34 matches
-
Sricchia Santoro pentru sec. XVI, privesc integrator fenomenul artei renascentiste - preponderent din spațiul italian, dar și din cel francez și nordic - în multiplele lui condiționări socio-umane, politico-economice și, evident, psiho-culturale, și nu doar dintr-o perspectivă exclusiv artistică, vulnerabilă prin decontextualizare și care ar fi putut cădea lesne într-un gen de reprezentare autistă. Și chiar dacă prin densitatea imaginii, prin urmărirea strictă a succesiunii formelor și, în general, prin prevalența informației vizuale, cele două publicații pot fi asimilate albumului de artă
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
cu efecte bine controlate, bazate pe selecție, pe eliminarea redundanței, pe substituția unor mijloace de reliefare și de organizare cu altele. Regula unui text bine scris e de a crea impresia oralității, adaptînd-o însă la alte condiții de comunicare, prin decontextualizare (absența mimicii, a intonației, a corecției imediate) - și recontextualizare: e deci sugerare, și nu simplă înregistrare, reproducere fidelă. Tot mai multe texte jurnalistice renunță însă, cu o ușurință discutabilă, la mijloacele transpunerii: se produc astfel texte ambigue, care nu marchează
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
acordurilor secrete dintre România și Israel” de Radu Ioanid, „Distrugerea trecutului României” de Dinu C. Giurescu și „Anii 1973-1989 - Cronica unui sfârșit de sistem”, care conține comunicările prezentate în cadrul manifestărilor organizate la Sighet, în iulie 2002. Această lucrare nu urmărește decontextualizarea problemelor ce țin exclusiv de politica demografică, ci, dimpotrivă, să coreleze cât mai bine evenimentele care au marcat acest segment al vieții românilor, cu evenimentele de referință ce s-au impus în plan economic, politic și cultural. În lucrarea de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
subtil ironic, incitant, tranchilizant prin oferta sa generoasă, un umor negru de cea mai bună calitate: negrul e se știe nu doar culoarea anului, ci și a secolului pe cale de a se Încheia. Ca să vezi ce poate să facă o decontextualizare, Își zise Petru Înaintând prin nămeți, dezinvolt ca un tab, căci gânduri minunate Îi treceau prin cap: omul cu anunțul ținea În mâna sa cheia vieții, secretul ei ultim, dacă e În stare să doneze „orice alt organ”. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cultivat de Petru Creția stă tocmai în proiectarea plăcerii pe fundalul bucuriei de a fi (vezi comentariul la Ecleziastul), ,,de a te afla în lume și nu în neființă". Iar viciile (,,ca să folosim o terminologie desuetă") nu sînt altceva decît ,,decontextualizarea unei plăceri". Aici discursul teoretic al eticianului cedează locul metaforei, expresiei literare memorabile: Nu le cultivă decît acela care nu mai e în stare să trăiască muzica atît de complexă a plăcerilor terestre și își vinde sufletul pentru un singur
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
e zadarnică, ci e balsam pe sufletele tuturor celor care gemeau în temnițele țării. Trebuie menționată o trăsătură distinctivă pe care o considerăm esențială a liricii de detenție și anume: dacă poezia, în genere, se pretează cel mai bine la decontextualizarea spațio-temporală a momentului creator, prin aceasta ea îmbogățindu-se cu înțelesuri noi și ca atare sporindu-și strălucirea, poezia carcerală, și mai ales cea a închisorilor și lagărelor comuniste, nu poate fi pe deplin înțeleasă decât aplicându-i-se această
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
este corect și mulțumitor transmis de manualele de religie care sunt folosite în prezent? Bogdan Tătaru-Cazaban: Am văzut și manuale bine întocmite. Deși nu sunt un specialist în pedagogie religioasă, cred că este loc de mai bine. În orice caz, decontextualizarea exemplelor asupra cărora s-a insistat până acum în presă trebuie să fie luată în calcul atunci când formulăm o judecată. Din punctul meu de vedere, manualele de educație religioasă ar avea tocmai rolul de a pune în valoare, în contextul
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
e zadarnică, ci e balsam pe sufletele tuturor celor care gemeau în temnițele țării. Trebuie menționată o trăsătură distinctivă pe care o considerăm esențială a liricii de detenție și anume: dacă poezia, în genere, se pretează cel mai bine la decontextualizarea spațio-temporală a momentului creator, prin aceasta ea îmbogățindu-se cu înțelesuri noi și ca atare sporindu-și strălucirea, poezia carcerală, și mai ales cea a închisorilor și lagărelor comuniste, nu poate fi pe deplin înțeleasă decât aplicându-i-se această
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
