45 matches
-
Filialei București - Traduceri Literare a scriitorului Peter Sragher, pentru că 'a înțeles să participe la întrunirea Consiliului USR (CUSR) și să facă publice către persoane care nu sunt membre USR și care desfășoară vădite activități împotriva USR detalii ale ședinței CUSR, decontextualizate, fără vreo referire la comunicatul USR și fără avertizarea colegilor din Consiliul USR'. Aceeași Comisie de Monitorizare, Suspendare și Excludere a USR a propus și sancționarea cu avertisment a scriitorilor Daniel Vorona, Paul Cernat și Florin Iaru, 'cu consecința aducerii
Scandal. ActiveWatch: USR - PCR?. Mentalități totalitare () [Corola-website/Journalistic/101362_a_102654]
-
în rândul industriei creative, si in mod special în rândul lumei artei, unde, printre altele, producerea unor dihotomii de clasă bazate pe categoriile profesionale curator și artist, finanțări statale și private, piața și non-profit, național și internațional, precum și reproducerea înțelegerii decontextualizate a termenului de artist independent[8], sabotează tentativele de emancipare și de sindicalizare a muncii culturale. Generațiilor de tineri postcomuniști le este sistematic ascuns faptul că spațiul creativ nu este un loc de relaxare, împlinire personală și/sau depășire a
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
Pornind de la propriile TIO, responsabilul ar alege structura care este, pentru el, legată de cele mai bune performanțe. Aceasta ar rezulta exclusiv din alegerile lui. Lucrările despre variabilele personale au tendința de a raționa ca și cum un decident autonom (responsabilul), aproape decontextualizat, ar alege forma organizației. Or, este greu să-l izolăm pe decident de contextul în care-și desfășoară acțiunile; se pune astfel problema articulării între variabilele personale și context. 5.3. Articularea variabilelor contextuale și personale Au fost propuse mai
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o și mai mare măsură, la analizele inspirate din lexicologia structurală: studii distribuționale, câmpuri semantice, descompuneri semice... Vom observa că, de cele mai multe ori, vocabularul studiat nu făcea parte din structura sintactică sau textuală, ci era considerat o rețea de unități decontextualizate, presupusă a fi reprezentativă pentru operă. Lingvistica structurală, ca lingvistică a semnului, favoriza acest tip de cercetare. O dată cu dispariția entuziasmului față de structuralismul literar, lingvistica s-a recentrat pe faptele de limbă. Între anii 1960 și 1970, numeroși cercetători analizau atât
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ceea ce ar sugera un cont bancar. Această constatare se dovedește cu atât mai pertinentă cu cât SEL apare într-o conjunctură a hegemoniei raporturilor de piață și, cu excepția cazului în care se crede în magia inițiativelor care ar fi social decontextualizate, în măsura în care nu ne putem imagina decât cu greu continuitățile ca pe ceva ce nu se înscrie în modurile de gândire și de fabricare a plajelor societale care tind să se distingă în mod radical de normele jocului. A specifica astfel
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau Burghezia, Justiția sau Educația publică nu vor intra niciodată în telejurnal, dar vor ajunge acolo cutare francez, cutare om, un antreprenor sau un sfânt anume. "Toți oamenii se nasc liberi și egali în drepturi" iată o propoziție abstractă și decontextualizată, interzisă tehnic pe ecran. Generalitatea și impersonalitatea unui enunț de drept face imposibilă punerea în imagini a statutelor juridice (precum cel de cetățean, de proprietar sau de creanțier) în afara unor caraghioslâcuri jenante. Dreptul nu are drept la imagine 107. Imaginea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
De aceea, ea este mult utilizată pentru diagnostic, iar cercetătorii din domeniul tulburărilor de personalitate agreează modelul celor cinci mari factori ca alternativă sau complementară pentru diagnosticul categorial, într-o perspectivă dimensională. 2.7. Situaționismul lui Mischel Înțelegerea persoanei ca decontextualizată a suscitat însă multe comentarii. Un moment dramatic a fost cel în care Mischel (1968Ă a demonstrat că variabilele personalității nu prezintă consistență transsituațională și transtemporală și că nu sunt corelații semnificative între acestea și rezultatul (outcomeă - la care ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
et al., 1999). Mai mult, ceea ce individualizează lectura științifică proprie psihologiei interculturale este maniera înglobantă, care depășește abordările canonice monodisciplinare. Astfel, o diagnoză eficace a prefacerilor identitare din lumea contemporană trebuie să depășească vechile abordări strict psihologice (P), suficiente sieși, decontextualizate, care explică prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc pe o perspectivă proprie doar sociologiei (S care explorează prefacerile structurale, de la nivel societal, cu tot cortegiul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de abilități cognitive și rolul inteligenței emoționale în dezvoltarea managerilor. Autorii celui de-al cincilea capitol, Bruce Torff și Edward C. Warburton, pun problema eficienței metodelor de evaluare