32 matches
-
vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu?Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală,în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există, prin deducțiune ... Citește mai mult De obicei, un Text, pus în Context, capătăaura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericulîntr-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice,înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu.Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben.Mârlănia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
mai vorbi privighetoricește, să exemplarisimnește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut.Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis,în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia.Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există,prin deducțiune ... IV. JANET NICĂ - ȚAȚA DIN TAURIDA, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală, în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele. Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe. Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile. Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei. Rezultă, dintr-un
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1409142538.html [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
află în rea stare, vina e a partidului conservator, care a guvernat-o secoli întregi, pe când d-abia vreo cinci-șase ani a putut să se bucure România de fericita oblăduire a partidului Brătianu. Argumentul este fals în mod istoric și deducțiunea absurdă. Ce se înțelege întîi prin partidul conservator și prin partide în genere? Se înțelege o grupare a unui oarecare număr de oameni politici făcând parte dintr-o Adunare legiuitoare cari se conduc de aceleași idei și cari caută a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cată să se urce. Inanițiunea economică rezultă însă de acolo că, cu toate sforțările, balanța e tot nefavorabilă. Cititorul vede bine că acestea nu sânt cuvintele noastre. Sânt curat teoria și logica "Romînului", aplicate la fapte reale. Rezultă deci exactitatea deducțiunii noastre. Țara sub guvernul conservator lua pe fiece an cu 56 milioane mai mult decât da. Dar acum esportul e cu 15 852 623 l. mai mic decât importul. Țara deci esportează azi cu 71 991 267 lei noi mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e cu 15 852 623 l. mai mic decât importul. Țara deci esportează azi cu 71 991 267 lei noi mai puțin decât sub guvernul trecut, se-nțelege că în raport eu ceea ce importează, căci acest raport e în discuție. Deducțiune finală, tot conform teoriei "Romînului": "Averea publică a României scade sub roșii în fiece an cu 72 milioane". Asupra injuriilor nu mai revenim. Când îi batem măr prin argumente la ce folos ar fi termenii necuvincioși?!... [ 29 mai 1880] ["ÎN
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Catoni politici în viața publică a României și când asemenea metamorfoze, inaugurate de "Presa", ar fi lipsite cu totul de-o rațiune suficientă cu putință de-a fi descoperită. E drept că această rațiune suficientă nu se întemeiază nici pe deducțiuni logice din principii liberale, nici măcar pe vro schimbare operată înlăuntrul partidului roșu care l-ar fi făcut mai bun sau cu mai multă aptitudine de-a guverna; dar daca nu se află vrun motiv de schimbare în aceste {EminescuOpXI 264
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le are el, cum el nu le are pre ale tale: - tocmai așa nu te poți înțelege cu inteligența maghiară. Împăcare sau tranzacțiune nu se încap aicea, căci divergența noțiunilor fundamentale și a principielor sistematice condițiunează o eternă divergință a deducțiunilor din ele. Va să zică aicea nu se încape acest mijloc dulce și pacific, care va fi etern neînțeles. Tu-i spui că națiunea română vrea cutare și cutare lucru, el [î]ți răspunde că națiunea română nici nu esistă. Apoi înțelege
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
discursului opozit, adăugându-i o subtilă tușă ironică, detectabilă de către cititorul familiarizat cu background-ul acestei dispute, pentru ca, apoi, polemistul să denunțe, fără dubii și în cel mai direct mod cu putință, neadevărul: "Argumentul este fals în mod istoric și deducțiunea absurdă". În dispositio, urmează un discurs de tip demonstrativ par excellence, în care probele incontestabile, argumentele cvasi-logice și elementele scenice se conjugă spre a servi celor trei scopuri ale elocințeica artă: probare, conciliare și movere. Nu întâmplător această parte începe
