193 matches
-
doar niște sintagme prin care se evocă atmosfera de spital, ele se bucură de notorietatea de a fi titlurile unor proze, ale lui Cehov, respectiv Soljenițân, și aduc cu ele aluzii la subiectele acelor scrieri. Salonul 6 sugerează deci toată decrepitudinea unui spital de zemstvă, precum și dezabuzarea personalului. Și oarecare îndoială cu privire la actul medical care, chiar și bine făcut, n-are cum să corijeze și sănătatea spirituală a omului. Evenimentele recente petrecute la noi ne fac mai sensibili la derapajele corpului
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Corneliu_traian_atanasiu_comentarii.html [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
va rămâne în viitor din structura lăuntrică pozitivă a umanității și din pârghiile sale de forță majore de până acum nu știu exact să anticipez. Probabil nimic, nici măcar istoria acestora, dacă privim cu atenție la modul de degradare dinamică prin decrepitudine a persoanei în sine și a lumii în contextul actual. Nu cred că o să ne mai ferim multă vreme de aici înainte a rosti cu rușine inestetica expresie „curvă umană”, fie ea masculină, fie ea feminină, ci o să ajungem a
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
și promisiunile trădate. Semnificațiile anului 1968 (în acest capitol, autorul demonstrează finalmente de ce în anul 1968, pentru PCR, a te îndoi de socialismul lui Ceaușescu, Maurer, Mizil și Iliescu echivala cu o gravă maladie mintală). Capitolul Revoluția română și chipurile decrepitudinii, publicat mai întâi în revista 22, tratează pe larg experimentul comunismului dinastic aplicat în România (concept introdus de Vladimir Tismăneanu încă din 1987), descriind cu detalii arborii genealogici și structurile emanate, nomenklatura și legile ei, securitatea (construită de partid în
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_despre_1989_naufragiul_utopiei_de_vladimir_tismaneanu_sau_puterea_celor_fara_putere.html [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
felul lui de a se face iubit. La sfîrșitul volumului îi faceți lui Cioran un reproș foarte fin deși poate neintenționat: acela de a nu fi putut în cele din urmă să-și aplice propria teorie a sinuciderii exact cînd decrepitudinea și dependența de ceilalți, pe care le detesta atît - începuseră să se manifeste. Pe parcursul cărții ați fost de altfel destul de severă cu Cioran. Ați afirmat că ați dorit să-l forțați în relația pe care ați avut-o, să rămînă
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
de grabă „ priveliști sufletești”. Poezia lui „năștea din negura minții, ca o protestare intimă împotriva peisajului mecanic, de gloanțe, de sârmă ghimpată, de tancuri”. Anotimpul preferat al lui a fost toamna, o toamnă a tristeții, a melancoliei în fața procesului de decrepitudine a naturii. Peste bogăția toamnei, acest anotimp „pune tristețea-n lespezi a stupilor cu miere, și în priviri cârceii pământului rotund.” În stil bacovian, poetul are senzația de izolare, de pustiu într-un târg de provincie uitat de lume. În
B.FUNDOIANU-POETUL FLACĂRĂ ŞI RUG LA AUSCHWITZ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Bfundoianu_poetul_flacara_si_rug_la_ion_ionescu_bucovu_1352567899.html [Corola-blog/BlogPost/351244_a_352573]
-
am vrut doar să joc cu cineaști pe care îi iubesc și îi admir". Ultimul este, spuneam, bizarul catalan Albert Serra care, după ilustrări extrem de personale ale unor figuri precum Don Quijote sau Casanova, a filmat, într-o cheie naturalist- ironică, decrepitudinea puterii, lunga, fastuoasa agonie a unui rege țintuit la pat, devorat de cangrenă, pe deasupra și victimă a unor șarlatani. Acesta este Le roi Soleil, acest bătrân care abia mai deschide gura, neputincios în fața ipcriziei și inutilelor lingușeli ale slujitorilor săi
Un rege la Cannes: Jean-Pierre Léaud - o legendă vie by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101117_a_102409]
-
