22 matches
-
mult, știe să poarte o conversație și să își pastreze calmul, indiferent de comentariile pe care le face prietenul său. Încă din aprilie, membrii spuneau că reclamele și viitoarele colaborări vor fi sortate cu atenție. „Ne-am hotărât să nu decontextualizăm personajele”, spunea la vremea aceea Codin Pop. Roboții nu vor purta niciodată tricouri corporatiste, conform celor patru. În majoritatea episoadelor sunt prezente alte personaje înafară de MO și F.O.C.A. Episodul „Prieten” este primul în care apare un
RObotzi () [Corola-website/Science/322404_a_323733]
-
tuturor acestor teorii a fost de a crea o imagine utopică omogenă a Paleoliticului superior, considerat ca o perioadă de înflorire a artei și simbolismului. Noi ne regăsim practic în acest trecut, prin descrierea grupelor Paleoliticului superior printr-o analogie decontextualizată cu vânătorii-culegători actuali, considerați ca structuri ecologice, amorfe social și bine adaptate mediului. Concluzia ar fi aceea că demersul științific trebuie să încerce să recreeze percepția și utilizarea imaginilor, în sensul creatorilor lor. Studiile lui D. Vialou (1991) au pus
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
polemistul se folosește de cuvintele preopinentului pentru a le demasca, într-un fel sau altul, vulnerabilitatea (în planul moral, ca eroare intenționată, sau în cel estetic, ca mostră a ignoranței sau lipsei de talent). Polemistul știe că, selectând citatul, el decontextualizează automat unul sau mai multe enunțuri ale preopinentului, iar prin aceasta atentează la semnificația globală a discursului advers (în afară de cazurile când avem de-a face cu o reproducere in integrum). E, în esență, o amputare tactică prin care polemistul poate
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu riscul de a decontextualiza afirmațiile lui Heliade Rădulescu. "Multitudinea" e în prezent un concept al creativității. Pentru că îl eliberează pe individ de o identitate politică, multitudinea îi dă șansa să își exploreze posibilitățile, să își realizeze simultan latențe multiple. În vreme ce "poporul" e o unitate
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
secțiune (Teze neterminate) mizează pe avantajele fragmentarismului și pe insolitul asocierilor, fiind un montaj de texte care speculează contiguitățile imprevizibile. Captivante și plauzibile în ansamblu, unele juxtapuneri - cum ar fi analogia dintre Liviu Rebreanu și Hegel pe baza unor afirmații decontextualizate din Ion - resimt însă o aplecare excesivă către „demonul analogiei”. De un interes literar redus este partea a doua (Parva logicalia), o sistematizare competentă a sofismelor, care va alcătui, cu câteva modificări și adăugiri, substanța volumului Jocurile manierismului logic (1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
în continuumul formal care reprezintă ideea de artă. Concepția asupra formei simbolice ca miză a naturii critice a artei este rezumată de Benjamin în două teze: în primul rând, ea face referință la regimul mitologic al unei opere și, astfel, decontextualizează opera respectivă; în al doilea rând, ea reprezintă „die Ausprägung des reinen poetischen Absolutums in der Form“. Absolutul poetic al poeziei, forma sa simbolică este, în viziunea romantică, romanul: „Der Roman ist die höchste unter allen symbolischen Formen“. „Romanul“ este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Straße in eine entschwundene Zeit.“ Ia naștere astfel pentru flaneur, după cum încercam să arăt în primul capitol, o imagine dialectică a orașului, în care „acum-ul“ percepției este saturat de elementele mitice ale trecutului și în care lucrurile sunt dislocate, decontextualizate pentru a le fi eliberată, ca univers posibil, alternativ, povestea. Modul de cunoaștere al flaneurului este, prin urmare, unul „fantasmagoric“. Este proprie pentru secolului al XIX-lea intrarea lucrurilor din domeniul reic în cel fantasmagoric, mani festarea lor ca imagini
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de a scrie la 1959 despre unire! În cele din urmă, acest poem nici nu este cu adevărat unul politic, în ciuda titlului. E delicios să observi cum celebrul hemistih al lui Vasile Alecsandri, "hai să dăm mână cu mână", e decontextualizat și imediat recontextualizat, încât sensul uniunii politice e deturnat înspre cel al unirii erotice. Despre legătura dintre politică și erotică, bineînțeles numai cea intra-familială, așa cum era ea atunci înțeleasă și permisă de către dogma oficială (erosul între persoane necăsătorite fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