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să ne dea icoana sufletească întreagă a unui popor. Tot în 1906 afirmă că puținele motive ce apar numai la unele popoare sau anumite ținuturi fiind „prea sporadice ori prea vagi nu ne autorizează să vedem în ele temeiuri pentru deducțiuni precise categorice și ca 21 urmare culegătorii nu trebuie să se limiteze numai la consemnarea speciilor tradiționale ci să noteze povestiri despre tot ce alcătuiește judecata lui asupra diferitelor împrejurări în care trăiește" Dacă Graiul nostru este scânteia, focul începe
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
avem încredințarea că Biserica i-a acordat în mod expres acest titlu. Organul prin care vorbește Biserica este Sinodul Ecumenic. Prin urmare, Părinții bisericești sunt numai acele persoane, pe care le-a decretat vreun Sinod Ecumenic de Părinți bisericești. Prin deducțiune, se mai consideră drept Părinți bisericești și aceia de care întâmplător nu s-a ocupat nici un Sinod Ecumenic, dar pe care i-au numit Părinți bisericești, ceilalți Părinți bisericești, decretați de Sfintele Sinoade. De aici urmează că Părinți bisericești sau
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
suflete din Dacia, a-l pune în Pind și a-l face să vie de acolo îndărăt, prin suta a douăsprezecea, de peste Dunăre. Această teorie, susținută întîi de Rosler, se bucură și de favoarea maghiarilor și astfel, cu vorbe, cu deducțiuni hazardate, cu combinațiuni asupra unor timpuri egal de fabuloase pentru toate elementele din țară, ei ar vrea să tăgăduiască drepturile și existența unui popor de trei milioane, a unui element aievea care trăiește, vorbește limba lui proprie, are cultura și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în relațiuni istorice și de înrudire cu vechiul neam bulgar, ceea ce-a fost cu totul arbitrar și eronat. 5) Întregul raport al vlahilor cătră bulgari și cumani cată deci a se considera altfel decum se considera pîn' acum. Ce deducțiuni sunt însă a se face dintr' aceasta pentru istoria românilor nu mai este obiectul acestor cercetări. {EminescuOpXIII 227} 6) Nu se mai cade desigur de-a vorbi de Imperiul Asanizilor ca de-un imperiu bulgar. S-ar comite numai aceeași
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
populare n-o justifică. "Pildele rele molipsind datinele cele bune" am văzut și pe P. S. Sa Episcopul Aradului urmând exemplul dat în Sibii și creîndu-se, din senin și din nimic, un pretext de persecuție în contra aspirațiunilor legitime ale poporului român. Deducțiunile pe cari "Pester Lloyd" le face din circulara mitropolitului, punerea în paralelă a cuvintelor prelatului cu pasaje și espresiuni din "Telegraful" -Fundescu bunăoară, un pamflet cotidian fără nici o responsabilitate morală sau politică, va dovedi Î. P. S. Sale că chiar dac
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în casă. Intrase în odaia lui Felix, puțin după plecarea acestora și, înainte de a se închide ușile, se coborâse în ciorapi pe scară și privise în sufragerie pe gaura cheii, unde nu văzuse mare lucru, dar putuse sa facă unele deducțiuni după natura zgomotelor. Apoi, găsind ușa de din dos închisă, fiindcă bătrânul uitase s-o descuie, se urcă din nou în odaia lui Felix și se culcă de-a binelea în patul lui. Tânărului îi spusese că venise de vreun
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Această a doua direcțiune indicată de noi a stadiului nostru al treilea, direcțiune a cărei tărie și pericole le-am dezvoltat, a fost reprezintată prin actori germani și decisivamente prin Iffland. Între artiștii prezintelui, Seydelmann e reprezentantul ei propriu. Din deducțiunea noastră vom putea dezvolta cu preciziune trăsurile fundamentale atât a creațiunilor lui Iffland cât și a acelora a lui Seydelmann. Ba până și prejudițiul cumcă d. e. producțiunile lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Totalitatea artistică, în care fiece reprezintator în parte se simte și se coordonează ca membru al unui întreg, e așadar ținta cea mai naltă a toată reprezintațiunea dramatică și formează naturala piatră de-ncheiere {EminescuOpXIV 285} a