utilizate în selecție. S-a trecut de la un singur factor de inteligență, decontextualizat, cum ar fi controversatul factor „G”, care s-a considerat a fi insuficient de elocvent pentru a dovedi abilitățile cognitive ale unei persoane, la modele mai noi, plurifactoriale. Se pune acum accentul pe evaluarea abilităților multiple. Capitolul prezintă critic și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de semnificații, materializîndu-le" (Moscovici, 1976), a ancora o reprezentare constă în activitatea de a o înrădăcina în spațiul social, pentru a o aduce în uzul cotidian. Ancorarea permite utilizarea concretă și funcțională a obiectului RS, care este în paralel filtrat, decontextualizat, schematizat și naturalizat. [Astfel], "societatea schimbă obiectul social într-un instrument de care poate dispune, iar acest obiect este așezat pe o scară de preferințe în raporturile sociale existente [...]. Procesul de ancorare [...] transformă știința în cunștințe utile tuturor [...]. Obiectivarea transferă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
activității fiecărei unități școlare; - evidențierea măsurii în care aprecierile făcute de profesori asupra rezultatelor școlare să fie în concordanță cu rezultatele reale și să ofere părinților și elevilor informații cu privire la nivelul de pregătire al elevilor. Evaluarea externă este o evaluare decontextualizată (nu se ține cont de condițiile concrete de învățare ale elevilor, de mediul sociocultural, de posibilitățile și resursele specifice). De aceea, acest mod de evaluare trebuie aplicat atunci când e cazul și se cere a fi corelat și cu alte tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
1981, p.247). b) Notarea prin raportare la standarde fixe se face prin raportarea rezultatelor la referențialuri unitare pentru întreaga populație școlară. Pe această bază se pot realiza trieri, ierarhizări, decizii cu un grad înalt de obiectivitate. Modelul este puternic decontextualizat și desubiectivizat. Are o conotație oarecum impersonală. c) Modelul notării individualizate se caracterizează prin încercarea de raportare a rezultatelor obținute de elevi la alte rezultate individuale realizate de aceiași elevi în timp. Nota va măsura achiziții educaționale prin raportarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
program de tratament a persoanelor mai grav afectate de stres, urmat de evaluarea rezultatelor obținute. Exercițiile de relaxare corporală (fitness, jocuri colective, jogging; relaxare musculară, respiratorie, meditație, biofeedback) au avut o mare răspândire în anii ’80, dar, din păcate, fiind decontextualizate (nu țineau cont de specificul locului și mediului de muncă), ținteau mai degrabă spre educarea angajaților pentru a suporta condițiile de muncă, și nu spre schimbarea acestora. În fine, dacă pornim de la paradigma tranzacțională a stresului care − într-un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
printre care cea sociolingvistică, psiholingvistică, pragmatică, semiotică, argumentativă, ceea ce confirmă multitudinea formelor de analiză la care se pretează discursul. P. Charaudeau și D. Maingueneau sintetizează definițiile analizei discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică asupra enunțurilor decontextualizate. Astfel, analiza discursului poate fi definită ca studiu al discursului (pentru Teun van Dijk, D. Schiffrin, John J. Gumperz ș. a.), ca studiu al conversației în cadrul analizei conversaționale (la S. C. Levinson, J. Moeschler, A. Reboul ș. a.) sau ca punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
persoanei, fie spre dobândirea de competență în domeniu, fie spre obținerea doar a unei performanțe specifice. Printre acești factori se numără: * tipul sarcinilor de învățare (sarcinile aplicative și cele legate de activitățile curente ale elevilor sunt mai atractive decât cele decontextualizate și facilitează orientarea spre dobândirea de competență și nu doar spre obținerea unei performanțe particulare); * relația de autoritate în clasă (autonomia în învățare determină o motivație intrinsecă și o percepție pozitivă asupra competențelor proprii de învățare); * utilizarea formală și informală
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de violență în ansamblul programelor, iar pe de altă parte o intensificare a reprezentării violenței (efect pervers al diversificării și competiției dintre programe) (cf. lucr. cit., p. 53). Rezultate similare au fost consemnate în Germania de către profesorul Jo Groebel (caracterul decontextualizat al actelor de violență; în 39% dintre scene agresorul nu e cunoscut; sancțiunile apar doar în 12% dintre cazuri; în 73% dintre cazuri violența nu atrage nici o consecință pentru agresori; în 35% dintre cazuri actele sunt comise cu sânge rece
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
