45 matches
-
și Teoria Artei, pe atunci Muzeologie, a Academiei de Arte Frumoase. Neavînd o catedră de pictură propriu-zisă, prezența lui în sistemul învățămîntului artistic era, oarecum, marginală. Obligat să educe teoreticieni, și nu să formeze artiști, el era, chiar și administrativ, decontextualizat, constrîns la însingurare și fatalmente ținut la distanță de acel privilegiu unic al oricărui profesor de specialități de a-și replica personalitatea, de a se prelungi în discipoli, de a face, cu alte cuvinte, școală. Exilat între viitorii muzeografi, istorici
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
ales numeroasele suprapuneri ale replicilor. În absența contextului situațional, a datelor despre universul comun de discurs și în imposibilitatea de a nota toate mijloacele paralingvistice gest, mimică , aceste dialoguri pun în evidență diferența profundă dintre oralitate și scris: odată scrise, decontextualizate, replicile orale par incoerente, dezarticulate, aproape lipsite de sens: "Și am zis, zic... domne, zic, mi-a zis aseară: te rog frumos, vorbește cu Marilena, dacă nu, cumpără-ți un telefon că m-am săturat să ... te caut să ... nu știu ce
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
o realitate fizică, puternic determinată vizual și tactil. Conștientizînd acestă banală situație de fapt, artistul plastic a încercat să disocieze cele două stări ale Cărții și să exploateze exclusiv obiectualitatea acesteia. Astfel au apărut pseudocărțile, pseudotextele, coperțile butaforice și vignetele decontextualizate ca repere pure într-un spectacol exclusiv vizual. Sursa nemijlocită a acestui nou proiect artistic sînt cărțile imemoriale, ediția rară, manuscrisul miniat sau incunabula, izolate într-un obiect de sine stătător ori asociate în ample imagini ale unei biblioteci imaginare
Despre obiectși iluzie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7371_a_8696]
-
către negarea psihologiei și către puritatea ideii. Ba chiar, dacă am sta să privim faptele de foarte aproape, în fiecare lucrare se pot citi enunțurile unor direcții sensibil diferite; Coapsa trimite discret spre frumusețea nemijlocită, către natura de-sine-stătătoare a formei decontextualizate, în timp ce Domnișoara Pogany invocă mai degrabă un anumit gen de ideal în care concretețea și pulsațiile vitale se resorb, fără a dispărea însă. Dacă acestor lucrări le mai asociem Sărutul și Rugăciunea, încă două direcții ar mai putea fi inventariate
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
o realitate fizică, puternic determinată vizual și tactil. Conștientizînd acestă banală situație de fapt, artistul plastic a încercat să disocieze cele două stări ale Cărții și să exploateze exclusiv obiectualitatea acesteia. Astfel au apărut pseudocărțile, pseudotextele, coperțile butaforice și vignetele decontextualizate ca repere pure într-un spectacol exclusiv vizual. Sursa nemijlocită a acestui nou proiect artistic sînt cărțile imemoriale, ediția rară, manuscrisul miniat sau incunabula, izolate într-un obiect de sine stătător ori asociate în ample imagini ale unei biblioteci imaginare
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Ion, ci și poeziile lui Baudelaire și romanele lui Dostoievski constituie tradiția mea literară, literatura mea." Ceea ce va să-nsemne că traducătorii trădează, nobil, spre folosul propriei culturi. Și că, făcînd cuvenita corecție de istorie literară, combătînd, de fapt, un decontextualizat clișeu de școală, ,deși ni-s dragi pașoptiștii, e evident: traducțiile fac o literatură.", Alexandru Mușina dă, privind spre epoca în care, încă, nu li se făcuse loc în față, ,liniei" Maiorescu-Lovinescu partea ei. De-aici, odată fixată direcția, încep
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
apară în patru volume, dintre care primul (A-C) a fost tipărit în 2001, încearcă să condenseze o parte din informația marelui dicționar, dar - renunțînd la citate și la explicațiile detaliate - rămîne doar un fel de bază de date generale, decontextualizate. Nu substituie deci în nici un fel "ediția mare": îi poate servi, cel mult, drept indice. Apariția unui nou volum nu e doar un fapt de rutină culturală: dicționarul pune în circulație un material (inventar, atestări, citate, organizare a sensurilor) greu
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
Chifu, Dinu Câmpeanu și Radu Dumitru, cărora li se adaugă mai tînărul Mihai Marcu jr. și sculptorul portughez Joao Antero, participanții la acest simpozion nu au fost simpli invitați la o acțiune a cărei finalitate este doar lucrarea în sine, decontextualizată, ci agenții unui proiect mai amplu, care va fi, probabil, continuat și în anii următori, acela de mobilare a spațiului urban și de reconstrucție expresivă a unor zone insuficient puse în valoare pînă acum. Într-un oraș cum este Piteștiul
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
