19 matches
-
pen-tru că este membră "NATO" și „europeană“ pentru că bate la ușile de la Bruxelles este o eroare de analiză din partea decidenților occidentali, care confundă identitatea ci-vi-lizațională a Occidentului cu interesele eco-nomice, strategice, instituționale." În cartea sa “"Complexul occidental.Mic tratat de deculpabilizare"” el definește acest complex occidental: “E vorba de o boală colectivă, de un proces de autoscufundare identitară fondat pe postulatul că civilizația noastră este cea mai rea dintre toate. Pentru ca niciodată să nu se mai reproducă tragediile trecutului, noi ar
Alexandre del Valle () [Corola-website/Science/335514_a_336843]
-
politic deja țara lor nu mai exista. Pentru cele patru zone de ocupație a fost impus principiul celor „patru D”: După 1946, fiecare vest-german trebuia să completeze formulare de inspecție politică. Numeroși criminali de război au reușit prin intermediul atestatelor e deculpabilizare sau Certificate Persil să se spele de păcate. S-au creat state federale, iar în toamna 1946, au avut loc primele alegeri. În est, armata de ocupație sovietică, deși cerea formarea partidelor politice, Partidul Comunist a fost în totalitate sprijinit
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
primejdie”. Pasivitatea lor i-a Încurajat pe asasini și i-a protejat. Aceeași reacție, la altă generație, se opune delimitărilor netezi, contând pe uitarea care-i va cuprinde, cu trecera timpului, pe criminali de-a valma cu victimele lor2. Sau deculpabilizarea poate Începe chiar de astăzi, dacă exterminarea evreilor ar fi atribuită exclusiv maghiarilor și germanilor. Deci ori vinovăție colectivă, ori contestare integrală a acuzațiilor. Dezaprobarea faptelor sălbatice ar fi trebuit făcută atunci, când ele mai puteau fi Înfrânate și pedepsite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
maselor sub masca anonimatului, se poate spune că orice dictator a oferit o terapie a „complexelor populare” promițând eliberarea și iluzia propriei puteri. Pentru realizarea scopului, se foloseau permanent sugestii justificative ale complicității, iar confirmările reciproce aveau rolul și scopul deculpabilizării, posibilă prin sacrificarea adevărului, care, nefiind conectat la un proces feedback, era, în fond, tot o proiecție a propagandei. Există, din fericire, o reversibilitate implacabilă a subiectivității spiritului uman, datorită căreia nu putem avea o garanție a efectelor, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de a omite agentul și de a evita angajarea, precizarea responsabilităților" (Zafiu 2007: 36). Analizând limbajul politic actual reflectat în presă, Rovența-Frumușani (2005: 142) subliniază felul în care "structura sintactică [...] poate influența orientarea argumentativă a discursului [...] prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici", ca "modalitate curentă de declinare a responsabilității". Pentru menționarea construcțiilor pasive și impersonale ca trăsături specifice limbii de lemn, v. Thom 1993: 44, passim; Slama-Cazacu 1991, 2000, 2003 și alții; pentru efectul opacizant al acestora, v. Teodorescu 2000
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
oamenii Securității 56. Iar un istoric ieșean punea punctul pe i atunci când afirma că: ăBOR nu se poate scuza la nesfârșit, justificându-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, Într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar În timp, acumulând putere simbolică prin prestigiul pe care Îl are ca victimă, BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decât În
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nostru ar fi fost imediat sancționat. Aceeași reținere, din aceleași motive, după cum am văzut, și în privința figurii Anticristului. În fața unui public păgân, această figură ar fi reprezentat, dimpotrivă, un argument de primă importanță. Miza principală a celor două Apologii este deculpabilizarea creștinismului în fața puterii imperiale. În plan secundar se află sensibilizarea păgânilor și eventuala lor convertire. Descoperim în Iustin un creștin înzestrat cu tehnica persuasivă și puterea de seducție proprii filozofiei. A.D. Nock a arătat în ce punct se întâlnesc, în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sale, se prezintă la organele de poliție. Cu prilejul proceselor sau expertizelor judiciare, mulți subiecți mărturisesc că nu se recunosc în actul criminal, ca și cum ar fi vorba despre o cu totul altă persoană, fapt care depășește cu mult limitele unei deculpabilizări utilitare. În acest cadru ar putea fi evocată și relatarea lui Althusser (1992), care și-a strangulat soția în timpul unui raptus. Exemplul citat de Balier (1988) demonstrează capacitatea de delimitare a pulsiunilor proprie acestui mecanism de apărare care, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
79-’80, când am locuit la Frankfurt Împreună cu Barbara Schander. Să fi fost „iritarea” mea față de accentele marxisto-leniniste pe care le descopeream la nu puțini corifei ai universității și literaturii germane, cum o spuneam mai sus, ca o formă a deculpabilizării față de marea vină ideologică ce apăsa asupra celor mai lucizi, a celor mai conștienți reprezentanți ai suprastructurii culturale germane?! Un anume „provincialism” cultural pe care mi se părea că-l descopăr În patria lui Goethe, Beethoven, Nietzsche, Th. Mann?! Odată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fi separate de avântul culturii consumatoriste care a contribuit masiv la dizolvarea conștiinței de clasă și a autorității familiale, pe de o parte, și la instalarea unei noi intoleranțe la frustrări, pe de altă parte. Ceea ce se află la originea deculpabilizării și a banalizării delincvenței din zonele sociale ale excluderii este tocmai împletirea acestei serii de fenomene. Dacă devianța juvenilă este una dintre consecințele falimentului mișcărilor sociale, ea este și rezultatul unei lumi sociale destructurate și privatizate de imperiul consumului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
