5,667 matches
-
sine un exagerat respect documentar. În sfârșit, să mai remarc depășirea unei discuții stricte despre un postmodernism literar spre o dezbatere mai amplă despre postmodernitate ca epocă istorică și societate post-industrială. Globalizarea înăbușă naționalismele și consacră cosmopolitismul. Un democratism euforic decretează o iluzorie (după părerea mea) egalitate între culturile mari și culturile mici. Privilegiul unui centru dispare, înlocuit de un pluralism creator. Puritatea și gratuitatea valorilor sunt înlocuite de interferența și utilitarismul lor. Cultura de divertisment devine, inevitabil, o alternativă la
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
Desdemonei din actul IV al operei Otello de Verdi. Desăvîrșirea tehnică și profunzimea estetică manifestate în cele mai mici detalii ale expresivității stilistice, susținută de puritatea sonoră a unei admirabile limpezimi timbrice, a extaziat publicul al cărui torențial entuziasm a decretat marele succes ca o confirmare a justeței deliberării juriului. Premiul I a dat și el, în felul său, măsura importanței Internaționale a Concursului Darclée. în timp ce în lume lipsesc tenorii, și mai ales cei dramatici, la Brăila juriul a trebuit să
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
reflectă (termenii sînt ai lui Giambattista Marino) spiritele senine (intelletti sereni), iar nu pe cele tulburi (ingegni torbidi). În timp ce autorul Hierofantului dă glas frecvent unei demonii trudnice, pe care tonalitatea sarcastică n-o poate neutraliza: " Viața e un miracol, să decretăm/ chiar acum că o vom apăra/ (ce bine că nu ne-am procopsit/ cu un copil hidrocefal, ce bine!)/ ce spui, popo, roagă-te pentru noi/ dacă folosește, la tine, în biserică,/ noi nu mai ajungem, viața e prea scurtă
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
Pe cât de semeață, pe atât de ilegală și de absurdă. Ba chiar aberantă. Prin astfel de inițiative, doamna ministră instituie dictatura: ea anulează o diplomă în urma eșecului la un concurs. Dacă mergem mai departe pe aceeași logică, azi-mâine se va decreta că oricine pierde o competiție pierde și diploma care i-a dat dreptul să participe la acea competiție! Mai mult, întregul sistem al nominalizărilor pentru un premiu ar putea cădea victima ideilor răsărite din frizura tip Ana Pauker a ministresei
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
cât mai strălucitoare în fiecare dimineață, dându-și astfel un statut divin. Banditism, perversitate, ieșind din oameni simpli, săraci cu duhul, degradați de puterea nemăsurată pe care și-au acordat-o singuri prin impunerea terorii în toate domeniile vieții altora, decretându-se deținătorii tuturor virtuților, paralizând și umplând de pasivitate toate inițiativele creatoare care se nasc firesc în mulțime. Ieri discuție aprinsă despre Dumnezeu cu niște colegi suedezi, despre imanența și transcendența Lui. Vorbind atât de angajat, mi s-a ridicat
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
alta, dar dacă vom fi obligați să credem, s-ar putea ca efectul să fie contrar. Am înțeles iritarea celor care atunci când s-au declarat "fără religie" au stârnit, după caz, uimirea, dezaprobarea, indignarea, furia recenzorilor. Nu există așa ceva!", au decretat angajații primăriilor. Dar dacă există? Dar dacă, sătui de mascarada cu iz politic din sânul B.O.R., unii otodocși-pasivi, ca să-i numesc așa, au decis că e cazul să reacționeze? Cei mai radicali au treacut la alte religii, lăsându
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
pînă la urmă să rescrieți romanul lui Tolstoi, lăsîndu-l pe Andrei să se bucure de o viață lungă și fericită, făcînd din Pierre eliberatorul Europei și, mai mult decît atît, împăcînd-o pe Ema Bovary cu bietul Charles [...]; sau ați putea decreta că Scufița Roșie intră în pădure și se întîlnește cu Pinocchio, sau că este răpită de mama vitregă și pusă să muncească în slujba lui Scarlett O'Hara, sau că întîlnește în pădure un donator miraculos care se numește Vladimir
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
după chipul Domnului iar Eva, după al omului), parafată în creștinism de Sfântul Augustin ("Bărbate, tu ești stăpânul, femeia e sclava ta, după voia Domnului"), nu altfel în Talmud și Coran, femeii i-a revenit rolul din umbră (încă Pericle decretase - ca fiind cea mai importantă virtute a femeii - faptul că ar fi în stare să tacă). Cum spuneam, lutheranismul a ridicat bariera, demonstrând că femeile preotese - și chiar episcopese - pot fi excepționale în dialogul cu Dumnezeu (după ce secole de-a-rândul cele
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