la care a reflectat puțin, și-a propus să fie extravagant cu orice preț, să spună lucruri rare și, ceea ce este chiar rău, să-și ușureze bila și relele umori. Zace în fond în acestă lucrare un spirit agresiv și decontextualizat. Prezentul roman este un amestec absurd de bufonerii, lucruri șocante, nerozii și gafe cu câte o delicatețe înnecată într-un flux de conceptualism. Se va spune că autorul, neîndrăznind să exprime pe propria răspundere certe sminteli, adoptă artificiul comod de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și cele moderne [...] abordează tehnicile descriptive fără a ține seama de problema relației dintre descriere și povestire. Ca regulă generală, aceste exerciții fac din descriere un sistem atît autonom, cît și autotelic și determină elevul să producă descrieri "flotante", descrieri "decontextualizate" dacă se vrea, spre exemplu, să se arate acel monstru. Nu ar fi ceva foarte grav dacă aceste texte aflate în derivă nu ar prezenta de obicei caracterul unui fragment de povestire. Nu este vorba, în afară de cîteva excepții, nici de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
replică particulară. Legisemnul indicial dicent este un semn convențional (legi-semn) cu o actualizare specifică (o sirenă de pompieri indică în momentul concretizării sale existența unui incendiu, dar în același timp șoferilor un anumit comportament). Simbolul rematic este, în principiu, substantivul decontextualizat. Simbolul dicent, ca și simbolul rematic, este corelat obiectului său printr-o asociație de idei foarte generală; dar spre deosebire de semnul rematic prezintă un existent hic et nunc, sub un anumit aspect. Argumentul este un semn complex, un hipersemn general despre
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
emoționale. Cu toate acestea, lăsând la o parte cele câteva schimbări superficiale, ființele umane transportate printr-o minune din anul 1900 ar recunoaște multe din cele care se întâmplă astăzi în clasă, cu preponderență prelegerea, accentul pus pe exercițiu, materiale decontextualizate și activități, începând de la lecturi de bază și până la teste săptămânale de ortografie". (Gardner, 2004, p. 44) Ideea este reluată și de Salman Khan: "Un studiu absolut șocant, efectuat în 1989, a scos la iveală faptul că, între 1893 și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
George Butterworth pune Într-o legătură indestructibilă conceptele de context, frame și scheme cu procesele de gândire și cu cele de cunoaștere: “cunoașterea este În mod normal situată Într-un context social și fizic și este foarte rar, sau niciodată, decontextualizată”<ref id=”107”>Light, P., Butterworth, G. 1993, p. 1 referință </ref> ; el utilizează conceptul de situated cognition. Gândirea Însăși trebuie plasată, situată Într-un context fizic, social și cultural. Concluzia imediată este aceea că procesele raționale umane sunt de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
scenelor de violență în ansamblul programelor, iar, pe de altă parte, o intensificare a reprezentării violenței (efect pervers al diversificării și competiției dintre programe). Rezultate similare au fost consemnate în Germania: după prof. Jo Groebel acestea constau în relevarea caracterului decontextualizat al actelor de violență. Astfel, în 39% dintre scene agresorul nu e cunoscut, sancțiunile apar doar în 12% dintre cazuri, în 73% dintre cazuri violența nu atrage nici o consecință pentru agresori, în 35% dintre cazuri actele sunt comise cu sânge
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în lumea reală pentru a fi eficient; - școala valorizează mai mult manipularea simbolurilor, în timp ce, în exterior, acțiunile sunt strâns legate de obiecte și evenimente, și nu de reprezentările acestora; - învățarea din școală este una cu un grad mare de generalitate, decontextualizată, în timp ce, în viața de zi cu zi, este nevoie de competențe situaționale specifice pentru a reuși. Experiențele de învățare în care se implică adultul se pot derula în cadre diferite: - formal, bine structurat și ușor de identificat, reprezentat de instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în lumea reală pentru a fi eficient; - școala valorizează mai mult manipularea simbolurilor, în timp ce, în exterior, acțiunile sunt strâns legate de obiecte și evenimente, și nu de reprezentările acestora; - învățarea din școală este una cu un grad mare de generalitate, decontextualizată, în timp ce, în viața de zi cu zi, este nevoie de competențe situaționale specifice pentru a reuși. Experiențele de învățare în care se implică adultul se pot derula în cadre diferite: - formal, bine structurat și ușor de identificat, reprezentat de instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi mai degrabă bune decât rele; pesimismul dispozițional se referă la tendința de a aștepta lucruri negative de la viitor (Taylor, 1999). Pentru Krastev et al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul sociale sunt definite ca "așteptări pozitive respectiv
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ecologie) și de contextul temporal. Reproșul lui Abbott adresat sociologiei contemporane se referă la decontextualizare: faptele sociale adesea nu mai sunt localizate În timp, spațiul nu este luat În considerare suficient de mult. Se discută despre variabile comparate Între ele, decontextualizate, actorii devin simple unități de analiză, și nu actori implicați În relații sociale, În interacțiuni. Viitorul metodologiei sociologice Începe cu un deziderat: ,,O metodologie contextualistă Înseamnă viziune chicagoeană asupra timpului și spațiului, ceea ce presupune (re)descoperirea istoriei evenimentelor, a domeniilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]