135 matches
-
Irimescu, precum și pe preoții parohi Iulian Florea, Lazăr Croitor, Florin Dura și Mihăiță Brahariu. Parohia cuprinde 92 de familii ortodoxe. În apropiere de biserică, a fost construit și un turn clopotniță de zid. are plan dreptunghiular, cu absida altarului pentagonală decroșată, pronaos poligonal și pridvor deschis pe latura de sud-vest, ulterior închis cu scânduri. Ea a fost construită din lemn de brad, pereții săi fiind placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Acoperișul bisericii este cu pantă înaltă, învelitoarea fiind inițial
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
Construcție masivă din piatră brută și bolovani de râu, cu ziduri groase de 1,40-1,50 m, străvechea biserică, închinată praznicului „Înălțării Domnului”, este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară (7,90 x 5, 10 m), boltită semicilindric, și un altar decroșat, prevăzut cu o calotă sferică. Pe baza planimetriei, edificiul a fost inclus în categoria monumentelor ecleziastice în stil romanic; portalul vestic, în arc frânt, face trimitere însă la arhitectura gotică. Lăcașul, acoperit integral cu șiță, este lipsit de turn; clopotnița
Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara () [Corola-website/Science/328040_a_329369]
-
renovărilor, a măririi părții de vest, cu noua intrare, a înlocuirii ancadramentelor, a dispărut și inscripția de ridicare a bisericii. Datarea ante quem a acesteia o constituie prima etapă de pictură, anul 1780. Tipul de plan este dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. Câte o boltă semicilindrică acoperă naosul, ușor retrasă de la linia pereților, și altarul, având aici registrul de naștere înclinat, și timpan pe est, pe suprafața de racordare cu conturul pereților. Intervențiile pe fațada de vest, anterioare
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
este o biserică de lemn maramureșeană în cheotori, datată 1643, care este considerată o construcție "magnifică" pentru epoca sa și mult timp după aceea. Are un plan dreptunghiular, cu absida poligonală, decroșată. Picturi murale populare sunt datate din anul 1762. Biserica a fost inclusă pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în decembrie 1999. Biserica de lemn din Budești-Josani are hramul Sfântului Nicolae încă din anul datării sale, 1643. Biserica se află din
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
capodoperă a artei de a construi și a decoră în lemn. Așa cum a remarcat cercetătorul clujean Ioan Toșa, biserica are un tip de plan dintre cele mai evoluate din Transilvania. Planul a fost trasat, conform tradiției, dreptunghiular, cu absida altarului decroșata și poligonala. În plan se disting, mai ales, forma poligonala a pronaosului și pridvorul perimetral. În interior se remarcă bolta semicilindrica, iconostasul și pereții, pictați într-o paletă coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
sub codul LMI: . Nu se cunoaște cu exactitate anul sfințirii bisericii. Inițial era acoperită cu șiță. În anul 1934 i s-a făcut o temelie de piatră și a fost tencuită în interior și în exterior. Absdida altarului este poligonală, decroșată, cu patru laturi. În anul 1952 i s-a construit o nouă clopotniță în locul celei vechi care se ruinase.
Biserica de lemn din Ștefănești, Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/334889_a_336218]
-
la intrarea în Pronaos. Aceasta a fost -la început- o constructie cu pereți alcătuiți din bârne orizontale, împrejmuită de un brâu sculptat cu motivul funiei și având un turn înalt pe pronaos. Planul era un dreptunghi, terminat printr-o absidă decroșată, sprijinită pe trei laturi ale unui octogon. În decursul timpului biserica a suferit câteva modificari esențiale prin lungirea bisericii, reconstruirea turnului și încastrarea de ferestre. După anul 1990, prin construirea de către credincioșii din Groșeni a unei noi biserici, cea din
Biserica de lemn din Groșeni () [Corola-website/Science/318233_a_319562]
-
neterminată din lipsă de meșteri. Clopotnița este păstrată de la biserica de lemn a ortodocșilor, considerată a fi mai bună. Vechea clopotniță a rămas pe deal, fiind în mare măsură asemănătoare cu cea din prezent. Planul bisericii este dreptunghiular, cu absidă decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul, unitar, este din șindrilă iar cândva, în partea de vest a coamei acoperișului se afla o cruce. Intrarea în biserică se află în axul bisericii, pe latura de vest. Datorită lucrărilor de mărire, atât peretele
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
că este „foarte veche”, a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
decât în perioada menționată datorită greutăților materiale. Din cauza rigorilor impuse de legea Apony, în 1907 școala și-a încheiat activitatea fiind redeschisă în anul 1923. Pereții, din lemn de brad pe temelie de stejar, delimitează un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Consolele absidei au crestături în plan înclinat. Nava este acoperită cu o boltă semicilindrică, retrasă de la linia pereților și intersectată cu un timpan înclinat, pe latura de vest; absida, cu o boltă asemănătoare, racordată cu pereții
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
când a fost construită biserica de zid folosită și azi de comunitate. Mutată în 1961 la Oradea, biserica a suferit unele modificări, renunțându-se la prispa de pe latura de nord. Edificiul se remarcă și prin sistemul de boltire. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi este acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereții din răsărit printr-o semicalotă. Spațiul destinat naosului este nu este acoperit de o boltă cilindrică, așa ca de obicei ci este acoperit cu o boltă în
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]
-
asemenea acțiune, între anii 1894-1911, se referă probabil și Tit Bud, care notează că Iosif Fucec Rakoczi era "„un preot zelos, care a adus în ordine bisericile.”" De dimensiuni mai reduse nava prezintă o formă dreptunghiulară iar absida este poligonală, decroșată. Acoperișul de șindrilă are poală dublă. Pictura murală este executată pe pânză lipită pe peretele de lemn. Printre picturi se remarcă în naos Sfânta Treime încadrată de îngeri și două imagini ale Sfintei Maria: prima, „când s-a rugat Maria
