135 matches
-
tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată cu rozete pe ambele fețe. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.30x3.85 metri), decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară (0.40x0.90 metri) în axa absidei. Catapeteasma este avansată cu 1.90 metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri). În peretele estic al proscomidiarului (din nord-vestul altarului) s-a amplasat
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1733); de la aceasta a moștenit cinci icoane vechi, executate, în tehnica "tempera", de un artist anonim. Înfățișând aceeași planimetrie dreptunghiulară, des întâlnită în părțile zărăndene, anume un altar pentagonal decroșat, un naos cu doi umeri laterali rectangulari și o clopotniță centrală, încadrată de două turnulețe, toate beneficiind de coifuri ample, de factură barocă, lăcașul, acoperit cu țiglă, a fost împodobit iconografic în anii 1946-1947, de Ileana Hui din Arad; târnosirea
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa () [Corola-website/Science/329311_a_330640]
-
în care se afla. Biserica, prin dimensiunile pe care le are, comparativ cu alte biserici de lemn din zona Sălajului, poate fi considerată una de dimensiuni mijlocii spre mari. Planul bisericii este dreptunghiular, având în partea de răsărit o absidă decroșată, cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor cu patru stâlpi masivi decorați cu crestături și rozete. Consolele care leagă stâlpii pridvorului descriu un arc de cer, fiind împodobite cu o dungă decorativă ce urmărește curbura. Această
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul ”Arhanghelul Mihail”. Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară, și anume: biserica ortodoxă de sub hramul „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică ce poartă hramul „Arhanghelul Mihail”. La 1461 Cuștelnicul, împreună cu alte
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
amplasament, dacă nu cumva data realizării extinderii de pe latura de vest, ce cuprinde pridvorul închis și turnul-clopotniță deasupra. Biserica aparține unui tip destul de rar întâlnit în Transilvania, având o navă dreptunghiulară care circumscrie pronaosul și naosul, la est având absida, decroșată, semicirculară, cum mai întâlnim la bisericile din zonă, de la Abuș și Cerghizel. Dimensiunile bisericii sunt moderate, nava cu o lungime de 11,49 m și lățimea de 6,15 m, care cuprinde pronaosul și naosul, având înălțimea exterioară a pereților
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
renovarea necorespunzătoare a imobilului de către noul proprietar, au fost criticate de Asociația Bucureștii Vechi și Noi. Fațada construcției realizată în stil neoclasic, cu o lungime de 80 m, are un parter impozant și este dominată de centrul acesteia, corpul intrării, decroșat având un peristil format din 6 coloane ionice, grupate câte două. Cupola clădirii, asemănătoare cu cea a Ateneului, aflată deasupra sălii de ședință, este prevăzută cu un lanternou, formând axa de compoziție a construcției. Fațada principală a edificiului are de
Palatul Camerei Deputaților () [Corola-website/Science/309033_a_310362]
-
Hunedoara, este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele de Herczegfalwa. Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII; ea a preluat modelul unei biserici mai vechi, care s-a aflat pe același amplasament. Are o formă dreptunghiulară, cu absida răsăriteană decroșată, rectangulară. Spre sfârșitul sec .XIX edificiul a fost amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
tablă. Ea are un soclu de piatră cu înălțime de 0,50 metri. Pereții din bârne au fost placați pe exterior cu scânduri vopsite în culoarea albastră, iar ulterior au fost tencuiți. Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care se află o fereastră dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar (la nord
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care se află o fereastră dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar (la nord) și un diaconicon (la sud). Acestea aveau câte o fereastră mică (0,20x0,30 metri) decupată în pereți. Fereastra din peretele diaconiconului a fost suprimată, în locul ei fiind construită o ușă destinată
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
formă de torsadă. Acoperișul este din draniță, bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, racordându-se cu învelitoarea pridvorului. Cosoroaba se sprijină pe console largi, cu tăieturi. Monumentul are plan dreptunghiular, de tip navă, cu absida altarului pentagonală decroșată, contraabsidă de aceeași formă și pridvor închis pe latura de sud-vest. Deasupra pridvorului se află un turn clopotniță. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
elementele fațadei de la Marele Trianon. Cele zece coloane neoclasice ce ritmează fațadă palatului de la Florești sunt grupate în perechi, cu excepția extremelor, ca la Marele Trianon, care are însă șaisprezece coloane.Pe fațadă sudică a Palatului Cantacuzino, între cele două corpuri decroșate, deasupra intrării holului de onoare, la nivelul etajului unu, se află o splendida sculptură în basorelief, reprezentând doi îngeri care poartă blazonul familiei. Remarcabile, prin desăvârșită lor frumusețe, sunt ancadramentele ferestrelor, sculptate în piatră de Albești, cu motive diferite pentru
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
dreptunghiular, cu un pronaos cu intrarea pe latura de sud și un perete plin, cu trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte, prevăzut cu o ușă spre naos. Absida altarului este decroșată. Acoperișul de șindrilă, unitar, acoperă și porțiunile decroșate, sprijinindu-se la colțurile absidei altarului pe doi stâlpi și formând astfel două mici pridvoare. Deasupra pronaosului se ridică un turn cu baza pătrată, având o galerie deschisă, cu câte două arcade pe fiecare latură. Coiful înalt, dar proporțional față de
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
având deasupra sa un turn-clopotniță de formă octogonală. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. Naosul are două abside laterale pentagonale simetrice, în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este avansată, formând în nișele laterale un diaconicon și un proscomidiar.
