45 matches
-
fost, deci, încadrarea printre cultele microasiatice). Gruparea dedicațiilor la Ulpia Traiana Sarmizegetusa indică existența unui grup de adoratori (theosebeis) aici, veniți, probabil, de pe coasta vestică a Asiei Mici, așa cum indică inscripția de la Mytilene (Lesbos) dedicată lui Theos Hypsistos de un decurion al Ulpiei Traiana, P. Ailios Arrianos Alexandros (IDRE II 372). În partea a II-a, „Analiza generală a formelor de răspândire a cultelor orientale” (II.B. Análisis general de las formas de difusión de los cultos orientales, p. 461-492), autorul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ar fi lovit fulgerător lovind cu lama armei asemeni unei secere. Știa cum și unde să dea lovitura în așa fel încât cel lovit să moară foarte repede. Dintr-o dată însă apăru de niciunde o patrulă romană iar comandantul, un decurion, își ridică mâna făcându-i semn să stea locului. Baraba abia avu timp să-și ascundă mai bine lama curbată și gândi rapid la ceea ce era de trebuință să facă. Dacă ar fi fugit, soldații patrulei ar fi aruncat sulițele
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
am văzut. Unde alergi așa de grăbit, slujbaș supus al marelui arhiereu? -Duc la îndeplinire porunca măritului arhiereu Caiafa! răspunse lapidar Baraba. -Nu mai spune! Și ce ordine mai dă Caiafa după ce Hristosul iudeilor a înviat? -Ordinele măritului sunt limpezi decurionule! Trebuie găsit trupul care a fost furat. Și făptașii, de asemenea. -Da? spuse romanul cu prefăcătorie, vrând de fapt să-l ia în bătaie de joc pe Baraba. Spuse apoi cu duritate în glas. -Și uite-așa din tâlhar și
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
Italia) fiind blocate de barbarii care sfâșiau Imperiul Român, comerțul decade, prin urmare bogăția și splendoare Londrei, decade și ea ... pentru o perioadă. Și acum, o poveste mai personală, cea a tânărului britan Patrick, cu bunic preot și tatăl, Calpurnius, decurion în armată română și diacon în biserică creștină. Patrick însuși nu era un urmaș al lui Cristos, măi medita la rosturile lumii acesteia. Cu tata și bunic bine ancorați în creștinism, putem fi siguri că familia sa se ruga pentru
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
noi, ne-au vizitat aseară înainte de apus și ne-au luat numele la toți. Iată documentul care ne dă liberă trecere! -Vă știm, spuse ofițerul roman, nu vă mai scuzați atâta! Nu sunteți și adepți ai celui numit Iisus? întrebă decurionul. Nimeni nu spuse nimic însă Fahim nu păru impresionat de atitudinea bănuitoare a romanului. -Da, suntem! spuse el calm. Pentru că dacă ți-aș spune că nu suntem, romanule, nu ne-ai crede! -Ce vorbă mai e și asta? Hai, treceți
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
cu cele șapte rânduri înscrise în blocul de piatră, a fost studiat și evaluat de către istoricul Téglás Gábor, directorul muzeului din Deva, care a scos în evidență că textul înscris a fost închinat „norocului" aducător de fericire de către „Verendus", un decurion al municipiului roman Apolum, pentru mântuirea sa și alor săi. Cioplitorul în piatră, adică un „lapidarium" care preluase comanda de la onorabilul Verendus (consilier al municipiului roman Apolum), fusese prea puțin desprins cu limba latină și a soluționat lucrarea cu câteva
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
zeii să-l ocrotească. Iocentus îl apreciază și ține la dânsul. E un bun diplomat iar oamenii lui îl respectă fiindcă este un om drept. Pare ocrotit de Minerva atât e de înțelept! În schimb are dușmani printre centurioni și decurioni dar și printre evrei care nu văd cu ochi buni aceste legături între romani și iudei. De altfel niște zeloți au încercat în două rânduri să-l ucidă. Livius însă este un om care nu poate fi păcălit ușor. Dacă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
se năpusteau în casele oamenilor răscolind și întrebând de învățătorul dispărut sau de ucenicii săi. Nimeni însă nu părea a ști nimic. Prin piețe, ori pe lângă sinagogi, și pe la colțuri de stradă mișunau agenții și susținătorii arhiereului Caiafa care indicau decurionilor romani anumite case în care se presupunea că locuiau adepți ai învățătorului, iar aceștia aflând asta trimeteau îndată soldații acolo. Legionarii răscoleau peste tot, bruscau pe cei din case iar apoi plecau mai departe dacă nu găseau nimic însă ceva
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