repeziciune prin vine. Și mai ghiduș, un alt amoraș, trimis să deștepte sexualitatea, încercă să supună, chinuind, o fetiță. Aripile de înger sunt aici convenție pură. Ce se întâmplă azi cu corpul îmbătrânit, al cărui vestmânt poartă nenumăratele mărci ale decrepitudinii ce echivalează cu o moarte anunțată? Unii artiști încearcă se denunțe drama legată de unicitatea frumuseții trupului tânăr, considerând-o o prejudecată psihosocială alienantă. La urma urmei, dacă ne putem simți atrași de femei sau bărbați mai în vârstă, al
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_pielea_si_semne_dan_caragea_1377252351.html [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
acestea la progresul omenirii? Avem oameni mai buni, mai cinstiți? Avem mai multe opere de artă? Mai mulți sfinți? Nu, nu cred. Avem mai multe corporații, mai multe imperii. Mai multe războaie, mai mulți șomeri, mai multă suferință. Mai multă decrepitudine. Am avut grijă, în imperiul nostru decăzut, să crăpăm puțin ușa, astfel încât diavolul să intre prin ea. Câteodată, mă întreb ce caut pe această lume, de ce scriu, de ce exist. Alteori, mă gândesc că voi sfârși într-un sanatoriu de boli
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1478648826.html [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
de subcomentator a postacilor noștri? De unde virtualitatea că războiul civil civic s-a teleportat din stradă, unde se adunau protestatarii cu zecile de mii la marș și miting, în chițimii-debara atomizat online pe autostrăzile informaționale? Pesemne pentru că obsolescența infrastructurii și decrepitudinea bazei de masă apostolice n-au exterminat încă totalmente în RO și DRO nucleele de viață spirituală, fiindcă uite că mai apar pe la târguri bestselleruri levantine, împotriva tuturor pesimismelor statistice, dar una e în istorie să valorifici din vina postromânismului
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
ale ei, desfășurată normal și efemer, dar și o mâhnire demnă și ascunsă și încrezătoare în ce-i bun și cu adevărat uman, o mâhnire trecută, sugerată doar, pentru cei ce știu ce e tristețea. Am simțit, apoi, din nou, decrepitudinea caselor vechi, am simțit, am auzit parcă, și o melodie duioasă, dinnauntru, nostalgică, cunoscuta și totodată nouă, cântată în culori frumoase, la vioara vieții noastre, care ar putea fi, dacă vreți, paleta pictoriței din Haifa... Liniște, vă rog! Liana Saxone
CONCERTUL CULORILOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Liana_saxone_horodi_concertul_culorilor.html [Corola-blog/BlogPost/342577_a_343906]
-
Privind un tablou, fiecare deslușește în el “ceva”, poate identic cu ce și-a dorit creatorul, poate diferit, comunicând, interactivând. Purcărete ne poartă pe o insulă misterioasă. Interiorul palatului pare doar o amintire ștearsă a gloriei de altădată ajunsă în decrepitudine, o “lume nouă” în care totul se clatină, podeaua se învârtește amețitor și pereții glisează (magie? beție?), o lume pe dos (candelabrul iese din podea), o lume a hârtiilor suflate de vântul furtunii și din care rămâne doar esența: cartea
BRAINSTORMING, ÎN REGIA LUI SILVIU PURCĂRETE LA FESTIVALUL SHAKESPEARE DIN TEL AVIV de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1420097054.html [Corola-blog/BlogPost/372842_a_374171]
-
corpului, în numele căruia sunt lansate zilnic o mulțime de practici, intervenții, tratamente și diete, prezentate drept adevărate miracole oricărei femei și oricărui bărbat chinuiți de câte un detaliu inestetic sau de apariția semnelor deteriorării trupești, evocă, prin reflex, umbra terifiantă a decrepitudinii fizice, a îmbătrânirii și, firește, a morții. Decesul conferă corpului statutul de obiect absolut, prin anularea iremediabilă a subiectului, iar dacă moartea a survenit în urma unui accident, multe organe se pot refolosi, ceea ce însemnă că, pe bucăți, metonimic, corpul poate
SCENARIILE MORŢII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_scenariile_mort_dan_caragea_1375709002.html [Corola-blog/BlogPost/362466_a_363795]
-