își teoretizează scopurile și aspirațiile, elemente nedemne pentru o „pedagogie normală”. Termenii-cheie ai pedagogiei critice - autoritate, vocea celui care învață, dialog - sunt „cuvinte de cod” și de „poziționare invizibilă”. Pedagogia critică se ascunde după paravanul unei concepții raționale universaliste și decontextualizate. Cu ajutorul ei, teoretizează, în mod abstract, „miturile represivității”, referitoare la perpetuarea relațiilor de dominare. Pedagogia critică a lăsat însă la locul lor structura de dominație și autoritarismul. Ea nu mai revendică nici o identificare socială ori poziție politică, instituționalizată sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cazul universalului clădit pe scriitură, ceea ce se caută să se mențină neschimbat este sensul, indiferent de modificările contextului. Abordările hermeneutice tocmai acest lucru îl fac (uneori, reînviind și contextul originar). Cu ajutorul acestor interpretări, se încearcă să se edifice un adevăr decontextualizat (Levy, 2005). Acesta este un universal totalizant, clădit pe asumpția închiderii semantice și a fixației sensului. Cultura digitală desființează această axiomă, instaurând universalul conectiv, aditiv, dilatant, autoconstructor. Spațiul interconectivității mondiale este deschis oricărei noi inițiative. Nimeni nu mai deține sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
permit subiecților să spună ceea ce realmente există în mintea lor, fără a fi influențați prin sugestii din partea cercetătorului, în vreme ce întrebările închise plasează subiecții într-un evantai limitat de posibilități de alegere. Ei consideră întrebările închise ca fiind, în mod tipic, decontextualizate și oferind un set închis și incomplet de opțiuni de răspunsuri arbitrare, ceea ce conduce la distorsionarea răspunsurilor. Cercetătorii din zona sondajelor, pe de altă parte, cred că întrebările deschise tind să furnizeze un material ce este extrem de variabil, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
deosebirea Între capacitate și competență, căci această mobilizare o regăsim deja În capacități și care sunt destul de operaționale. 2. Caracterul finalizat A doua caracteristică a competenței constă În faptul că mobilizarea nu se face În mod Întâmplător, ci aceste activități decontextualizate sunt eficiente doar dacă sunt reinvestite În noi activități globale În cadrul unui context dat, adică În noi activități funcționale. . Deci, competența are o funcție socială, o utilitate socială. Expresia „funcție socială” este folosită În sensul larg al termenului, În cel
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
caracteristicile unei activități de integrare, ca să realizăm că Într un număr considerabil de activități didactice nu poate fi vorba de integrare. Iată câteva exemple de activități ce nu pot fi calificate drept activități de integrare: - contribuția substanțială a profesorului; - antrenamentul decontextualizat; - aplicarea limitată la anumite noțiuni; - sinteza efectuată de profesor; - o demonstrare efectuată de profesor (o experiență, o teoremă, etc.); - rezumatul unui curs; - verificarea (care evocă adeseori o juxtapunere). Toate aceste activități nu sunt inutile: ele contribuie Într-un fel sau
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a caror selecție strict științifică depindea de adecvarea la definiție, de capacitatea de a ilustra sensuri contextuale, ca și de aceea de a reprezenta distribuția istorică și geografică a unui cuvînt -, sînt supuse unei examinări cantitative, dar și unei lecturi decontextualizate, în care fiecare citat poate conține un mesaj subversiv; în fine, unei re-contextualizări, în care din succesiunea lor se construiește un nou text. Cum am văzut deja, cenzură politică era iritata de abundență citatelor vechi, mai ales a celor din
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
participanții la acest simpozion - Cristina Iliescu, Ionel Iștoc, Adrian Radu, din România, Antonis Myrodias din Grecia și Fernando Caciorgna din Italia - nu au fost doar simpli invitați la o acțiune a cărei finalitate este lucrarea în sine și atît, adică decontextualizată, ci, așa cum lucrurile s-au pornit de la bun început, ei sînt agenți ai unui proiect mai amplu, care va fi, în mod cert, continuat și în anii următori, acela de mobilare a spațiului urban, de reconstrucție expresivă și de îmbogățire
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
haina roșie de motocros a lui Gitanas sau la blugii lui Jonas. În schimb, "polițiștii" cu cagule se strînseră în jurul lui, pipăindu-i pielea fină a pantalonilor și jachetei. Scoțînd aburi prin găurile rotunde pentru gură, cu buzele acelea straniu decontextualizate, îi încercară gradul de flexibilitate al tălpii de la cizma stîngă. Un strigăt se ridică în clipa în care, din cizmă, căzu un teanc de dolari americani. }eava puștii se lipi iar de obrazul lui Chip. Degete reci descoperiră plicul mare
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
transformare, de ridicare de la indiferență la sens, de absorbție a materiei denotative în geometria severă a unui cod. Nu întîmplător ei privesc imaginea și obiectul că pe o formă de scriere directă și fierbinte a lumii, după cum litera, semnul, scrierea, decontextualizate, devin un fel de icoane, de imagini glaciale ce reverberează aceeași realitate. Dacă, finalmente, superficial se despart prin stil și prin materialitatea actului de elaborare, în substrat îi solidarizează natură sensibilității, stilistica privirii și imponderabilitatea actului de creație. P.S. Titlul
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]