tractatului nostru. Această deducțiune justifică pozițiunea necesarie ce-o coprind toate momentele în partea specială, și li se va impune în adevăr viu tuturor acelora cari-s familiarizați cu legea mișcărei filozofice. Imană în natura lucrului cumcă celui laic [î]i rămân ascunse multe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cadrul studiului nostru. Nouă ne-a fost numai ca să avizăm măsurei în timp însăși locul necesar pe care-l ocupă ea în sistemul artei noastre. Cumcă ea e un ram de studiu esențial pentru actor cred că rezultă îndestul din deducțiunea noastră. Și aicea să nu domine un mod de acțiune instinctivă, ci unul conștiut. E un fenomen trist când aciia a căror una din cele mai esențiale probleme e arta declamațiunei pipăie prin întuneric asupra legilor accentului {EminescuOpXIV 297} și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a celor deduse din ele; parte pentru că disecțiunea aceasta nu e cu scop, neavând suspecția ce-nsoțește sinteza de nevoia căreia se instituie proprie critica, parte pentru că se-mprotivește unității planului de a se însărcina cu responsabilitatea complectitudinei unei asemenea analize și deducțiuni, lucru de care ne putem dispensa în vederea intenției noastre. Atât complectitudinea disecțiunei cât și a deducției din noțiuni apriorice ce le vom aduce de acu-nainte vor fi ușor de întregit daca vor fi stabilite mai întîi ca principie evidente
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
avem experiența la-ndemînă spre a proba realitatea lor. Dar există afară de aceea și noțiuni uzurpate, precum noroc, soarte, care, deși [se] tăvălesc sub o indulgență generală, totuși, supuse o dată întrebărei quid juris, în nu puțină încurcătură am intra în predmetul deducțiunei, căci n-am putea cita nici din experiență, nici din rațiune vrun temei juridic și legitim din care s-ar justifica cu claritate îndreptățirea întrebuințărei lor. Între feluritele noțiuni cari constituiesc țesătura foarte amestecată a cunoștinței omenești sânt unele cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndreptățirea întrebuințărei lor. Între feluritele noțiuni cari constituiesc țesătura foarte amestecată a cunoștinței omenești sânt unele cari sânt destinate pentru o-ntrebuințare apriorică pură (cu totul neatârnată de orice experiență), și îndreptățirea noțiunilor acestora [au] [are] totdeauna nevoie de o deducțiune; căci pentru legitimitatea unei asemenea întrebuințări probe din experiență nu sânt de ajuns, pe când noi trebuie să știm cum de asemenea noțiuni se pot referi la obiecte, deși nu pot fi deduse din nici [o] experiență. Explicarea modului în cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânt de ajuns, pe când noi trebuie să știm cum de asemenea noțiuni se pot referi la obiecte, deși nu pot fi deduse din nici [o] experiență. Explicarea modului în cari noțiuni apriorice se pot referi la obiecte eu o numesc deducțiunea lor transcendentală și o disting de deducțiunea empirică, care arată modul în care o noțiune se câștigă din experiență și din reflexie asupră-i, neatingând legitimitatea, ci numai actul din care a rezultat posesiunea. Avem deci pîn-acuma două soiuri de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știm cum de asemenea noțiuni se pot referi la obiecte, deși nu pot fi deduse din nici [o] experiență. Explicarea modului în cari noțiuni apriorice se pot referi la obiecte eu o numesc deducțiunea lor transcendentală și o disting de deducțiunea empirică, care arată modul în care o noțiune se câștigă din experiență și din reflexie asupră-i, neatingând legitimitatea, ci numai actul din care a rezultat posesiunea. Avem deci pîn-acuma două soiuri de noțiuni, de speție cu totul diversă, cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în punctul că din amândouă părțile se referă apriori la obiecte, și {EminescuOpXIV 401} aceste două soiuri sînt: de-o parte noțiunile spațiului și ale timpului ca forme ale sensibilității, de alta categoriile ca noțiuni ale inteligenței. A-ncerca o deducțiune empirică în privire-le ar fi muncă zădarnică; căci tocmai într-asta consistă distinctivul naturei lor, că se referă la obiectele lor fără ca pentru reprezentarea acestora să fi împrumutat ceva de la experiență. Fiind o asemenea deducțiune necesară, ea-ntotdeauna va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]