775 matches
-
bazinul până ce corpul formează o linie dreaptă, (Foto 80, 81). Exercițiul 9 Din poziția decubit lateral în sprijin pe antebraț, gymball-ul fiind ținut între gambe se execută ridicarea acestuia câțiva centimetri de la sol, (Foto 82, 83). Exercițiul 10 Din poziția decubit lateral în sprijin pe antebraț, picioarele suprapuse pe gymball, corpul perfect întins, se ridică ușor membrul inferior de deasupra, bazinul rămânând imobil, (Foto 84, 85). Exerciții utilizând gymball-ul pentru îmbunătățirea forței musculaturii abdomenului (drepții și oblicii abdominali) Exercițiul 11 Menținându
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Foto 84, 85). Exerciții utilizând gymball-ul pentru îmbunătățirea forței musculaturii abdomenului (drepții și oblicii abdominali) Exercițiul 11 Menținându-se gymball-ul între picioare la nivelul gambelor se încearcă atingerea genunchiului drept cu cotul stâng și invers, (Foto 86). Exercițiu 12 Din decubit dorsal cu membrele inferioare flectate la 90 , mâinile la ceafă, vertebrele lombare și fesele în sprijin pe gymball, se pivotează ușor trunchiul spre stânga, apoi spre dreapta, ( Foto 87, 88). Alte exerciții utilizând gymball-ul pentru membrele inferioare Exercițiul 13 Din
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
după cele 2 săptămâni. Preparați ceaiul proaspăt în fiecare zi. Tratament cu semințe de muștar negru pentru articulațiile reumatice Tocați semințele de muștar negru și adăugați-le la aceeași cantitate de grăsime vegetală solidă. Frecționați pe articulațiile afectate. ESCARELE DE DECUBIT Tratament cu amidon de porumb pentru escare Amestecați amidon de porumb și făină de sulf. Pudrați escarele ușor pentru a preveni infecțiile. Tratament cu miere pentru escare Puneți miere pe un bandaj de tifon și aplicați pe escară în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
trebui să aibă grija ținutei vestimentare, a atitudinii și limbajului folosit și va urmări, ca mâinile să-i fie calde la inițierea consultului. Pacientul va fi invitat să se dezbrace în jumătatea superioară a corpului și se va așeza în decubit dorsal pe canapeaua de consultații. Se începe prin a cerceta prezența iritației meningelui prin eventuala redoare a cefei, semnul Kernig II și Amos. În acest sens se solicită pacientului să încerce să atingă cu bărbia sternul, iar medicul îl va
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
să ridice membrul inferior drept de pe suprafața canapelei, cu care ocazie acesta încordează psoasul, iar accentuarea durerii spontane la palparea fosei iliace drepte, cu pacientul în această poziție are semnificația apendicitei acute (semnul Cope). · Pentru palparea pancreasului pacientul aflat în decubit dorsal va fi rugat să-și plaseze pumnii în regiunea lombară sau se va plasa un sul în această regiune. Examinatorul va pătrunde lateral de dreptul abdominal stâng încercând să palpeze pancreasul contra coloanei vertebrale; prezența durerii evocă suferința inflamatorie
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
la palparea monomanuală a ficatului, apoi cercetarea punctului apendicular (pentru cei neapendicectomizați). Se caută splina sau polul inferior al acesteia eventual invitând pacientul să se culce pe mâna dreaptă. · Palparea ficatului se poate realiza prin câteva procedee: cu pacientul în decubit dorsal având coapsele și gambele semiflectate și ușor depărtate. Medicul palpează progresiv peretele abdominal din fosa iliacă dreaptă spre marginea ficatului. Procedeul Chanffard (prin balotare) presupune ca mâna stângă a examinatorului să fie plasată în lomba dreaptă și să imprime
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
sugestiv pentru prezența unei hernii diafragmatice [57, 129]. În alte situații, diagnosticul este mai dificil, mai ales când hernia diafragmatică se însoțește de un proces pneumonic sau un revărsat pleural. Se poate recurge și la efectuarea unei radiografii toracice în decubit lateral stâng. Imaginea radiologică sugestivă pentru un hidropneumotorax stâng (urmată uneori de montarea unui drenaj pleural), poate ascunde de fapt o hernie diafragmatică Bochdaleck (la adult) strangulată cu perforația intratoracică a colonului [52]. Radiografia toracică este examenul imagistic cel mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
TRATAMENT Pregătirea preoperatorie Hernia diafragmatică congenitală presupune, pe lângă un diagnostic foarte rapid, o serie de gesturi terapeutice absolut necesare pentru a salva viața nou-născutului și a face posibilă ajungerea la intervenția chirurgicală. Astfel, copilul este plasat la un incubator, în decubit lateral pe partea herniei diafragmatice, pentru o ventilație mai bună. Următoarele principii terapeutice sunt de respectat în terapia preoperatorie a pacienților cu HDC: intubația endotraheală imediată la pacienții cu sindrom respirator manifest (detresa respiratorie), stabilirea conduitei vasculare (fie prin cateterizarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