căreia să i se potrivească alfabetul chirilic! Incultura și ideologia pro-sovietică ascunsă sub numele de "comunism" considera de multă vreme - este drept, cu concursul unor valoroși lingviști români - ortografia din 1932 "naționalistă", latinizantă, deci, opus igne dignum! "Reforma" ortografică este decretată în 1953 și declarată obligatorie prin ucazuri politice! Și de această dată cei care avem astăzi o vîrstă înaintată ne putem aduce aminte cum încercam - sub ordine universitare superioare - a explica elevilor și studenților de ce este inutilă scrierea cu două
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
și aceasta din urmă era aspru definită, pe latinește, așa: Non licet de illis scribere qui possunt proscribere. Adică: este interzis să scrii despre cel ce poate interzice. Exact, dar exact ca acum. Totuși, în mijlocul acestui ev în care cenzura decreta ce este adevăr și ce nu este, Milton, în Areopagitica, în anul 1644, scriere tălmăcită de Mirabeau în ajunul revoluției franceze cu titlul direct, politic incendiar, Despre libertatea presei, avea să lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
În ceea ce privește jurnalul din decembrie 1989 lucrurile sînt clare. Stoiciu gîndește așa cum gîndeau mulți la vremea respectivă, dar spre deosebire de alții are curajul să spună cu voce tare tot ce-i trece prin cap. Se opune cu seninătate inițiativei PCR de a decreta duminicile zile lucrătoare, cu un argument perfect logic astăzi, dar niciodată analizat la modul serios în epocă: "Nu sînt membru PCR, nu mă interesează inițiativele lui de muncă patriotică duminica, să le presteze activiștii" (p. 104). S-a opus public
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
împărțiri dpdv al valorii și al locului unde valoarea apare, ne este împărtășită, și asta poate și datorită faptului că, fiind doar inginer chimist, adică neavând nici o revendicare de la studii "de branșă", nu prea îmi permit, de pe poziția mea, să decretez. Singurul lucru pe care mi l-am propus atunci când am văzut că sunt publicată a fost acela de a rămâne calmă în fața eventualelor critici negative ce mi s-ar fi putut aduce. Dar să ne întoarcem la tine... - Cum ți-
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
doar ca să mă complexezi (chimia a fost pentru mine, cu toate eforturile, o limbă străină exotică). Nu trebuie să ai neapărat studii de filologie pentru a citi și a comenta literatura, pentru a-ți exprima o opinie în legătură cu o carte, "decretând" astfel în privința valorii sale. (Până la urmă, după o argumentație oricât de solidă, judecata de valoare, luată în sine, sună tot ca un decret.) Bine, asta nu înseamnă că toți neaveniții sunt în măsură să comenteze și să evalueze o literatură
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Ne reamintește că acest domn scria pe vremuri, pentru pagina externă a României literare, foarte vibrante articole de elogiere a regimului Ceaușescu. E adevărat, nu în calitate de corespondent la Bruxelles. Cîinii nu vor mai avea acces pe plajele litoralului românesc! a decretat ministrul Turismului. Chiar dacă unele ziare l-au luat peste picior, din obișnuință, pe Dan Matei Agathon, Cronicarul se declară de această dată întru totul de partea lui. Cine vrea să meargă pe plajă cu cîine cu tot, s-a gîndit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
următoarele patru atribute: poetic, cel care oglindește stilul (ideolectul) autorului, istoric, cel care livrează informația istorică sub aspectul anecdotei, utopic, cel care face din autor obiectul dorinței, amoros, cel care produce fraze frumoase... Dar același R. Barthes nu ezită a decreta "prostia egotistă" a autorilor de jurnal. Citînd această bosumflată reacție a foarte mobilului eseist, Livius Ciocârlie îi dă o ripostă de bun simț (adorm și spiritele eminente!): E o... prostie Amiel, Tolstoi, Jules Renard, Kafka, Thomas Mann, Virginia Woolf, Anaïs
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
din Capitală. Partidul mă apăra. Eu însă nu am știut să-i prețuiesc generozitatea. Absolvisem și eram angajat. Visam, într-o sală friguroasă, la o ședință de partid, integrat în majoritate. M-a trezit vocea secretarului b.o.b. care decreta: Tovarășa... a încălcat grav statutul partidului și legile țării și trebuie...". Tovarășa nu era prezentă și nici n-o cunoșteam. Făcuse cerere de emigrare care îi fusese aprobată de Consiliul de Stat. Conform uzanțelor trebuia exclusă din partid (exportul de
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
Tg. Jiu din cauza convingerilor sale comuniste. Dar de aici pînă la a generaliza, spunînd că în România comuniștii au fost tratați la fel de rău ca evreii, în perioada lui Antonescu, e o cale astronomică, un neadevăr flagrant. Cînd Guvernul României a decretat cu cîteva săptămâni în urmă că în România n-a fost Holocaust, dl Iliescu a declarat că era mai bine dacă Guvernul se abținea de la o asemenea afirmație. După scandalul de atunci, care nu s-a amplificat și grație intervenției
