1,637 matches
-
urâciunii! Țin reuniuni și congrese. Fac presiuni prin UE ca și celelalte țări membre să-i accepte. Și pentru că suntem egali și ca să-și arate mușchii, au venit și în România sfidând o lume întreagă cu nerușinarea la care se dedau. Lucru la care n-ar fi ajuns fără intervenția din umbră a unor lideri din UE că niciodată nu iese fum până nu faci focul. Să se schimbe legile în favoarea lor. Altminteri ies în stradă să-și ceară „drepturile” ca
E CEVA PUTRED ÎN DANEMARCA! de ION UNTARU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/E_ceva_putred_in_danemarca_ion_untaru_1347886535.html [Corola-blog/BlogPost/343624_a_344953]
-
-n frunți de semidocți Și din sceptru, arămie, se ivește, că din nopți, O paradă închinata zeului postmodernist, Clevetind că-i demodata haină bietului artist. „Cât de verde este iarbă?!” povestesc cei care n-au Sentimentele iubirii... La nimicuri se dedau. Cu privirea în pământ, calc tăcută, pas cu pas, Si ce gânduri din cuvânt credeți voi că mi-au rămas? Este-o lume prea bolnavă, teamă-ar fi de toți și tot, Boala lumii, tot mai gravă, nu-și găsește
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1468864090.html [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
de ori. Subiectul este același: destinul poporului român în context planetar. Ajunge la afirmația: - Întrucât toate popoarele au îmbătrânit, unele fiindcă nu și-au cunoscut rolul în istorie, altele că și-au consumat energia, iar unele dintre el s-au dedat civilizației stomacului, singurul popor care va dăinui în eternitate este poporul român! - Domnule Petre Țuțea, reușesc eu să-l întrerup, vă rog frumos, mai găsiți un popor, că ne plictisim numai noi între noi... - N-am cum, zice el, nu
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Deși interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru este omniprezentă și încântătoare în respirația cultural artistică a Bacăului, ar fi o irealitate oglindirea ei ca artist exclusiv regional. Sigur că, dedată hărniciei și harului de a proiecta în universul audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
05 martie 2017 Toate Articolele Autorului De Mărțișor, unor epigramiști Eu ce să vă doresc, de Mărțișor? Ceva ce-n iarnă v-a lipsit mai tare: S-aveți vigoarea pomilor în floare Și-un zvâc primăvăratic... la umor! *** Unui holtei dedat la “crudități” Cruditățile-s deliciul, Dacă știi să ții măsura. De n-o ții, suporți supliciul: O să-ți... strepezească gura. *** Fesul si căciula De mulți nu se prinde hula: “Interesul poartă fesul”. Altii-s celorlalți reversul: “Își fură singuri căciula
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1488719141.html [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
nu se mai înrolau în campaniile militare pentru că nu voiau să își părăsească prietenele și soțiile. Din acest motiv, împăratul a interzis logodnele și nunțile în Roma. Valentin, preotul, neputând răbda păgubirea sufletească a tinerilor, pentru că majoritatea căzuseră pradă păcatului, dedându-se la desfrâu, a început să cunune, în secret, cuplurile de tineri ce apelau la el. Când împăratul Claudius a aflat că preotul Valentin a nesocotit hotărârea sa, l-a întemnițat pe părinte, care a și murit ca martir, în
VALENTIN – ÎNTRE SACRU ŞI PROFAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Valentin_intre_sacru_si_stefan_popa_1391968130.html [Corola-blog/BlogPost/341211_a_342540]
-
Era demult o poveste despre un sultan și un domnitor român care s-au dedat unul la deliciile celuilalt: sultanului îi cam plăcea vinul, iar ghiaurului cafeaua. Și pentru că legea fiecăruia le interzicea și unuia, și altuia să le consume, au dat-o la pace ca la porțile Orientului: cafelei i-au zis „ceaiul împăratului