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
potrivit inscripției de pe bârna exterioară a laturii sudice, a fost 1711. Biserica are pronaosul dreptunghiular, tăvănit și cu o tribună. În naos bolta este pictată cu scene din minunile și patimile Lui Iisus. Altarul este cu 5 laturi și absida decroșată; ansamblul mural datează din a doua jumătate a sec.XVIII-lea; sccenele pictate sunt însoțite de inscripții în chirilică; ușile de la intrare, arcadele ce împart bolțile naosului și ușile iconostasului sunt bogat ornamentate cu motivul funiei, al soarelui, butoane din
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
acestea. Fotografia păstrată ilustrează această biserică care după cum se poate vedea pare să fi avut cel puțin două momente importante în evoluția sa. O primă etapă poate fi considerată perioada de timp în care a fost construit naosul și absida decroșată a bisericii. Acoperită cu un acoperiș de șindrilă, deasupra intrării în naos se poate observa o mică clopotniță ce are practicată o deschizătură mai mare pe latura de nord și una mai mică pe latura de vest. O a doua
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
și Gavriil". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost ridicată în jurul anului 1700 pe valea Crasnei, în satul Derșida. Forma pereților este dreptunghiulară, cu absida decroșată poligonală, cu cinci laturi. Pronaosul are tavanul drept, iar naosul și altarul câte o boltă semicilindrică, ultima terminându-se în timpanul de est. Acoperișul de șiță are clopotnița deasupra pronaosului, înconjurată de patru turnulețe. Se mai remarcă și brâul median
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
partea superioară se regăseau cei 12 apostoli, având în mijloc pe Isus Hristos, deasupra fiind trei cruci, la mijloc Isus iar în cele două părți cei doi tâlhari răstigniți. Sub aspect contructiv, biserica prezintă un plan dreptunghiular terminat cu absida altarului decroșată, cu cinci laturi în partea de răsărit. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii, aceasta fiind adăpostită de un mic pridvor ce are patru stâlpi frumos profilați. Spațiul interior este împărțit în pronaos, naos și
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
ridicat actualul lăcaș de cult, fostă capelă de curte a uneia dintre familiile românești de „Zenthpeterfalua”, atestate în 1411. Edificiul, închinat „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe”, este alcătuit dintr-o navă dreptunghiulară tăvănită (9x 5,80 m) și un altar rectangular decroșat (2,70x 3,80 m), acoperit cu o boltă în cruce; turnul-clopotniță lipsește. Ca material de construcție s-a folosit piatra brută, tencuită la exterior. Pe fațada apuseană, constructorii au încastrat, ca elemente ornamentale, câteva piese litice romane și un
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
de conscriptorii episcopului sârb Sinesie Jivanovici al Aradului. Aceasta figurează atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). Lăcașul înfățișează o planimetrie arhaică, anume cea a unui dreptunghi cu absida pentagonală decroșată, prevăzut, în partea opusă, cu o terminație poligonală în trei laturi; tradiția potrivit căreia biserica ar fi fost înălțată în jurul anului 1600 își găsește astfel confirmarea. Pisania care cuprindea datarea începuturilor acestui edificiu a dispărut însă în cursul unui vechi
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
Icoanele împărătești, executate în secolul al XVIII-lea, au fost reînnoite în 1858, într-o manieră de lucru care face trimitere la stilul zugravului Nistor din Feleac (jud. Cluj). Lăcașul în discuție era o construcție de plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu patru laturi, îmbinată în ax. În dreptul celor două intrări, de vest și de nord, se afla un pridvor deschis prelungit, de forma unei prispe. Edificiul, tencuit la esterior, era prevăzut cu o clopotniță robustă, cu foișor în console
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și decroșată (elemente tipice la bisericile de lemn). Forma decroșată a altarului nu mai este întâlnită la alte biserici de lemn din ținutul Sucevei. Lucrările de restaurare desfășurate de-a lungul vremii au dus la modificarea planului construcției. În interior, biserica este
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și decroșată (elemente tipice la bisericile de lemn). Forma decroșată a altarului nu mai este întâlnită la alte biserici de lemn din ținutul Sucevei. Lucrările de restaurare desfășurate de-a lungul vremii au dus la modificarea planului construcției. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
ridicare a bisericii de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Chichisa, se mai poate citi doar atât: Această sfântă biserică o au făcut Donca Dumitru ..." Citat anterior, anul 1739 este amintit în lucrări bibliografice. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată. Pereții, alcătuiți din cinci bârne, au măsurat inițial 9,10/3,90 m, însă în secolul al XVIII-lea au fost măriți prin adăugarea unui alt pronaos, cel vechi fiind înglobat naosului. Probabil că anul 1739 se referă la
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală decroșată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre dispuse simetric pe laturile de
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
șindrila veche, care începuse să putrezească, cu tablă zincată. Biserica are formă de navă, fiind lucrată în forma bisericilor de lemn din cuprinsul Ardealului. Pereții bisericii, din lemn de brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pe fațada de vest a fost adăugat, probabil la mijlocul secolului XIX, un pridvor deschis, cu stâlpi și umerași ciopliți, iar scândurile palimarului cu motiv traforat, cu acces printr-o scară alăturată, acoperită cu o polată de sub
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]