artă, chiar dacă, aparent, așa ar sta lucrurile. Și mai ales marile muzee, care, departe de a expune creațiile și a facilita buna lor receptare, predispun la efecte contrare acestor obiective generoase. Și, să explicăm de ce. În primul rând, apare o decontextualizare a operei de mediul ei de emergență, adică de un timp, de un spațiu, de un mediu cultural, de receptorii ei inițiali - la limită chiar de autor (atunci când acesta este răstălmăcit sau mitizat peste măsură). O operă receptată la un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cum ar fi, apariția firmelor multinaționale și necesitatea alegerii strategice în materii de management internațional al resurselor umane, externalizarea unor funcții (uneori care se referă și la aspecte de rutină ale managementului resurselor umane, de localizare a unor firme și decontextualizare a altora, prin aceea că ele nu mai lucrează pentru piața în care își au sediul și nu mai contribuie la progresul economic al țării „gazdă”), o posibilă omogenizare instituțională și cooperare transnațională. Conform „noii teorii instituționale a organizațiilor”, Paul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
doar unor elemente din sfera totală a conceptului. Astfel, analiza unei întreprinderi prin luarea în considerare a specificului tehnologiei nu este exclusivă pentru ceea ce exprimă posturile (se poate folosi și în analiza altor procese, fenomene), iar caracteristica gradului de „delocalizare”, „decontextualizare”<footnote Prin „delocalizare” se înțelege mutarea unor locuri de muncă în alte țări, iar prin „decontextualizare”, situația în care un loc de muncă dintr-o anumită țară asigură servicii economiei altor țări, se rupe de contextul economic în care se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a specificului tehnologiei nu este exclusivă pentru ceea ce exprimă posturile (se poate folosi și în analiza altor procese, fenomene), iar caracteristica gradului de „delocalizare”, „decontextualizare”<footnote Prin „delocalizare” se înțelege mutarea unor locuri de muncă în alte țări, iar prin „decontextualizare”, situația în care un loc de muncă dintr-o anumită țară asigură servicii economiei altor țări, se rupe de contextul economic în care se află geografic. footnote> este proprie doar unor posturi. Vom defini postul ca reprezentând o expresie a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mai mare parte a teoriilor fac apel la comparațiile etnografice, dar chiar și în prezent, sunt specialiști care aduc o serie de critici, destul de întemeiate, nu atât acestor comparații, ci modului în care sunt utilizate. Criticile vizează trei puncte esențiale: decontextualizarea: s-a argumentat că, atunci când H. Breuil (1952) a comparat unele elemente ale societăților din Noua Guinee cu cele paleolitice, a neglijat total contextul descoperirilor. prezentismul: teoriile fondate pe comparatism implică o anumită contracție a timpului, o perspectivă anistorică, deoarece
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
faptelor sociale, potrivit cărora nici un fapt social nu are sens dacă facem abstractizări de context, de spațiul social (și cel geografic În cazul studiilor urbane, de ecologie) și de contextul temporal. Reproșul lui Abbott adresat sociologiei contemporane se referă la decontextualizare: faptele sociale adesea nu mai sunt localizate În timp, spațiul nu este luat În considerare suficient de mult. Se discută despre variabile comparate Între ele, decontextualizate, actorii devin simple unități de analiză, și nu actori implicați În relații sociale, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cross-curriculare), cum ar fi: educația pentru cetățenie democratică, dimensiunea europeană a educației, educație ecologică etc.; • încercările de recontextualizare a discursului pedagogic. Demersul metateoretic reflexiv, prin care discursul pedagogic s-a întors asupra propriei identități și structuri, a arătat o puternică decontextualizare și înrădăcinare în ceea ce unii autori numesc „tradiția intelectuală europeană”, caracterizată prin angajare metafizică, gândire carteziană și autoreferențialitatea limbajului. Decontextualizarea discursului pedagogic s-a produs sub cel puțin două aspecte: - decontextualizarea lingvistică, cu referire directă la condițiile pragmatice ale procesului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pedagogic. Demersul metateoretic reflexiv, prin care discursul pedagogic s-a întors asupra propriei identități și structuri, a arătat o puternică decontextualizare și înrădăcinare în ceea ce unii autori numesc „tradiția intelectuală europeană”, caracterizată prin angajare metafizică, gândire carteziană și autoreferențialitatea limbajului. Decontextualizarea discursului pedagogic s-a produs sub cel puțin două aspecte: - decontextualizarea lingvistică, cu referire directă la condițiile pragmatice ale procesului de comunicare, la gradul de realizare a interacțiunii dintre „producătorii” discursului și „receptorii” săi. Cerința asigurării unui anumit grad de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
asupra propriei identități și structuri, a arătat o puternică decontextualizare și înrădăcinare în ceea ce unii autori numesc „tradiția intelectuală europeană”, caracterizată prin angajare metafizică, gândire carteziană și autoreferențialitatea limbajului. Decontextualizarea discursului pedagogic s-a produs sub cel puțin două aspecte: - decontextualizarea lingvistică, cu referire directă la condițiile pragmatice ale procesului de comunicare, la gradul de realizare a interacțiunii dintre „producătorii” discursului și „receptorii” săi. Cerința asigurării unui anumit grad de „științificitate” și „universalitate” pentru conceptele pedagogice (dar nu numai), în măsură
