24 matches
-
lotul aflat în stăpânire individuală a fiecărei familii. Termenul de „moș” a fost dublat de cel de „bătrân” cu același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
1571 ( sau 1574 - anul este rupt în document ), de domnitorul Alexandru al II-lea Mircea ce întărește Mânăstirii Glavacioc, ocină în Obislav în urma unei judecăți ” ca să-i fie satul Obislav, cât a fost partea lui Hamza ban. Pentru că a fost dedina lui, însă l-a dat și l-a închinat însăși jupânița lui Hamza ban, anume Stanca de a ei bună voie Sfintei mânăstiri.” ( Documente privind istoria României, B, Țara Românească, veacul al XVI-lea, 1571-1580, Ion Ionașcu, Ion Lăzărescu, Editura
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
38082030 Fungicide pe bază de ditiocarbamati 38082050 Fungicide pe bază de diazoli sau triazoli 38082060 Fungicide pe bază de diazine sau morfoline EX 38082080 Altele (fungicide pe bază de derivați de la acidul carbonic, benzenic și fenolic, amine, amide dicarboximide, cloratalonil, dedine, ditrianol, diclorfluamid, pirazofos, fosetil de aluminiu, iminoctadine, triacetate, procloraz, himexazoli, sulfat neutru de oxichinolein, valiolamicin, kasugamicin, oxadixil, formaldehide) 38083013 Ierbicide pe bază de triazine 38083015 Ierbicide pe bază de amide EX 38083027 Altele (ierbicide pe baza ariloxiacizi, compuși fenolici și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
allmusic a lăudat piesa, spunând că are "un ritm acut de muzică house și o melodie memorabilă instant". Michael R. Smith, recenzor al site-ului Daily Vault consideră piesa ca fiind o compoziție superioară multor altora din catalogul Madonnei. Nick Dedina, de la rhapsody.com a oferit o recenzie pozitivă cântecului, numindu-l de asemenea, ca fiind cel mai bun de pe disc. Tony Power de la "Blender Magazine" a numit de asemenea „Vogue” ca fiind piesa care iese în evidență, spunând ca este
Vogue (cântec) () [Corola-website/Science/311086_a_312415]
-
din satul Vicșineț, și partea fratelui său Petru”" (Manciul). Satul Vicșani reapare în urice abia în 15 martie 1488, când Ștefan cel Mare cumpăra de la Șteful, fiul Annei, fiica lui Coste Tătăraș, cu 200 zloți tătărești, "„a sa ocină și dedină, a bunicului său Ivașco (deci de la fiul lui Giurgiu de la Frătăuți), jumătate din satul Vicșineț, pe Suceavă”", iar de la Andriaș Hancovici, de la fratele său, Ivașco, de la surorile lor, Ana și Tața, cu copiii lor și vara lor Marina, fata Anastasiei
Vicșani, Suceava () [Corola-website/Science/302014_a_303343]
-
Giurgiu de la Frătăuți), jumătate din satul Vicșineț, pe Suceavă”", iar de la Andriaș Hancovici, de la fratele său, Ivașco, de la surorile lor, Ana și Tața, cu copiii lor și vara lor Marina, fata Anastasiei și nepoata lui Demeșco "„dreapta lor ocină și dedină, cealaltă jumătate din satul Vicșineți, pe Suceavă”", dăruind întregul sat Vicșani mănăstirii Putna. În 15 martie 1490, printre bisericile din ținutul Sucevei întărite de Ștefan cel Mare mănăstirii Putna, se afla și "„a 2-a biserică, la Vigșani, cu popă
Vicșani, Suceava () [Corola-website/Science/302014_a_303343]
-
și sacrificii religioase pentru pomenirea celui mort. Transmisiunea bunurilor succesorale se făcea fie pe cale legală, fie pe cale testamentară. În cadrul moștenirii legale, copiii legitimi și adoptivi (atât băieții cât și fetele) aveau o vocație succesorală egală asupra bunurilor de baștină (ocine, dedine) sau care au fost cumpărate de părinții lor decedați. Copiii naturali veneau numai la moștenirea mamei lor. Copilul vitreg avea aceleași drepturi de moștenire ca și cel din cadrul familie, dar numai la succesiunea părintelui bun, nu și la moștenirea soțului
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