am scris această scrisoare și am Încheiat cu «vă voi rămâne pe veci recunoscător». Se folosea această formulă; desigur că vă voi rămâne pe veci recunoscător dacă veți face o anchetă legată de moartea tatălui meu”. Lucrul invocat era complet decontextualizat! Vreau să povestesc că la recepția dată În cinstea lui Adam Michnik În 1997, la sugestia unor prieteni comuni, a venit și Petre Roman. Nu tot la sugestia unor prieteni comuni, acesta a venit cu soția, ceea ce În fond mi
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
o institutie socială. Este meritul lui Pierre Bourdieu de a fi evidențiat puterea specifică a câmpului jurnalistic și a produsului sau specific discursul jurnalistic. Bineînțeles, discursul jurnalistic a fost și este, în continuare, studiat, dar perspectiva marcat lingvistică a cercetătorilor decontextualizează cuvintele și frazele, iar în urma unei astfel de autopsii nu rezultă, de obicei, decat mirarea ca niște simple cuvinte pot fi atât de eficiente. Vom prezenta, mai întâi, teoria lui Bourdieu asupra economiei bunurilor simbolice, după care vom descrie structura
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Putem primi și înțelege mesaje de la mii de kilometri distanță, de acum zeci sau mii de ani, de la persoane pe care nu le vedem sau sunt pierdute iremediabil în negura timpului și istoriei. Le întâmpinăm cu instrumentele noastre culturale, le decontextualizăm (uneori le distrugem!), racordându-le la modurile simbolice contemporane, ce funcționează la un moment dat. Un mesaj în afara contextului nu poate exista decât începând cu invenția scriiturii. Această punere a unei idei în afara contextului constituie începutul (nu și sfârșitul!) conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
decât în naționalismul "furibund" al publicistii eminesciene de la Timpul, în "mofturile" caragialiene sau în pamfletele argheziene. Departe de a fi analizat și denunțat ca mit cultural, Eminescu e din nou remitologizat, tocmai prin parțialitatea privirii aruncate asupră-i, prin radiografierea decontextualizată a publicisticii lui de la Timpul. Ruxandra Cesereanu pare a avea nevoie să recurgă la Eminescu, Caragiale și Arghezi ca la supreme argumente privind violența imaginarului românilor, doar că îi abordează nu în dimensiunea lor profundă de scriitori canonici, ci ca
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
în narativ, pictorul își poate desfășura nestingherit vocația epică, iar, pe de altă parte, fără a eșua în demonstrativ, își poate duce pînă la extrem cercetarea în spațiul limbajului, în special pe aceea stilistică. Esențializînd lecția lui Corneliu Baba, el decontextualizează forma, purifică imaginea, extirpă reperele de parcurs și îi transferă privitorului, apelînd subtil, prin stimuli subliminali și prin alte strategii psihologice, la memoria acestuia, întreaga responsabilitate a privirii sistematizatoare. Ieșind din imaginarul și din eposul spectacolului biblic și pășind mai
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
în narativ, pictorul își poate desfășura nestingherit vocația epică, iar, pe de altă parte, fără a eșua în demonstrativ, își poate duce pînă la extrem cercetarea în spațiul limbajului, în special pe aceea stilistică. Esențializînd lecția lui Corneliu Baba, el decontextualizează forma, purifică imaginea, extirpă reperele de parcurs și îi transferă privitorului întreaga responsabilitate a privirii sistematizatoare, apelînd subtil, prin stimuli subliminali și prin alte strategii psihologice, la memoria acestuia. Ieșind din imaginarul și din narația spectacolului biblic și pășind mai
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
transformat treptat în neputința de a scrie memorii sau jurnal, autentice. Autorul și-a pierdut simțul realității (al autenticității, de fapt), iar retorica agilă care i-a cucerit pe cititorii săi s-a osificat. Sub comunism discursul cultural s-a decontextualizat, s-a dezrădăcinat. Să scrii că ești stoic sau hedonist avea o mie de înțelesuri sau nici unul, nu se preta însă la o lectură pragmatică. În mileniul trei, în care autorul nu dorește să se situeze, spune el cu o