Câte bordeluri, atâtea obiceiuri. În Japonia, la health cluburi nu se trage de fiare, dar se practică alte lucruri care sunt sănătate curată by https://republica.ro/cate-bordeluri-atatea-obiceiuri-in-japonia-la-health-cluburi-nu-se-trage-de-fiare-dar-se-practica-alte [Corola-blog/BlogPost/338011_a_339340]
-
că un primar promițător de parascovenii electorale e prins noaptea la colț de stradă cu mâța în sac. Și domnia sa cadru didactic universitar. Ne mirăm când aflăm că un prim-ministru tânăr, cu experiența dormitului pubertar prin gările occidentale, se dedă la hălci de copy-paste într-o amărâtă de teză de doctorat. Și pentru el a garantat un profesor universitar. Ni se pare apocaliptic când, urcând Dealul Spirii, aflăm de pe afișe electorale atârnate de fiecare stâlp că o doamnă educatoare merge
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
schimonoșindu-le chipurile ca-n poveștile cu pinochio, sau ca-n picturile suprarealiste ale lui enrico baj, pablo picasso și kandinscky, unde zâmbetul plăcerii are alt sclipet îmbălsămat cu marijuana și unde, sătui de moartea ce le tremură-n mâini, se dedau la libații ca-n roma lui nero. ploaia sună pe frunze o melopeie dulce, vântul pieptenă crengile golașe ale pomilor, vremea iubirilor noastre s-a pierdut în vara fugară, aripile zborului s-au topit în bătaia vântului, totul e gol
AVATARURILE TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Avatarurile_toamnei_ion_ionescu_bucovu_1350197216.html [Corola-blog/BlogPost/345050_a_346379]
-
de zi ajungându-se la cazul lui Turcitu Avram. A fost prezentată sesizarea soției acestuia din care reieșea că soțul și-a neglijat familia cu doi copii în timp ce dânsa și-a dedicat tot timpul muncii de partid; el s-a dedat la acte care contravin principiilor societății noastre cu Ana Jilavu, femeie necăsătorită și imorală. I s-a dat cuvântul Anei Jilavu, care nu doar că a recunoscut cele declarate anterior, dar a descris cu lux de amănunte cele întâmplate, rezultând
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
habar nu au despre Europa și vor să o dăscălească. Occidentul fără Europa Răsăriteană este o Europă chircită. În loc să se conceapă o Europă întreagă, cu cele două variante stilistice (Ortodoxia și Catolicismul) - cum a fost până la invazia otomană -, ei se dedau la asemenea speculații arbitrare. Noi am rămas un secol și jumătate într-un stil oriental de existență, care însă a fost contracarat de cultura franceză pe care o aduceau chiar de la Constantinopol fiii de boieri și principi. Tot așa cum, în
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
euro pentru a oferi concitadinilor spectacolul fastuos al primelor 19 zile din luna martie, cu focuri de artificii și cu ofrande imense de flori, cu procesiuni de femei frumoase, îmbrăcate în straie tradiționale, de adevărate regine. Pasiunea cu care se dedau acestui obicei barbar trezește bănuiala că folosesc tradiția doar pe post de pretext, pentru a deschide larg porțile nestăvilitei lor pofte de viață și pasiunii pentru fiesta îndrăcită. Analog calendarului creștin, calendarul valencian are două ere: înainte și după adoratele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
se teme de amenințările euroatlantice din moment ce deține controlul alimentării cu gaz al principalelor state europene. Prin urmare, jocurile în privința Ucrainei sunt făcute. Ce se întâmplă cu România? Pericolul este imens, dar nu din cauza provocărilor de limbaj la care s-a dedat președintele Băsescu la adresa Moscovei, ci datorită aceleiași inconștiente deplasări spre Est, respectiv a revendicării Basarabiei, așa cum este perceput proiectul prezidențial de unire, de către Rusia. O asemenea politică aventuristă, din motive strict politicianiste, pune guvernul de la Chișinău în cea mai delicată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/periculoasa-deplasare-spre-est-2/ [Corola-blog/BlogPost/93700_a_94992]