adult, vârstnic. Persoana care desfășoară activități de îngrijire la domiciliu (kinetoterapeut) stabilește două tipuri de relații, atât cu pacientul, cât și cu familia pacientului. J.P.Durand consideră că 3 elemente sunt importante în ceea ce privește atitudinea kinetoterapeutului față de familie: înțelegere, sprijin și deculpabilizare, includerea familiei în programul de îngrijire a pacientului (A. Albu&colab., 2001) Activitățile kinetoterapeutului: 1. Mobilitate corporală a pacientului 2. Îngrijiri generale 3. Activități vitale (alimentație, igienă corporală) 4. Tratamentul prescris de medic 5. Petrecerea timpului liber (eficient și util
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
omul. Societățile „tolerante” caută, cel puțin prin măsuri formale, să reabiliteze persoana umană bolnavă psihic. Nebunia este etichetată ca boală psihică, iar bolnavii psihic sunt tratați ca oricare altă categorie de suferinzi. Această formă de asistență urmărește, în primul rând, „deculpabilizarea” bolnavului psihic și „restaurarea statutului psihosocial” al acestuia. Ideea de periculozitate persistă însă. Ea nu poate fi anulată și de aceasta se leagă frica și repulsia față de nebunie și nebuni. Pe aceste considerente, bolnavii psihic vor fi în continuare marginalizați
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
raportului se schimbă destul de des ca intensitate. însă ceea ce e important este faptul că BOR nu se poate scuza la nesfârșit, justificându-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar în timp, acumulând putere simbolică prin prestigiul pe care îl are ca victimă, BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decât în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
transmită emoție; de asemenea, textul, plin de semnificație, sensibilizează prin inocența și prin simplitatea sa. Sunt confruntate situații autentice, de multe ori ignorate pentru daunele morale pe care le aduc. Deși tema adulterului este tratată adeseori, această viziune propune o deculpabilizare a defunctului, axânduse pe haosul produs de femeie sieși, sau pe modul în care lasă această ruptură din rutină să-i modeleze existența, sufletul. Conform teoretizărilor de actualitate, într-o situație de comunicare, cei doi actanți, emițătorul și receptorul, sunt
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
sau sectanți religioși, vrăjitoare. Aceste forme de culpabilizare colectivă, de factură mitico-magică ce au persistat pe tot parcursul istoriei, au luat în secolul XX aspectele unor proiecții sublimate ale urii colective și ale „luptei de clasă”, în care procesul de deculpabilizare colectivă se realiza prin transferul proiectiv al culpabilității colective asupra unor grupe populaționale „țintă” (evrei, negri, persoane posesoare de avere, intelectuali etc). Ne găsim îm fața unei veritabile stări de Psihoză colectivă, menținută, în special, în societățile cu un regim
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rușinea, cât și vinovăția. Nebunia exclusă și anatemizată se reîntoarce acceptată în registrul umanului prin psihopatologie. Care sunt efectele practice din punct de vedere etic, ale concluziilor psihopatologiei pentru boala psihică și bolnavul mintal? În primul rând acestea constau în deculpabilizarea nebuniei și instituirea unei atitudini de înțelegere științifică a acesteia în al doilea rând; de adoptarea unei atitudini caritabile. De înțelegere a bolnavului psihic ca pe o persoană aflată în suferință, iar boala psihică ca pe o experiență sufletească negativă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnelor, al sintaxei acestora, considerăm că topografia sintactică a publicisticii eminesciene oferă informații relevante privind funcționalitatea procesului de semnificare. Structura sintactică influențează orientarea argumentativă a limbajului, fie prin accentuarea agentivității (asumarea acțiunii de către actorii politici), fie prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici, prin cultivarea fenomenelor de nominalizare și pasivizare. Lingvistica franceză introduce noțiunea de schemă textuală globală 376, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, și stabilește drept scheme textuale esențiale: narativul, descriptivul și argumentativul, fiecare dintre
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
personală (verificând în același timp validitatea lor actuală). - Testul validității schemei: identificarea dovezilor favorabile și nefavorabile („pentru” și „contra”) schemei pentru întreaga viață, evidențiind tendința spre minimizare sau maximalizare a dovezilor. - Reinterpretarea dovezilor: reinterpretarea motivațiilor reale ale factorilor traumatizanți (pentru deculpabilizarea pacientului) și repetarea dovezilor prin intermediul coping-urilor neadaptate. - Evaluarea avantajelor și inconvenientelor coping-urilor: demonstrarea avantajelor pe termen scurt (evitarea schemei dureroase) și a inconvenientelor pe termen lung (menținerea schemei ca atare). - Dialogul dintre schemă și latura rațională: joc de rol între
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ai raportului se schimbă destul de des ca intensitate. Însă ceea ce e important este faptul că BOR nu se poate scuza la nesfîrșit, justificîndu-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, Într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar În timp, acumulînd putere simbolică prin prestigiul pe care Îl are ca victimă, BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decît În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]