Scandalurile președintelui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13675_a_15000]
-
lui Jules Verne, Doi ani de vacanță, una din sursele intelectuale ale pesedismului. Noutatea absolută adusă de acest an împrumutată parcă din utopiile negre ale lui Orwell, altă sursă de inspirație a guvernului este că zilele de repaos au fost decretate obligatorii. Un patron de firmă la care făcusem apel pentru o mică lucrare de construcție mi-a spus că-i e frică să scoată muncitorii la lucru pentru că poate fi amendat. Și asta se întâmplă nu în Japonia sau în
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
unui ceasornic. Mirosea a spital, mirosul acela nesuferit din pricina căruia leșinase odată când îl duseseră la clinică să-l viziteze pe un tovarăș de joacă operat de apendicită. Degetul arătător al medicului îi pipăia pleoapa apăsându-i dureros ochiul. "Șaloziom" - decreta el sec, la care bunica, îngrijorată, întreba: "E grav? Ce trebuie făcut?". "Cuțit!" - riposta scurt medicul, adăugând ironic spre copil: "Ești brav, mein Junge, îți dai ochiul pe mâna mea, nicht wahr? ". Doamna Sibyle îl strânse ocrotitor la piept șoptindu
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
lângă care se strângea pe micul taburet. Pastorul din portret îl fixa cu o și mai mare severitate. Încerca să nu se uite spre el, dar privirile îi erau irezistibil atrase de fiorosul personaj. Exclamă aproape fericit atunci când bunica lui decretă plecarea. Despărțirea dintre cele două bătrâne doamne fu tot atât de abundent stropită cu lacrimi ca și revederea. Ca să se consoleze, își promiteau să se revadă peste trei zile, când ginerele-oftalmolog fixase - după ce-și consultase agenda - o oră de consultație pentru
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
un ,Hhhhm" - supărător, totuși, în liniștea sufrageriei noastre, chiar dacă în clipa următoare zice: -Eh, n-are voie omul să mai și glumească ? Așa e... Doar Cristian Tudor Popescu, în ziua de 27 iulie, la știrile de la ora 18 (Realitatea Tv), decretează sec-inchizitorial: -Când Traian Băsescu vrea să ia ceva, pune vaporul cap-compas spre azimut și trece peste orice... -Eu nu pricep ce vrea să spună, zice Coryntina. Într-adevăr, dar nu ne desprindem de Megavijăn confirmând o zicere mai veche a
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
așezat sub altarul bisericii lor. Acest lucru a făcut ca mai târziu această practică să se permanentizeze, încât Sinodul al VII-lea Ecumenic, prin canonul 7<footnote Canoanele Sinodului al VII-lea Ecumenic (787), Mansi, XIII, 417-439, și Conciliorum Oecumenicorum Decreta, Freiburg-Roma, 1961, p. 114-132 apud Pr. Nicolae Chifăr, op. cit., p. 21. footnote>, a legiferat obligativitatea așezării moaștelor de martiri în piciorul Sfintei Mese, având ca temei scripturistic Cartea biblică Apocalipsa 6, 9: Sufletele celor înjunghiați pentru cuvântul lui Dumnezeu și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul lor (într-adevăr, cum și-ar fi putut păzi credința față de împărat unii cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească curtea împărătească și să plece cât mai departe; despre ceilalți, în schimb - pe care însuși adevărul îi dovedise vrednici de (dragostea lui) Dumnezeu - a socotit Constanțiu că tot astfel se vor purta ei și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mijloc muzical și spiritual de apărare. Deși nu este specificat în textul misei, mulți muzicologi au crezut că ea este expresia sentimentelor antirăzboinice ale acestui profund religios creator. Să mai spunem că în timpul compunerii acestei celebre mise, Guvernul Austriei a decretat că „niciun austriac nu va pronunța cuvântul pace până ce dușmanul nu se va întoarce la granițele lui”. Își dau concursul corul „Ion Românu”, pregătit de maestrul Iosif Todea și soliștii: soprana Maria Virginia Onița, mezzosoprana Mihaela Ișpan, tenorul Remus Alăzăroaie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]
-
artificial al statului.” Și iată pasajul principal: „Neavînd așadar pe cine să-i impună lui reforme, se gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate, care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale, cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră ș...ț că va face să rezulte de la dînsul o societate.” Este exprimată, puțin diferit de Maiorescu, teoria junimistă a „formelor fără fond”. E cazul să ne întrebăm ce anume din acestă analiză, a
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]