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
SB-IV-a-B-12610. Din punct de vedere constructiv, biserica se încadrează în tipologia zonei. Asemănătoare cu biserica de lemn din Presaca, biserica de lemn din Broșteni are planul dreptunghiular completat în partea de răsărit cu o absidă poligonală cu cinci laturi, ușor decroșată. Spațiul interior este împărțit după regulile cultului în pronaos, naos și absida altarului. Biserica are două intrări, una pe latura de sud iar cea de-a doua pe latura de vest. Amândouă deschiderile oferă acces spre pronaosul bisericii care are
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din pronaos. Naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se putea intra prin cele trei spații destinate trecerii: cele două uși diaconești precum și ușile împărătești. Turnul bisericii, cu baza dreptunghiulară are galeria ieșită în afară, deschisă
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
Dimensiunile lăcașului de cult sunt foarte mici: lungime - 12,81 m, lățime - 4,50 m, înălțime până la streașină - 3,87 m și înălțime până la coama acoperișului - 6,40 m. Construcția are formă trilobată, cu abside laterale triunghiulare și absida altarului decroșată față de restul construcției. Biserica este acoperită cu o învelitoare de șindrilă în formă de ”umbrelă”. Ca elemente decorative, sunt întâlnite aici brâie, chenare la ferestre și în jurul ușii de intrare, chenare ce au fost reproduse după vechile sculpturi la restaurarea
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
legendare a fost în ziua de 18 iulie 2000, când, dintr-o greșeală, totul s-a transformat în cenușă. Puținele imagini păstrate se datorează cercetătoarei Ioana Cristache-Panait. Din acestea se conturează o biserică de lemn fără turn, cu altar poligonal decroșat, sub un acoperiș unic, probabil foarte asemănătoare în trăsăturile ei principale cu bisericile de lemn din vecinătate, cea de la Nuci în sat, în Mitrofani, cea din Racu și din Cetățeaua.
Biserica de lemn din Mitrofani-Schit () [Corola-website/Science/317776_a_319105]
-
înlocuindu-i acoperișul, pentru a o face potrivită pentru desfășurarea slujbelor religioase. Biserica, de dimensiuni modeste, păstrează planul tradițional dreptunghular (lung de aprox. 8,3 m și lat de aprox. 5 m) la care se adaugă spre răsărit, absida altarului decroșată, poligonală, lungă de aprox. 3,25 m. Întreg edificiul bisericii este înconjurat de un pridvor, ceva mai îngust în partea din spate (latura de nord a bisericii) față de latura de sud a bisericii, unde acesta are o lățime de aprox.
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe. Pe această latura
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are plan triconc (formă de cruce). Absidele laterale din dreptul naosului au o formă poligonala cu trei laturi, latura centrală fiind mult mai mare decât celelalte două. Absida altarului are forma pentagonala și este decroșata față de restul corpului construcției. Pridvorul se încheie către vest cu o contraabsidă nedecroșată, cu trei laturi. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare: una în peretele nordic al pridvorului și cealaltă în peretele format de decroșul altarului
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
Mihai Apafi”". Păstrează urme din pictura murală, realizată la o dată necunoscută. A fost restaurată în anul 2000. În anul 1658 satul avea preot, ceea ce presupune existența unui lăcaș de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi este sprijinită
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside pentagonale (atât cele laterale, cât și cea decroșată a altarului) și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
află proscomidiarul și diaconiconul. Fereastra din axul absidei altarului a fost lărgită la 0.70x1.00 metri, în timp ce ferestruicile din cele două decroșuri au dimensiunile inițiale de 0.15x0.30 metri. Catapeteasma este dispusă cu 0.90 metri în fața absidei decroșate.
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]