picioare) este adoptată de pacientul cu stenoză mitrală severă, insuficiență ventriculară stângă; poziția genu pectorală apare în pericardita exudativă; poziția ghemuit apare în cardiopatiile congenitale cianogene precum tetralogia și pentalogia lui Fallot; poziția spectatorului în vitrină este caracteristică anginei pectorale; decubitul dorsal este adoptat de pacienții cu hipotensiune arterială ortostatică; poziția cu picioarele atârnând la marginea patului este adoptată de pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare; pacientul anxios, ce nu-și găsește poziție antalgică, este evidentă la bolnavii cu infarct
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de preferat în lumină naturală, ce vine din partea stângă a pacientului (examinatorul stă întotdeauna în dreapta pacientului), într-o cameră izolată fonic; examinarea se efectueazp după ce s-a stabilit în prealabil o relație de încredere cu acesta; pacientul este poziționat în decubit dorsal, cu membrele superioare în supinație, lângă corp; se inspectează forma toracelui, eventualele asimetrii, deformări, mișcarea toracelui raporatată la timpii respiratori, etc. se observă șocul apexian sau, mai rar, mișcarea ventriculului în cazul apariției Z3 sau Z4. Confirmarea celor evidențiate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și șocuri sau sufluri cardiace intense ce au drept corespondent palpator, freamătul. Pacientul se află în aceeași poziție, decubit dorsal, cu membrele superioare pe lângă corp, în supinație. Palparea toracelui anterior vizează mai multe regiuni, după cum urmează: spațiul II i.c. parasternal drept (aria aortei); spațiul II i.c. parasternal stâng (aria arterei pulmonare); spațiile III, IV, V i.c
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
plasat în spațiul V i.c., pe linia medioclaviculară stângă, aria acestuia având un diametru de aproximativ 2.5 cm (în general ocupă un spațiu intercostal). Dacă șocul apexian nu este perceput, pacientul este rugat să își schimbe poziția în decubit lateral stâng. Se palpează din nou, cu fața palmară a degetelor, peretele anterior toracic și dacă tot nu este perceput șocul apexian, bolnavul este invitat să expire profund și apoi să-și oprească respirația pentru câteva secunde. În cazul doamnelor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
profund și apoi să-și oprească respirația pentru câteva secunde. În cazul doamnelor cu sâni voluminoși, acestea sunt rugate să susțină sânul pentru a avea un abord palpator corespunzător. Șocul apexian este perceput la jumătate din pacienți în poziție de decubit dorsal, iar la cealaltă jumătate, în decubit lateral. Prezența șocului apexian este dificil de apreciat în următorele situații: pacienți obezi; pacienți cu musculatura hipertrofiată; la femeile cu sâni voluminoși; pacienți cu un torace al cărui diametru anteroposterior este mult crescut
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pentru câteva secunde. În cazul doamnelor cu sâni voluminoși, acestea sunt rugate să susțină sânul pentru a avea un abord palpator corespunzător. Șocul apexian este perceput la jumătate din pacienți în poziție de decubit dorsal, iar la cealaltă jumătate, în decubit lateral. Prezența șocului apexian este dificil de apreciat în următorele situații: pacienți obezi; pacienți cu musculatura hipertrofiată; la femeile cu sâni voluminoși; pacienți cu un torace al cărui diametru anteroposterior este mult crescut, precum în emfizemul pulmonar; pacienții cu pericardită
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
până la stern și se numără fiecare interval până la nivelul unghiului lui Louis corespunzător spațiului II i.c. Totodată se verifică poziția țocului apexian pe linia medioclaviculară. Trebuie amintit că șocul apexian se deplasează cu 1-2 cm la pacientul aflat în decubit lateral stâng. De asemenea, în aprecierea șocului apexian trebuie ținut cont de înălțimea, puterea și rezistența acestuia. Modificări ale poziției șocului apexian pot fi întâlnite în următoarele situații: persoanele longiline prezintă șocul apexian în spațiul V i.c., medial de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
spațiul V i.c. stâng, parasternal; 3 - Erb (Botkin-Erb) înspațiul III i.c. stâng, parasternal; 4 - pulmonar în spațiul II i.c. stâng, parasternal; 5 - aortic în spațiul II i.c. drept, parasternal. Ascultația bolnavului se face în diferite poziții: decubit dorsal; decubit lateral stâng; poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat anterior; ortostatism. Cordul stâng se ascultă în apnee postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie, după un efort fizic izometric (strângerea pumnilor)/izotonic (genoflexiuni), în decubit lateral stâng. Ascultarea valvelor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