ignoranța când a fost să-și povățuiască nepotul în privința ieșirilor din impas dincolo de cei șapte ani petrecuți acasă. În fine, e de reținut figura lui Onkel Buck, plimbându-și făptura în „fulgarinu-i ponosit”, ca de obicei, spre brutăria din colț („Decrepitudine”). Anii copilăriei și adolescenței revin obsesiv în scrisul poetului nostru, scene amuzante, amănunte hazlii, precum învățarea tablei înmulțirii la școală, ori evocarea cu autoironie a fiorilor primelor iubiri, toate acestea firesc ar fi fost să rămână date uitării, numai că
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1493623778.html [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
vorbește și-ți arată cât de bine și de important este să trăiești și să vezi, mai ales, partea plină a paharului... Ți-am îndrăgit, doamnă, copacii, ulcioarele, cerul, camerele, ferestrele, casele bătrâne, obosite, dar și bătrânii cu a lor decrepitudine, truncihurile și frunzele și crengile, carele trase de cai, oamenii surprinși în clipa lor de trăire, ți-am iubit nostalgia, doamnă, și surâsul culorilor, forța de a povesti, prin metaforă, prin simbol, prin lumină și umbră, prin misterioase vrăji făcute
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_albumul_jubi_roni_caciularu_1361372177.html [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
apologia luptei în timp de pace. Este vorba de doi dintre ultimii laureați ai premiilor Stalin: Simeon Babaevski și Vasili Ajaev, unul mai nechemat decât altul și unul mai publicat și mai premiat decât altul, cuplul lor în timp marcând decrepitudinea totală a discursului îndârjit de îndoctrinare a cititorului tot mai prost și tot mai dezinformat, prin aspirații tot mai proaste și mai șablonarde; precum și drumul pe care cohorta de lăudători din critica literară a vremii ar fi împins întreaga literatură
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358292591.html [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
Aceeași idee, de data aceasta, tradițional, răsucită stilistic bine de tot în modernitate dar tot începând de la titlu: însemnări din târgul copilăriei, Amintiri din copilărie, întoarcere târzie, Odihnă în câmp, Casa noastră, Badea Ion, Bunici ș.a. Un motiv literar al decrepitudinii vieții pe pământ este al viziunii acesteia ca târg al deșertăciunilor, derivat clar al acelui biblic vanitas vanitatum. A se vedea poemul în fiecare zi (o... păunesciană calificată): Lăsăm apusului un semn că va mai fi / O lungă zi peste
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
moral, a dezbaterii de actualitate cu un fundal parabolic. Personaje, amintind cu limpezime de «eroi» de tristă amintire ai istoriei contemporane se înfruntă și se confruntă într-o luptă demitizatoare și ucigașă, pentru supremație, putere, pentru impunerea legilor nescrise ale decrepitudinii morale." (Daniela Cristescu, Viața studențească, 19 iunie 1985) NAPOLEON LA AUSTERLITZ (Domide contraatacă), Martie 27, 1986, Teatrul Național, Timișoara; Mai 5, 1987, Teatrul Municipal, Ploiești; Septembrie 15, 1988, Teatrul dramatic, Brașov Titlul comediei comentează ironic universul spiritual al protagoniștilor. Corectori
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
realizată probabil la sfârșitul lui februarie. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.660.000 lei. Scenograful Liviu Popa a început scenografia filmului, descoperind lângă clădirea Teatrului de Comedie o casă veche cu pereții scorojiți, "„cu o înfățișare de decrepitudine tristă și sobră”", considerată sugestivă pentru retorica filmului. Potrivit profesoarei Elena Saulea, casa Giurgiuveanu este probabil „cel mai expresiv decor de film românesc”. Scenografia va fi încredințată în continuare arhitectului Radu Boruzescu, care a interpretat și rolul lui Felix Sima
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
