Adam Michnik by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5750_a_7075]
-
decomunizarea n-ar face decât să deschidă o cutie a Pandorei, deși noi, toți, constatăm zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă, vorba lui Lenin, de data aceasta, că, din contra, absența unui proces coerent de decomunizare a deschis cutia cu pricina a tuturor relelor de care nu reușim să scăpăm nici atăzi, după cei douăzeci de ani fatidici din profeția lui Brucan.
Când n-am mai fost de acord cu Adam Michnik by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5750_a_7075]
-
2009, Părintelui Arhimandrit Iustin Pârvu, care a încetat din viață în vara acestui an; articolul amplu al Irinei Damian „Consecințele constituționale ale căderii comunismului”; prețiosele amintiri ale lui Cicerone Ionițoiu, reunite sub titlul „Țară de martiri”; eseul Claudiei-Florentina Dobre despre decomunizarea în spațiul public bulgar; textele în care vorbesc despre comunism tineri care nu l-au cunoscut direct, elevi de astăzi ai unor licee din țară; în fine, „catalogul” celor uciși de autoritățile comuniste - litera G, sub genericul Unde sunt cei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
pe același plan”. Acestei poziții, Vladimir Tismăneanu îi aduce o corecție și o perspectivă nouă și importantă, derivând din aceea că el însuși, cu mult înaintea lui Jacques Julliard (cu zece ani înaintea acestuia), a „menționat mereu că în România decomunizarea nu va avea loc fără defascizare și nici defascizarea fără decomunizare”. Explicația este cât se poate de riguroasă și de inatacabilă: „În România, ultimii cincisprezece ani ai regimului comunist au încorporat profunde elemente fasciste. Am subliniat adesea că procesul de
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
și o perspectivă nouă și importantă, derivând din aceea că el însuși, cu mult înaintea lui Jacques Julliard (cu zece ani înaintea acestuia), a „menționat mereu că în România decomunizarea nu va avea loc fără defascizare și nici defascizarea fără decomunizare”. Explicația este cât se poate de riguroasă și de inatacabilă: „În România, ultimii cincisprezece ani ai regimului comunist au încorporat profunde elemente fasciste. Am subliniat adesea că procesul de detotalitarizare mentală presupune asumarea trecutului, confruntarea cu elementele cele mai problematice
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
mai bine funcția este geneza -ismelor sau, mai bine spus, mișcarea ideilor in statu nascendi et moriendi. Secretul unui -ism devine manifest în sufixul -(iz)are precum virusul într-o epidemie. Creștinare a lumii păgîne, decreștinare a Occidentului industrial. Comunizare, decomunizare a Estului european. Autorizare, dezautorizare a unui nume propriu. În 1970, numele lui Marx dobîndea autoritate în cercurile universitare din Franța, și non-marxistul își împăna articolele cu citate și definiții ale teoreticianului german; același autor va îndepărta, douăzeci de ani
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Referințe bibliografice Barbu, D. (1998), „Destinul colectiv, servitutea involuntară, nefericirea totalitară: trei mituri ale comunismului românesc”, în L. Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Nemira, București. Pleșu, A. (1994), „Viața intelectuală sub dictatură II”, Dilema, nr. 9, anul II, nr. 98: Decomunizarea. Dare de seamă, p. 3. Memorie și uitare a comunismului la intelectualii francezi. Interpretări contemporanetc "Memorie Și uitare a comunismului la intelectualii francezi. Interpretări contemporane" Gilles Ferréoltc "Gilles Ferréol" I. Gemeni heterozigoți Bolșevismul și național-socialismul, așa cum au arătat autori precum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În locul unei pretinse exhaustivități, am preferat să le selectez pe acelea care ar evidenția cât mai pregnant distincția fiecărui stadiu al modernității. Tabelul 2.4. Instanțe constitutive ale modernități și schimbării asociate Stadii ale modernității Instanțe constitutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu socia Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și, în mare parte, ipotetice, sugerând doar o abordare