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
limbile” s-au confruntat cu imperativul realizării unor convenții prealabile, care, nu de puține ori, au mers prea departe, în grupuri prea restrânse. Problema care se ridică ține de asigurarea „vocației globale”, a caracterului transspațial al conceptelor-cheie ale epistemologiei contemporane; - decontextualizarea istorică și mai ales socială a discursului pedagogic a fost provocată în mare măsură de caracterul autoreferențial al limbajului, suficient sieși și rupt de contextul general care produce enunțul și îi determină posibilitățile de operare. În replică, postmodernismul consideră că
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
factură baudelairiană. Michel Foucault extinde analiza determinărilor instituționale a relațiilor de putere și cunoaștere asupra instituției muzeale 2. Discursul foucauldian gravitează în jurul noțiunii de reprezentare a valorilor sale sociale, analiza fiind îndreptată asupra demersului expozițional caracterizat de recontextualizarea și/sau decontextualizarea obiectului de patrimoniu. Expoziția devine astfel un teritoriu al motivațiilor conștiente. S-a sugerat, de altfel, că toate aceste transformări care s-au petrecut la nivelul practicii muzeografice în ultimele două decenii "sînt rezultatul unei conștientizări din ce în ce mai acute a limitelor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este de acum bine identificată. Tendințele din ultimii douăzeci de ani, care definesc antropologia ca știință a alterității, constau în reluarea acestui discurs pentru a-l amenda "descentrându-l" (după expresia lui M. Kilani). Este vorba de o încercare de decontextualizare care nu schimbă problema fundamentală, ci o împinge cu o treaptă mai sus pe scara abstractizării. O antropologie astfel programată după un mod speculativ nu va reuși de fapt niciodată să-și construiască obiectul: acesta se dovedește imposibil de circumscris
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
domeniu (teoretică și practică), a înțelege situațiile ei nou conturate, a pune întrebări, a genera noi predicții în soluționare, a găsi modele explicative pentru noile realități. Epistemologic, argumentează autorii, este aici trecerea de la pozitivism la postpozitivism: • accentul pe părți și decontextualizare versus accentul pe întreg și contextualizare, • accentul pe separare versus accentul pe integrare, • accentul pe general versus accentul pe specific, • considerarea a doar ceea ce este obiectiv și cuantificabil versus considerarea subiectivului și a noncuantificabilului, • raportarea externă la experți și la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
flexibilitatea metodologică, șanse de combinare variată a tehnicilor de căutare, modelul dinamic al adaptării proiectului la evoluția înțelegerii în clasă) sau teoria mediilor pentru învățarea deschisă (cu plasarea în contexte autentice de rezolvare a problemelor, prin abordare holistică, apoi cu decontextualizarea experiențelor de învățare) sau modelul proiectării pe baza învățării constructiviste. ► Teorii ale învățării bazată pe rezolvarea de probleme, care insistă pe organizarea unui context, ce permite rezolvarea de probleme complexe și punerea educatului într-un rol activ de construire a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la loc de cinste fooding-ul, bucătăria world fusion care combină savorile, amestecă gusturile și produsele din mai multe tradiții. Alături de gastronomia clasică, se răspândesc acum bucătăriile patchwork, care dau tot atâta importanță conținutului felurilor de mâncare ca și creativității, surprizei decontextualizărilor, umorului. Uneori chiar și extravaganței, după cum o dovedesc rețetele „la modă” de pui în Coca-Cola, sushi cu pateu de ficat, cotlet de vițel stropit cu limonadă... Vedem astfel cum alimentația este invadată la rându-i de forma-modă care transformă momentul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
atribute. Aceste alterări sau distorsiuni cognitive rezultă din intervenția modului de gîndire, a ideologiei, cadrului cultural și sistemelor de valori a acelora (grupuri și/sau individzi) care primesc un obiect sau un fenomen nou sau reevaluează un domeniu familiar. O decontextualizare a informațiilor care se raportează la referentul original al RS însoțește această apropriere. Este vorba, de exemplu, de a "curăța" o știință sau un fenomen de actualitate de ceea ce le face inaccesibile sau ne-adaptate schimbului. * În același timp, se
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
atât de important și întregitor, totodată, din creația eminesciană cum este proza jurnalistică un teren minat care a suscitat interpretări abuzive, futile, tendențioase sau, pur și simplu, abordări de suprafață, pe orizontală, iar nu o disecție profundă, aseptizată de morbul decontextualizării. Este salutar un atare efort cel puțin din două motive: mai întâi, reprezintă o voce autorizată (prin forța imbatabilă a demonstrației), ca o contrapondere la puseele de ignoranță și pseudopretențiile exegetice ale celor care au redus publicistica eminesciană la tușa
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]