-
scrisoare din 6 august 1936, expediată din Fălticeni, Lovinescu scrie : „Iubite domnule Amaru, am aflat de prin ziare nenorocirea și am rămas consternat că un om ca d[umnea]ta, plin de vitalitate și de optimism a putut să se dedea la un act de disperare atât de necugetat”. Revine în Budele, la părinți, dar nu rămâne decât până în octombrie, când, ajuns într-o situație limită este adus la București de către mama sa și internat, de data asta, în Spitalul „FILARET
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_bogdan_amaru_al_florin_tene_1334047655.html [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
pe lângă recunoscuta lor iscusință în edificarea cetăților, de asemenea relevată în scrisoare. „O parte însă din frați i-am așezat în mijlocul regatului nostru pentru apărarea castelului ce facem să se zidească pe lângă Dunăre, la care lucru neamul nostru nu este dedat. Căci Dunărea este apa rezistenței; aici și noi, oricât de nepregătiți și grozav loviți, zece luni am rezistat tătarilor, atunci când regatul nostru nu avea aproape deloc cetăți și apărători” 14 Valoarea și eficiența militară recunoscută a acestor călugări-ostași (era vorba
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
încercănată De oboseala unei vieți, Grea durere te încearcă-n Zorii-acestei dimineți. Somnul fuge de la gene, Șalele iar te omoară, Ba mai mult, toată spinarea, Brusc, începe să te doară. Ai trăit aproape-un secol De necaz și întristări, Ești dedată cu durerea, La mai bine nu mai speri. Anii ți-au săpat pe frunte Cute-adânci, întunecate, Iar pe-obrazul ca zăpada Altele, nenumărate. Cinci copii crescut-ai, bună, Și vreo 15 nepoței, Iar acum, de-ai vreo nevoie, Nu prea
BUNICA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1414876158.html [Corola-blog/BlogPost/341097_a_342426]
-
dragoste” (1985), „Liceeni” (1986), „Extemporal la dirigenție” (1988). Rod al colaborărilor artistei, cu alți compozitori, în afară de soțul ei, dintre care Dan Dumitriu, Mișu Iancu, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Vasile Veselovski, Jolt Kerestely, Vasile V. Vasilache, Dan Stoian, Octav Firulescu, Edmond Deda, George Grigoriu, Ionel Tudor se îmbuchetează pe imprimări, melodii de altădată și de azi, ca „Ani fericiți”, „Când mi-e dor de tine”, „Cântec pentru mama”, „Cântecul muzei”, „Ceasul”, „Dacă m-ai iubi”, „De iubire”, „Din atâtea iubiri”, „Grea e
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
iar istoria este mai actuală ca niciodată. Între rubricile ce se vor găsi în permanență pe site se numără: Pasiunea mea este scena muzicală independentă de Maria Balabaș, Greii muzicii ușoare românești - care sunt: Zavaidoc, Jean Moscopol, Nicolae Kirculescu, Edmond Deda, Aurelian Andreescu, Florin Bogardo, Anton Șuteu ș.a., iar dacă vă este dor de vocea și de stilul inconfundabil al lui Iosif Sava căutați Invitațiile Eutherpei. Revista teatrală radio (www.revistateatrala.radioromaniacultural.ro) este dedicată vieții teatrale românești. Pe acest site
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia by http://uzp.org.ro/radio-romania-cultural-lanseaza-noi-produse-culturale-multimedia/ [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
străfulgerări ale stelelor nopții, împânzind în haine matinale uscăciunea mototolita a orașului, locuitorii în majoritate nu-și lepădaseră “dulcile lentori” ale somnolentei, nu se dumiriseră asupra iureșului unei munci încă patriarhale cătrănita zilnic de soarele arzător și nici nu se dedară în cea mai mare parte activităților curente ... Un vaier prelung, o “mugitura” demențiala și fără asemănare din adâncuri țintuiește timpul și devastează spațiul, timpanele oamenilor asurzesc de-a binelea, ecoul amplificat în megafofoanele nevăzute ale aerului rătăcește de-a valma