pe care trebuie în continuare să o detaliez. Ca premisă a detalierii, propun să admitem că, din punct de vedere macrosocial, tranziția postcomunistă este dominată de trei „programe instituționale” . Primul vizează decomunizarea și construcția instituțională ce corespunde economiei de piață și democrației liberale. Mijloacele principale de realizare sunt cunoscute: privatizarea și consolidarea drepturilor de proprietate se îmbină cu construcția și dezvoltarea instituțiilor democrației. Al doilea program este de tip integraționist și se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relele, ci tu însuți, cel care, luând asupră-ți povara erorilor săvârșite, primești în schimb nemăsurata libertate de a nu mai greși.” Cu acest a priori subiectiv - care învăluie cu seninătate orice discuție asupra sensului culpabilității -, dl Baconsky reînnoiește problema „decomunizării” României printr-un util excurs istoric ce compară situația țărilor europene marcate de pactizarea cu fascismul interbelic. Între acestea, Franța sau Germania ar fi putut indica beneficiile unei autentice „epurări” a societății civile de paraziții ideologiilor demente. Din nefericire, orice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prin munca mea. (Cazul 1, Cehia) Tensiunile ideologice sunt cel mai ușor de perceput În Republica Cehă, unde interlocutorii noștri aduc vorba despre lustrație și despre consecințele sale mai des decât polonezii sau maghiarii, care se comportă ca și cum dezbaterea despre decomunizare n-ar fi existat, pentru că, În realitate, ea nu i-a afectat prea mult. În Cehoslovacia, mai mult decât În alte părți, motivațiile acestui antreprenoriat „forțat” s-au creat În acest climat. O scurtă poveste de viață ilustrează cel mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
juridice deschise de legea din 1988 din Polonia pentru a-și crea, În beneficiul propriu, Întreprinderi private constituie un caz diferit de cel al Întreprinzătorilor „puri” și de cel al Întreprinzătorilor „constrânși”. S-a spus adesea, mai ales de către partizanii „decomunizării” integrale, că acțiunea foștilor nomenklaturiști reconvertiți astăzi În sectorul privat a fost În Întregime premeditată, orientată cu bună-știință către furtul bunurilor publice Într-o mișcare de „scapă cine poate”. Să amintim că legile din 1988-1989 nu aveau drept obiectiv o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
specialiști de foarte mare nivel. Nu se poate spune că dacă ești comunist, nu poți fi un bun profesionist. (Cazul 1, Polonia) Ei au acceptat cu greu - adevărată sau falsă naivitate? - că li s-ar putea reproșa, În campaniile de decomunizare, apartenența la Partid și la aparatul său, din moment ce ei munceau pentru „Patrie”. În ceea ce privește aparatul de Partid, acest nucleu central și inaccesibil al puterii comuniste, ei vorbesc despre evoluția lui și despre voința lui de a impulsiona transformările: Aparatul era o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
discursului potrivit căruia această revoluție nu constituia de fapt nicio ruptură. Simultan, această temă a menținerii nomenklaturii - În ciuda distrugerii vechiului regim - nu era nici neutră, nici anodină: ea s-a Înscris În mod sistematic, după instaurarea democrației, În campaniile de decomunizare, de epurare sau de „lustrație”, care au făcut din trecutul așa-zis „comunist” al indivizilor o resursă ce poate fi mobilizată În competiția politică. În realitate, două fenomene se suprapun În ceea ce privește fosta nomenklatura comunistă: cel al rolului său important În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
exemplele ar putea continua. Doar foștii comuniști par să-și fi găsit cu ușurință locul. Nu este deloc de mirare, așadar, că au fost diabolizați. Victoriile lor electorale de câțiva ani mai târziu demonstrează că au știut să depășească obstacolul decomunizării și oprobriul social. Au sfârșit prin a reuși să demonstreze că acele campanii instrumentale care Îi asaltau exagerau considerabil adevăratul lor rol, iar de acum Înainte pot să propage ideea că ei au inaugurat noul regim pe picior de egalitate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]