contele palatin al Rinului, markgrafii de Brandenburg, Meissen și Baden sau landgrafii de Thuringia și Hessen. Cel mai prestigios era regele Boemiei, posesor al Styriei, Carinthiei , Carnioliei și Austriei. Orașele deveniseră și ele o forță colectivă, ce au profitat de decrepitudinea puterii imperiale, după 1250, pentru a se emancipa de constrângerile impuse de Frederic al II-lea. Diversitatea lor de statut era la fel de mare că aceea a principilor locali, o parte fiind orașe imperiale (Frankfurt, Nurnberg, Ulm, Aachen, Lubeck), dependente juridic
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
bazin în care apa se uscase demult, și doi pitici, cu capetele decolorate. Era, parcă, un alt văzduh aici. O lume care se stinsese cu încetul în celelalte cartiere mândre ale capitalei și care se păstrase aici cuviincioasă, fără agonia decrepitudinii și a mizeriei. Era o casă boierească de pe vremuri, dar bine păstrată. Doar umezeala arborilor vestejise prea de timpuriu fațada. Intrarea principală era apărată, cum se obișnuia acum patruzeci de ani, de un evantaliu de sticlă brumată. Câteva trepte de
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
fantelui de mahala, Lică Trubadurul, asfixiat împreună cu iubita de care îl lega o relație masochistă, moșica (duduia) Mari din Concert de muzică de Bach și, mai ales, din <b>Rădăcini</b><i>.</i> O sobă neobservată din cauza alcoolismului și a decrepitudinii, sfârșitul lor este sugerat de „gura lumii“ într-unul din puținele fragmente definitivate și publicate de scriitoare: <b>Foc pe Știrbei Vodă</b><i> </i>(1942). O notă distinctă pentru Costel Petrescu, din Logodnicul (1935), personaj ce raliază, prin prezența
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Romanian SF Stories" (1995) (în traducerea "Phenotype of Mist and Drops of Nothing"). Povestirea prezintă modul în care matematica poate deschide porți către lumi paralele. Viața unei case și a proprietarului ei se desfășoară pe parcursul unei zile, seara fiind echivalentă decrepitudinii. Prezentarea lumii așa cum se vede prin ochii unei cârtițe. Casa Vocilor este o peșteră legată de o multitudine de tuneluri care permit ascultarea a mii de conversații purtate în diferite limbi, din care unii inițiați pot afla răspunsuri la propriile
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
himeric aruncată într-un viitor ce nu va veni niciodată. Că și pentru anahoreții căzuți pradă demonului akediei, dezvrăjitii despre care scriu Cain și Anselme trăiesc într-un timp dilatat enorm, în abisul căruia își văd simultan disperarea momentana și decrepitudinea finală. Dezvrăjitul se privește în oglindă că un Narcis îmbătrînit, sau ca un Dorian Gray cuprins de groază în fața portretului sau: vede urîtul, decăderea, dezastrul, ravagiile unui timp despotic. Adică mai multă și mai grea dezvrăjire. Și akedia și dezvrăjirea
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
realizarea primului (1932-33) din cele nouă monumentale „Tripticuri” ("Triptychen") începe o nouă perioadă în creația lui Beckman. Coloristica formală de până acum se completează cu aluzii la actualitatea politică și capătă semnificația unei filosofii universale a existenței umane decăzută în decrepitudine morală. În anul 1936, începe lucrul la cel de-al doilea „Triptic”, intitulat „Ispita” ("Die Versuchung"), inspirat de opera lui Gustave Flaubert, ”"La Tentation de Saint Antoine"„. În 1937, regimul nazist organizează expoziția „Artă degenerată” ("Entartete Kunst") în Institutul Arheologic
Max Beckmann () [Corola-website/Science/322184_a_323513]
-
ceața întărea părerile/ lumina își trimitea galerele/ Treceau prin somnul meu/ cu lopeți de săpat, aplaudînd mereu// Privirea-mi spăla inorogi/ Măști la care să te rogi/ erau arse/ fumuri toarse" (Existență în somn prin miriști orbitoare). O "filosofie" a decrepitudinii universale ne duce gîndul și la un Bacovia speculativ, locvace, care-și discursivizează densele nuclee sumbre: Cînd noaptea rănile se deschid și curg/ În leagănul pruncilor grotesc/ Și stelele fluieră a pagubă spre demiurg/ Atunci cărțile prin întuneric se dușmănesc
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]