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
din eroare decât din minciună. anonim - Cine vrea, poate sa faca curat în fața Bisericii dar nu înăuntrul ei! Dan Puric - Dupa dușmani să arunci cu pâine. zicere creștină - Nechibzuit e postitorul ce așteaptă până la ceasul mesei că atunci să se dedea mâncatului cu nesaț atât cu trupul, cât și cu mintea. sf. Serafim de Sarov - Umbră morții este singura lumină a iadului. - A face semnul crucii înseamnă a te pune pe tine la dispoziția lui Dumnezeu. Constantin Ghika - Să-ți ferești
CITATE MEMORABILE (102) de ION UNTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_102_ion_untaru_1391664572.html [Corola-blog/BlogPost/360302_a_361631]
-
ea, tocmai la "Lacuri", cam la vreo zece kilometri spre munte. Le plăcea acolo, că era atâta pajiște bogată în iarbă grasă, locul era plat și nu trebuiau să stea cu grijă că se vor rătăci văcuțele în timp ce ele se dedau la tot felul de jocuri. Cel mai mult se jucau pitulacu. Printre ele era un copil mai deosebit decât toți copii din sat, de care se atașaseră foarte tare. Era cam de vârsta gemenelor. Dany, un metis făcut de o
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
întreaga Țară a Oașului, chiar și păstorii romanși de prin Alpii elvețieni, toți, fără excepție, par a se fi înțeles să aprindă ruguri dogorâtoare la venirea primăverii, pasămite pentru a alunga spiritele rele. În cazul valencienilor, pasiunea cu care se dedau acestui obicei barbar trezește bănuiala că folosesc tradiția doar pe post de pretext, pentru a deschide larg porțile nestăvilitei lor pofte de viață și pasiunii pentru fiesta îndrăcită. Nu mă miră așadar fireasca delăsare cu care mă tratează localnicii când
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Las_fallas_de_valencia.html [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
program, permanent lucrând inclusiv acasă și, cum avea o familie de îngrijit, rareori avea nostalgii legate de singurele rude... Trăseseră cortina! Gata! Nu înțelesese alegerea, dar le-o respectase. Se întrista Mira când mamă-sa o acuza pe ea că, dedată muncii și numai muncii, nu-i suna pe veri. Nu voia, draga de ea, să recunoască, fapt știut de toți ai casei, că neamurile ei închideau telefonul când le suna. Trecuseră peste cinsprezece ani de la impusa ruptură. Și, deși locuiau
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1446965826.html [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
și stoice. Și îi răsună în urechi amintirea unui refren din tinerețea ei: Așa e viața, așa e viața,/ Are și ușor, și greu,/ Așa e viața ... Încercă să scape de gândurile stârnite de Mira-Mică. Ce rost avea să se dedea regretelor?! Nu ea păcătuise! Sau poate greșise că nu le atrăsese atenția când se schimbaseră?! Și, ca întotdeauna, găsi o explicație ce ar fi putut fi premiza remanierii comportamentale a mătușii, a verilor, dar o stocă în memorie și atât
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1446965826.html [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
încă neasfaltate din Ardeal, Blacker nu suflă o vorbă despre conți vampiri, copiii străzii, câini vagabonți sau hoțomănii țigănești. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, reușește să fascineze mai mult decât au făcut-o mințile fanteziste care se dedau la speculații elucubrante despre plaiurile mioritice. Adevărul, ca de obicei, atunci când e spus curat, emoționează mai mult decât orice produs al imaginației. Poate că mirajul cărții se explică prin faptul că Blacker a scris-o în mod expres pentru conaționalii
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]