738 matches
-
realitatea subiectivă și realitatea ideală, conceptuală. Cu cât elaborăm teorii mai puternice, cu atât informațiile noastre au un conținut informativ mai bogat. Teoriile științifice sunt elaborate în primul rând din motive metodologice și anume pentru realizarea unor sistematizări inductive și deductive, pentru realizarea explicațiilor științifice și mai ales pentru realizarea unor predicții sau retrodicții noi. În egală măsură, teoriile științifice au rolul de control, în sensul că, elaborând teorii tot mai tari, putem controla, prin intermediul tehnologiei, din ce în ce mai bine, procese naturale, procese
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
O explicație științifică are două componente esențiale: 1) ceea ce trebuie explicat - definit prin termenul explanandum; 2) ceea ce explică - definit prin termenul explanans. Din punct de vedere sintactic, explicației îi sunt impuse două cerințe formale: 1) să aibă forma unei inferențe, deductivă sau inductivă, de la explanans la explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să îndeplinească cerințe de
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
următoarele criterii: - natura explanandumului; - natura legilor din explanans; - natura relațiilor legice dintre explanans și explanandum; - caracterul și conținutul informației inclusă în explanans și explanandum. Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
faptul că scrie parșiv de bine. Ne duce cu zăhărelul, ne artă cu degetul în alte direcții decât acelea unde suntem noi, cititorii săi, dar trage cu coada ochiului, să vadă dacă „ne-am prins”, dacă înțelegem înțelesul inteligent și deductiv. De altfel, el are o dispută continuă cu proștii și prostia, cu tabu-urile devenite automatisme și frâne în înțelegerea adevărului, cu îngâmfarea, cu societatea și guvernul, cu lumea vivace și nebună, cu viața mizerabilă și în declin, cu lucrurile
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_umoristul_do_roni_caciularu_1393303896.html [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]
-
viu/Ce ... XIV. EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011. PORNIND de la titlul acestei cărți de versuri (a doua în evoluția autoarei), cititorul s-ar aștepta, deductiv, să se întâlnească, mai mult sau mai puțin, cu o poeta ce cultivă o calofilie lirica, în primul rând erotică. Dar citind cartea, nu descoperă nimic din toate acestea, versurile Angelei Nache revelând, mai degrabă, condiția umana a femeii moderne
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
La nimeni, dormi, citește povești, te sun/Pe la cinci de la școală/ Îți aduc ceva dacă ești cuminte/ Nu umbla cu chibriturile/ ... Citește mai mult PORNIND de la titlul acestei cărți de versuri (a doua în evoluția autoarei), cititorul s-ar aștepta, deductiv, să se întâlnească, mai mult sau mai puțin, cu o poeta ce cultivă o calofilie lirica, în primul rând erotică. Dar citind cartea, nu descoperă nimic din toate acestea, versurile Angelei Nache revelând, mai degrabă, condiția umana a femeii moderne
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
Botezatu, Ernest Stere, Isac Davidsohn, Johan Gotlieb, D.D. Roșca. Din pleiada celor de la care am învățat, aproape tot ce știu astăzi, îl amintesc pe marele logician, poate cel mai mare, profesorul Petre Botezatu, căruia îi datorez profunda cunoaștere a metodelor deductive. Ca toți profesorii din perioada aceea de tristă amintire, Petre Botezatu a trebuit să sufere martiriul detenției la Canalul Dunăre-Marea Neagră, pentru delictul de a fi fot reprezentatul Partidului Social-Democrat Titel Petrescu! Ca mai toți profesorii acelei perioade, Petre Botezatu
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
poezie și proză ține doar de modul de organizare a discursului? Nicolae DABIJA: Proza este o modalitate de a te cunoaște pe tine prin ceilalți. Poezia - un mijloc de a-i cunoaște pe alții prin sine. Așa cum îl poți cunoaște, deductiv, pe cineva prin lucrurile făcute de el, un poem sau o pagină de proză poate să-ți spună câteodată totul despre autorul ei. Lili BOBU: O țară mică precum Republica Moldova poate să aibă o literatură mare, fără a rămâne cu
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1403279195.html [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
credința în relație directă cu problematica existențială specifică, marcată de subdezvoltarea economico-socială cu alarmantele sale manifestări, pentru care „monoteismul” economiei de piață este departe de a fi o soluție a globalizării raționale. În aceste spații îndeosebi, demersul teologic nu justifică deductiv, din textele sacre, Ideea socială și angajarea în eliberarea omului. Operează, dimpotrivă, o raportare inductivă la istoria concretă, la realitățile nemijlocite, în măsură să ofere învățăturii christice mobilul practic al descifrării mesajului umanist al Fiului. Altfel spus, pentru teologii eliberării
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1436183228.html [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
și o cunoaștere mistică. Cu toate că fac și ei aceste distincții, Parinții filocalici vorbesc, cel mai adesea, de o cunoaștere naturală și o cunoaștere duhovnicească a lui Dumnezeu. Calea naturală sau catafatică de cunoaștere a lui Dumnezeu este o cale rațională, deductivă, discursivă și are un pronunțat caracter antropocentric. În cadrul acestei cunoașteri naturale, Sfântul Grigorie Palama delimitează o cunoaștere trupească și una sufletească. Cea dintâi este, de fapt, o cunoaștere pozitivă sau afirmativă a lui Dumnezeu. La baza ei stă, potrivit Sfântului