lui Drăghici spătarul, fratelui său Udriște marele vistier din Mărgineni și vărului lor primar Vintilă comisul satele Viișoara și Tiha (probabil Tiia, sat astăzi dispărut, situat în apropierea localității Saelele) din Teleorman, „[...]pentru că le-au fost vechi și drepte ocine, dedine, de la bunicul lor Badea vornic, ci au fost pierdute de Bădica ce s-a ridicat domn” . Conform a ceea ce rezultă din acest act se poate trage concluzia că „Bădica ce s-a ridicat domn” era rudă apropiată cu Familia Craioveștilor
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
II-lea (1611-1615, 1621-1623) care a obținut domnia cu ajutorul turcilor. Apreciind serviciile aduse de Nicoară Prăjescu, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) i-a restituit fostului vistiernic, printr-un hrisov din 8 aprilie 1617, proprietățile confiscate de Ștefan Tomșa („...ocine și dedine și cumpărătură...”), întărindu-i stăpânirea asupra a 14 sate sau părți de sate, printre care satele Heleșteni, Tețcani, Cozmești, Mircești, Stolniceni, Brătești, Rânghilești, Dubovăț, părți din satele Oniceni și Buțcăteni, jumătate din satul Purcelești, plus seliștea Șopârlenilor. În prezent, o
Nicoară Prăjescu () [Corola-website/Science/334072_a_335401]
-
blestemații de tătari . Tot Radu Șerban confirma unui anume Iacu, la 3 octombrie 1607, o ocină la Urlați din apa Cricovului până în cursura Jugăstrețului și până la colnicul Cireșului, cumpărată din zilele lui Mircea și căruia i-au ars cărțile de dedină . Și tot el ratifica, la 21 septembrie 1608, popei Radu și fiului său, Luca - călugărul, ocine în "Nucet" (sat al Urlațiului) și Urlați, pentru că i-au luat tătarii averea lui și au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
domnesc din 12 ianuarie 1620 se preciza printre altele: acest sat mai sus-zis Mlinăuți care este în ținutul Dorohoiului cu iazuri și cu mori și cu bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și dedină. Am dat mai sus cele trei citate pentru a putea argumenta că iazurile aveau un rol dublu: serveau ca acumulări de apă care punea în mișcare roțile morilor și apoi serveau și pentru creșterea și înmulțirea peștilor. în perioada copilăriei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Lăpușneanu la data de 20 aprilie 1554 (7072) „...pe acest adevărat boier credincios al nostru Ion Moghilă logofăt lam miluit cu mila noastră deosebită, i-am dat și i-am întărit de la noi în țara noastră în Moldova, ocinile și dedinile lui drepte din privilegiile lui drepte pe care le-au avut bunicii lui de moștenire și de vislujenie și de cumpărătură pe care și le-a cumpărat el singur prin urice și drese de la Ștefan Voievod cel Bătrân și de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și de vislujenie și de cumpărătură pe care și le-a cumpărat el singur prin urice și drese de la Ștefan Voievod cel Bătrân și de la Ilieș Vodă și de la Ștefan Voievod cel Tânăr și de la Petru Voievod pe satele și dedinile lor începând cu satul Hudinți pe Bașeu cu curți și cu iazuri și cu mori și cu poieni de fân ce se numesc Baranca, cu bălți de pește la Prut și cu pricuțul lor în ținutul Dorohoiului... care aceste toate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vasele de bucătărie. Crupe - boabe de porumb, de orz, de orez sau de soia, măcinate mare din care se prepară renumitele găluște, ciorbe sau alte mâncăruri de post. Danie - donație, dar. Act prin care se întărește în scris o donație. Dedină - avere moștenită de la înaintași, stăpânire feudală ereditară. Diac - scriitor de cancelarie, grămătic, ușier, logofețel, copist, om cu știință de carte. Diată - testament, sarcină testamentară. Dimerlie veche măsură de capacitate pentru cereale de 21,5 litri. 307 307 District - subdiviziune teritorial