mici negustori și o mulțime de pelerini veniți la Ierusalim cu ocazia Pesahului. Înlăuntrul zidurilor Ierusalimului căutarea continuase până către după amiază când, două dintre cete ajunseră în apropiere de palatul arhiereului Caiafa. Unul dintre legionari fu îndrumat de un decurion să bată în ușa unei case cu etaj care avea un foișor frumos decorat, cu o fereastră deasupra intrării. Părea o casă a unui personaj de vază din Ierusalim, situată nu departe de somptuoasa reședință a arhiereului Caiafa. O ceată
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
înconjuraseră se opriră și ei și priviră către chipul comandantului lor. Acesta ridicase brațul și legionarii, cam un sfert de centurie se opriră. -Înapoi, ordonă centurionul dintr-o dată arătând direcția inversă. Legionarii se priviră nedumeriți, la fel și cei doi decurioni, care priveau către centurionul care arăta direcția opusă de mers. Trupa porni într-acolo însă după nici cincizeci de pași unul din legionari scoase un țipăt arătând cu mâna spre cer unde pe fondul albastru urca o trombă gălbuie care
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
aflați acolo să se ridice în picioare și să aștepte cu armele pregătite. Curând însă avea să vină o carte de la Ponțiu Pilat, fiindcă mai marii arhierei interveniseră pe lângă dânsul, zvonul răspândit de iudei fiind adevărat. Trimisul procuratorului era un decurion care îl însoțise din Cezareea Maritima. Acesta desfăcu pergamentul și citi: -Înaltul procurator al provinciei Iudeea, Ponțiu Pilat, în numele lui Tiberius Cezar Augustus, împăratul Romei, poruncește centurionului Gaius Cassius: Soarele nu trebuie să apună și cei trei condamnați să mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
Ponțiu Pilat, în numele lui Tiberius Cezar Augustus, împăratul Romei, poruncește centurionului Gaius Cassius: Soarele nu trebuie să apună și cei trei condamnați să mai fie în viață. Faceți cele necesare! Ante mortem nemo beatus! (înainte de moarte nimeni nu este fericit). Decurionul înfășură documentul și ridicându-și brațul în chip de salut, făcu cale întoarsă fără să mai spună nimic. Ordinul odată sosit, totul era clar. Cei trei trebuiau să fie uciși pe loc pentru a nu întina astfel marea sărbătoarea a
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
ajungi să trăiești cu moartea alături, în tovărășie. Ajungi să-i zâmbești ca unui prieten drag știind totuși că într-o zi te va cuprinde. Ante mortam nemo beatus! cum ne-a spus procuratorul Ponțiu Pilat în cartea citită de decurion! Apoi într-un târziu s-ar putea s-o dorești, și o aștepți cum se cuvine nemaidorindu-ți nimic. Luntrașul te va lua și te va trece peste Styx. Mai înainte de asta însă, ți se face pur și simplu lehamite
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
fortăreața Antonia în zilele următoare iar procuratorul citind scrisoarea fu de acord și trimise răspuns că tetrarhul era așteptat în fortăreața Antonia cînd va fi dorit să vină. Ștafetele romane alergau în toate direcțiile cu ordine scrise către centurioni sau decurioni. Cu nemijlocitul concurs al iscoadelor, patrulele cercetară locurile știute ale adepților din Ierusalim însă spre surprinderea lor nu găsiră pe nimeni în acele locuri. Parcă intraseră cu toții în pământ și într-un fel cam așa și era căci unii dintre
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
Cassia, posibil un personaj evreu, descoperit în aceeași localitate (pp. 274, 286), de o placă de ardezie cu simboluri iudaice incizate, descoperită în Transilvania în secolul trecut (pp. 161-162), de o inscripție votivă descoperită la Porolissum și pusă de un decurion roman cu un cognomen de origine iudaică (p. 292); pentru alte descoperiri vezi și Inscripțiile Daciei romane, vol. I și III, București 1975 și 1977. Pentru moneda Simon Bar Kochba, vezi Nicolae Gudea, „O interesantă descoperire arheologică în județul Caraș-Severin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
delectați - scrisul Livillei este de o mare prospețime și sinceritate. L-a mișcat până și pe Augustus, oricât e el de tradiționalist și antifeminist. S-a încruntat la început, dar a plâns la sfârșit. După care a cerut oficial ca decurionii să-i aleagă dintre ei pe cei cu voce mai frumoasă și să citească anu mite pasaje în fața soldaților. Bătrânii își vor aminti de coman dantul lor, iar cei tineri vor afla în felul acesta de isprăvile lui. Are de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
celălalt, cu ton de fanfaron. — Da!? Dacă misiunea asta reușește... — Ce misiune? se încruntă Rufus. Tânărul tace încurcat. Dar tot nu se poate abține să nu se dea mare: — La întoarcere, mi s-a promis că am să fiu numit decurion, fără să mai ocup un post inferior... — Oho! face instructorul ochii mari. — Iar dacă am să mă transfer într-o centurie, voi avea de la bun început gradul de centurion. Pentru asta ar trebui să dobândești mai întâi cetățenia, îi stă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