i.c. stâng, parasternal; 3 - Erb (Botkin-Erb) înspațiul III i.c. stâng, parasternal; 4 - pulmonar în spațiul II i.c. stâng, parasternal; 5 - aortic în spațiul II i.c. drept, parasternal. Ascultația bolnavului se face în diferite poziții: decubit dorsal; decubit lateral stâng; poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat anterior; ortostatism. Cordul stâng se ascultă în apnee postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie, după un efort fizic izometric (strângerea pumnilor)/izotonic (genoflexiuni), în decubit lateral stâng. Ascultarea valvelor aortice și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
face în diferite poziții: decubit dorsal; decubit lateral stâng; poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat anterior; ortostatism. Cordul stâng se ascultă în apnee postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie, după un efort fizic izometric (strângerea pumnilor)/izotonic (genoflexiuni), în decubit lateral stâng. Ascultarea valvelor aortice și pulmonare se face în ortostatism sau în poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat în față. Insuficiența aortică se ascultă în poziție șezândă, cu mâinile ridicate deasupra capului, pentru a accentua regurgitarea diastolică din vase
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
astfel că pierderea de energie de-a lungul venelor mai mică decât la nivelul. Presiunea este scazută; de acea sunt semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de compresii, diferențe și modificări de nivel. 15.3. Presiunea venoasă In decubit dorsal toate venele sunt aproximativ la nivelul atriului drept și presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
un subiect în poziție de supinație arată că aceste diferențe dispar; ventilația la vârful și la baza plămânului sunt similare. In această poziție, ventilația în regiunea posterioară a plămânului este mai mare decât în regiunea anterioară. La fel, în poziția decubit lateral, plămânul de partea opusă este mai bine ventilat. Cauza acestor diferențe topografice în procesul de ventilație apar datorită distorsiunilor care se produc la nivel pulmonar ca o consecință a greutății sale. Presiunea intrapleurală este mai puțin negativă la baza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plămânului este mai mare. De observat paradoxul: cu toate că baza plămânului este relativ puțin expansionată în comparație cu apexul, ea este mai bine ventilată. Aceeași explicație este dată și pentru ventilația mai bogată a plămânului când subiectul este în poziție de supinație sau decubit lateral. O schimbare importantă a distribuției ventilației are loc la volume mici (fig. 74). După un expir maxim volumul pulmonar se află în domeniul volumului rezidual. In această situație, presiunile intrapleurale sunt mai puțin negative deoarece plămânul nu este atât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
debitului sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
distociilor (destinderi capsulare și ligamentare ale bazinului). Mecanismul patogenic constă într-o dereglare hormonală (hipertiroidie) manifestată prin hipofosforemie și hipocalcemie cu variații ale Na, K, Mg (DUMITRU M. 1996, GHERGARIU S. și col. 1990 ). Simptomatologia Femela prezintă o atitudine de decubit forțat, cu păstrarea cunoștinței. Starea generală este bună cu funcțiile principalelor organe în limitele normale. Uneori se produce vindecare spontană în 7 zile, dar frecvent pot să apară complicații consecutiv decubitului prelungit. Tratamentul constă în administrare de compuși fosfo calcici
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col. 1990 ). Simptomatologia Femela prezintă o atitudine de decubit forțat, cu păstrarea cunoștinței. Starea generală este bună cu funcțiile principalelor organe în limitele normale. Uneori se produce vindecare spontană în 7 zile, dar frecvent pot să apară complicații consecutiv decubitului prelungit. Tratamentul constă în administrare de compuși fosfo calcici, glucoză, corticoizi, tonice cardio vasculare, vitamine C și D. Prevenirea plăgilor decubitale se face prin așternut gros de paie. b) Tetania puerperală Denumită și eclampsia vituleră sau forma tetanică a febrei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
zona corticală ( DRUGOCIU GH. și col. 1970, RUNCEANU L. 1995). Simptomatologia Manifestările simptomatice sunt de ordin digestiv (inapetență, pareza rumenului, salivație abundentă, fecale uscate, mucus fetid, constipație și apoi diaree), nervos (abatere,uneori hiperexcitație),umoral (hipoglicemie, acetonemie, acetonurie) și locomotor (decubit). Aria hepatică este mărită și dureroasă. Se înregistrează scăderi ale producției de lapte, acesta are gust dulceag cu miros de acetonă. Sunt constatate frecvete secreții vaginale, subinvoluție uterină și miros de acetonă a aerului expirat. Diagnosticul Se stabilește pe baza
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]