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de la Sava Mleaștniță, pentru 140 zloți tătărești. și s-a îndreptat înaintea noastră și s-au pus ferâie, ca să le fie și de la noi carte de mărturie și de îndreptare, precum și întărire, să le fie și de la noi ocină și dedină, neclintite niciodată, în veci. Și altul să nu se amestece în fața acestei cărți a noastre. Și cine ar mai ridica o pâră mai mare, acela să fie dator la poartă 50 de boi. Altfel să nu fie:” însuși domnul a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după moartea soțului, ca atunci când Mihai Viteazul, într-un act din 1 aprilie 1597, „dă doamna mea această poruncă a domniei mele [...] ca să-i fie de ocină [Stancăi din Bogdănești] partea lui Barbul, soțul ei, pentru că îi sânt ocine și dedine”) ori nu de Domnie, urmând - adică - drumul unor lungi și complicate procese. Doamna Marica, văduva lui Constantin Brâncoveanu, încerca - prin 1717 - să recupereze o parte din banii pe care judele Brașovului îi datora, încă din 1705, Domnului țării Românești. „Că
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamna Ruxandra, Mircea Ciobanul le întărește, printr-un act dat la 5 octombrie 1546 satul Găneasa („[trad.] [...] Dă domnia mea această poruncă a domniei mele doamnei Despina și doamnei Roxanda, ca să le fie satul anume Găneasa, pentru că le este dreaptă dedină și ocină. De aceea, am dat și domnia mea, ca să le fie de ocină și de ohabă. Și nimeni să nu cuteze să le tulbure sau să le supere...”), iar două luni mai târziu, la 31 decembrie 1546, confirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe această adevărată slugă a noastră Petrea și sora lui Mărie, copiii Stanei, nepoții lui Ignat stolnic, i-am miluit cu milă noastră deosebită și le-am dat și le-am întărit, de la noi, în țara noastră Moldova, ocinele și dedinele lor drepte, din uricele lor drepte cu privilegii ale bunicului lor Ignat Stolnic, ce lea avut de la străunchii noștri... satul pe Prut, unde a fost Ștefan Negrul, si o seliște la Sărată, la rediul lui Terchilă și unde a fost
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
înfierbântă, ține un discurs de mai mare dragul, părinte. Ascultă-l numai: “Iată eu, închinător al Treimii, smeritul monah Gavriil, fost mare vistiernic în Moldovlahia,... pentru sufletul meu și al părinților mei,... am dat și am miluit <cu> ocina și dedina mea dreaptă, patru fălci de vie, în hotarele Iașilor, pe dealul numit Copoul, și cu grădini, și case și cu tot venitul lor, să fie de la mine sfintei mănăstiri numită Sfântul Sava Sfințitul, din hotarele Ierusalimului”. ― Acum urmează o parte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu face altceva decât să întărească stăpânirea daniei făcute de Petru Șchiopu voievod: “Am dat și am întărit... sfânta mănăstire... Sfântul Sava, din târgul Iași, cu acele case domnești de lângă sfânta biserică cu tot locul lor,... să fie sfintei mănăstiri,... dedină și ocină”... ― Uite că la 2 decembrie 1600 și Ieremia Moghila voievod dăruiește mănăstirii Sfântul Sava din Iași casele făcute lângă biserică de Iane (Hadâmbul) vistiernicul. Tot Ieremia Moghila voievod, la 5 februarie 1603, de această dată scutește de dări
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care afirmă că-și vinde „dreapta lui ocină și dedină din același sat Torcești, cât i se va alege”, în favoarea aceluiași Ștefan căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate erau încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui ocină și dedină din același sat Torcești, cât i se va alege”, în favoarea aceluiași Ștefan căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate erau încă nealese în momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu realitatea istorică, care prin hrisov vede „un privilegiu de proprietate dat cu pecetie domnească”, deci o așezare aservită unui stăpân (boier sau mănăstire) creație a domniei. Stăpânirile anterioare sunt definite prin expresiile ocină, adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]