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
împotriva judecăților sale, că doar de aia trăim în democrație, dar ceea ce el face acolo nu este cronică literară - cum ar vrea să lase impresia - ci denunț în cel mai pur stil stalinist. Altfel spus, decupează din cartea mea, deci decontextualizează, acele fragmente pe care le consideră deocheate și le înșiră unul sub altul pentru a realiza portretul incriminator. Vreau cu acest prilej să-i amintesc domnului octogenar că acest roman a fost nominalizat la premiile USR din 2007 alături de Mirii
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
of Finance, 56(5Ă, 1747-1746. MEULBROEK L. (2002Ă, «Company stock in pension plans. How costly is it?», Harvard Business School Working Paper. 16 De ce sectorul colectare deșeuri industriale nu îi atrage pe investitori? Raționamentul afectiv Pe lângă raționamentele reci, complete și decontextualizate pe care se sprijină teoria economică, indivizii sunt capabili să emită judecăți și să ia decizii pe baza unor imagini mentale cărora le asociază sentimente pozitive sau negative. Unii cercetători au remarcat că judecarea riscului asociat cu o activitate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
contexte mai diverse și mai îndepărtate de preocupările sale imediate; - ajutați cursantul să exploreze critic și sistematic propria experiență, respectiv să o diversifice, valorificând la maximum experiența colegilor, prin deschidere la nou și diversitate; - ajutați cursantul să contextualizeze și să decontextualizeze cu ușurință cele învățate, pentru a utiliza achizițiile în cele mai variate contexte; - abordarea didactică este de dorit a fi una centrată pe probleme, nu pe conținut, fiind mai eficientă pentru adulți o învățare care presupune analogii (nu memorare) cu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Modificările apărute la nivelul pieței muncii impun și ele necesitatea unei „reeducări” și „re-instruiri” rapide a forței de muncă, necesitate ce devine trăsătură esențială a locului de muncă, influențând diversitatea și flexibilitatea serviciilor educaționale. Dacă în mediul academic învățarea este decontextualizată, bazată pe cunoștințe declarative (ce se știe despre un lucru) și încurajând „soluțiile elegante”, la locul de muncă, învățarea devine puternic contextualizată, bazată pe cunoștințe procedurale (a ști cum să se facă un lucru), pe rezolvarea de probleme, încurajând colaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contexte mai diverse și mai îndepărtate de preocupările sale imediate; - ajutați cursantul să exploreze critic și sistematic propria experiență, respectiv să o diversifice, valorificând la maximum experiența colegilor, prin deschidere la nou și diversitate; - ajutați cursantul să contextualizeze și să decontextualizeze cu ușurință cele învățate, pentru a utiliza achizițiile în cele mai variate contexte; - abordarea didactică este de dorit a fi una centrată pe probleme, nu pe conținut, fiind mai eficientă pentru adulți o învățare care presupune analogii (nu memorare) cu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Modificările apărute la nivelul pieței muncii impun și ele necesitatea unei „reeducări” și „re-instruiri” rapide a forței de muncă, necesitate ce devine trăsătură esențială a locului de muncă, influențând diversitatea și flexibilitatea serviciilor educaționale. Dacă în mediul academic învățarea este decontextualizată, bazată pe cunoștințe declarative (ce se știe despre un lucru) și încurajând „soluțiile elegante”, la locul de muncă, învățarea devine puternic contextualizată, bazată pe cunoștințe procedurale (a ști cum să se facă un lucru), pe rezolvarea de probleme, încurajând colaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tratate ca atare de către cercetător, mai mult pe baza unor analogii de conținut și mai puțin prin invocarea altor atribute specifice mitului (legătura cu ritul, statutul de poveste adevărată, exemplară, revelatoare, liminalitatea, funcțiile magice etc.). Altfel spus, aceste elemente sunt decontextualizate, eliberate de funcțiile actuale și proiectate către un posibil trecut În care ar fi putut avea funcții, sensuri și utilizări mitice. În abordarea culturii populare românești s-au configurat două mari curente: a) un grup de cercetători consideră că „miturile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]