obicei adunărilor senatului cetății. în acel loc, de altfel, se instalase din vreme, cu arme și bagaje, un grup numeros de milițieni: o adunătură din diferite detașamente răzlețite, care își găsise adăpost în cetate și se pusese sub comanda unui decurion de cavalerie mai în vârstă. Făceau cu schimbul cu alanii în dispozitivul de apărare al turnului dinspre apus, de la care cobora drumul către Caesarodunum, și de câteva zile își luaseră sarcina de a asigura paza nocturnă. Decurionul, pe nume Marcentius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
sub comanda unui decurion de cavalerie mai în vârstă. Făceau cu schimbul cu alanii în dispozitivul de apărare al turnului dinspre apus, de la care cobora drumul către Caesarodunum, și de câteva zile își luaseră sarcina de a asigura paza nocturnă. Decurionul, pe nume Marcentius, se puse la dispoziția lui Sebastianus de îndată ce află gradul și însărcinarea pe care acesta le avea, dar nu-i fusese de nici un ajutor în căutarea lui Eudoxiu. în seara aceea, pe când soldații se îndreptau către posturile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îți urez o noapte bună, Prefectule. Tuna când Sebastianus și prietenii săi, după ce urcaseră o scară largă și traversaseră apoi un vestibul în penumbră, intrau în sala Decemvirilor. La lumina celor câteva lumânări de seu, doi soldați răniți, pe care decurionul îi scutise de serviciu, aranjaseră cu câțiva milițieni întreceri cu gândaci pe podeaua din mozaic, iar miza - pe care o puneau la bătaie mai mult ca o glumă bună, ca o reacție împotriva dezamăgirii și a deprimării - era o sumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în coastă, se apăra cu greu de doi atacatori. Prefectul îl ucise pe unul dintre ei cu o lovitură de sabie, pe când celălalt dădea înapoi, protejându-se cu scutul și căutând ajutorul tovarășilor. Cu toate acestea, o clipă mai târziu, decurionul scăpă sabia și căzu în genunchi, apăsându-și rana. Sebastianus să aplecă deasupra lui și îl scutură cu toată puterea, de parcă asta ar fi avut darul să-l țină în viață. Ne-au luat prin surprindere! gemu Marcentius. îmbrăcați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Napoleon, pe Cromwell.) Idealul nostru este anonimatul sau, ca să mă exprim mai exact, promovarea in corpore. ("Confunzi, stimabile, adunarea umană cu turma - notă Ioanide - și personalitatea cu personalismul.") De aceea suntem constituiți pe centurii și decurii și ne numim centurioni, decurioni și camarazi, trăind laolaltă și beneficiind solidar de izbânzile comune. Cultivăm spiritul de "bandă". Spiritul romantic de întrecere, orgoliul nu sunt în vederile noastre, disciplina și uniformitatea stând la baza concepției dinamice pe care o profesăm. Acesta e motivul pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a preluat, purtat și păstrat un astfel de nume. Antroponimul, o raritate, se întâlnește încă din timpul stăpânirii romane în Dacia, când, într-o inscripție, după moda de atunci, „un Cocceius Severus închină o piatră lui Cocceius UMBRIANUS, tatăl său, decurion, augur și pontifice al cetății Porolissum în provincia Dacia”. Vor fi existat și alte antroponime identice, rămase și răspândite în spațiul supus procesului romanizării, cum a fost cazul și cu zona noastră, unele păstrându-se până destul de târziu, căci antroponimul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oraș. N-o să vezi foruri, nici terme, nici străzi pavate, numai câteva sate în pădure. Ei se tem de noi pentru că știm să construim o fortăreață ca asta. Băiatul îl întrebă cât erau de întinse pământurile de dincolo de fluviu, iar decurionul care, având sub comanda sa doar zece oameni, își petrecuse întreaga viață la marginea imperiului, răspunse ca și cum ar fi recitat o lege: — Nimeni nu știe. Câmpii nesfârșite, acoperite de zăpadă multe luni, care odată cu dezghețul se acopereau de mâl; vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se împotmolesc în mlaștini, pânda în codru... Băiețelul privea. De-a lungul întregului orizont se mișca doar fluviul compact și puternic pe care geografii latini îl numiseră Rhenus. — Apa aceea se îndreaptă spre apus cale de mii de mile, spuse decurionul, și așa am mers și noi, nu mai știu câte săptămâni, până să dăm de gura fluviului. Știam că trebuie să trecem de mai bine de cincizeci de fortărețe, cele cincizeci de castella care păzesc granița. Și la urmă vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]