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
raționament și înțelesuri, ridicându-se atât deasupra teologiei pozitive, cât și celei negative, catafatice sau apofatice, ajungând la simțirea tainică, în stare de extaz, a Celui cunoscut prin participare și prin experiență. Spre deosebire de cunoașterea relativă, bazată pe raționamente și înțelesuri deductive despre Dumnezeu, lipsite de flacăra simțirii celor cugetate, cunoștința prin trăire, fiind o cunoștință în esența realităților, conferă certitudinea adevărului, "prin prezența feței lor, fără raționamente și înțelesuri". Certitudinea lucrului este dată - afirmă Sfântul Maxim Mărturisitorul - numai prin experiență, înțeleasă
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
pe Platon, dar în redactare folosește același procedeu al dialogului, precum Platon în „Dialoguri socratice”, unde expunerea se face după structura standard a silogismului Silogismul (din grecescul silogismos, care înseamnă concludere, raționament) este o formă de argumentare logică, un raționament deductiv, în care concluzia este inserată în premisele expuse anterior. Tehnica aceasta o mai găsim la G. Călinescu în studiul „Universul poeziei”, la Lucian Blaga în „Luntrea lui Caron”, la Bartolomeu Anania în „Cerurile Oltului” Cartea „Obiceiuri care fac toți banii
OBICEIURI CARE FAC TOȚI BANII, RECENZIE DE PROF.DUMITRU PODGOREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1443022069.html [Corola-blog/BlogPost/374726_a_376055]
-
în cadrul științelor în general, deoarece orice știință nu este decât o logică aplicată unui domeniu al realului. Diversele domenii științifice sau practice au nevoie cu necesitate de intervenția ordonatoare a logicii, care definește, clasifică, stabilește relații, desfășoară raționamente inductive și deductive, isi demonstrează sau argumentează tezele. Știință își propune să cunoască : ,, legile de producere a obiectelor, fenomenelor, proceselor din mediul natural și social al omului, legile prin care omul reflectă în constnta să legile obiectve de producere și dezvoltare a obiectelor
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
bazată pe observație, implică în primul rând simțurile, presupune atenție, iar integrarea într-un tablou unitar a elementelor furnizate pe aceste căi este condiționată de participarea gândirii. Astfel, cu ajutorul mecanismelor gândirii (judecata, raționamentul, de tip analitic sau sintetic, inductiv sau deductiv) se pătrunde dincolo de simțuri, se dezvăluie laturi noi, anterior necunoscute. Și aceasta deoarece există în fiecare om tendința de a căuta să pară într-o „lumină” bună, sub anumite aspecte, ceva „mai mult” sau „mai altfel” decât este, mai inteligent
CARACTERUL ŞI COMPORTAMENTUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1399855553.html [Corola-blog/BlogPost/350724_a_352053]
-
10 linguri la litru). Băile vor dura 10 minute, după care ne vom încalță cu șosete groase și ne vom așeza la căldură, așa încât să transpiram. Sarea și bioenergia S-a constatat experimental (prin fotografierea aurelor cu dispozitive Kirlian) și deductiv (prin rezultatele practice obținute) că sarea naturală, netratata prin nici un fel de procedeu chimic sau termic, are o misterioasă influență asupra corpului bioenergetic al ființei umane. Toți cercetătorii din acest domeniu de frontieră sunt de acord că sarea naturală este
SAREA – DIAMANT ASCUNS de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sarea_diamant_ascuns_georgeta_nedelcu_1327413342.html [Corola-blog/BlogPost/359948_a_361277]
-
sale o adevărată echilibristică lingvistică. Ce să mai spunem de legi (ne declarăm mulțumiți doar cu Legea negării negației și cu discutabila Lege a acumulărilor cantitative și salturilor calitative?) sau de metoda cercetării filosofice a realității: unii sunt pentru metoda deductivă (de la general spre particular), alții pentru metoda inductivă recomandată stăruitor de Francis Bacon (urcarea de la particular la general, predilecta metodă de lucru în științele particulare), ba chiar pentru experiența intuitivă (intuiția intelectuală a subiectului cugetător). Iată de ce ne spune P.P.
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462417458.html [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
acolo dar a urcat în onoare! Îmi doresc o reîntâlnire cu doamna Mitrea, jos! Nu pot fi suspectat decât de respectul pe care îl am pentru ea. Ceilalți cântă acum serenade sub alte balcoane, dar eu rămân în raționamentul meu deductiv, anunțat mai demult: nu este bine să fii subminat, nu trebuie să te afli în mijlocul unor conflicte de interese pentru că forma teoretică a respectului celor din jur se preschimbă în manipulare și șantaj! Nu am învățături morale pentru doamna Elena
ELENA MITREA REÎNTÂLNIRI, JOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1492876775.html [Corola-blog/BlogPost/382958_a_384287]
-
bun. Meandrele existenței umane, într-un spațiu restrâns, în condiții speciale, bizare dar relevante, permit a se înțelege nu numai ceea ce scriitorul arată direct. Există și un subtext, care are și el o însemnată valoare și percutanță. Există o conotație deductivă, privind întreaga societate umană - bolnavă azi, debusolată, diriguită incorect de falși conducători, destructivi. Se poate vorbi, în esență, despre iraționalitatea instituționalizată, în cadrul căreia, adeseori, suntem nevoiți să supraviețuim! Absurditatea „Școlii-internat”, din admirabila carte a tânărului evreu român american Dan Josefson
„ACESTA NU ESTE UN SIMŢĂMÂNT” – UN ROMAN DE SUCCES AL SCRIITORULUI NEWYORKEZ DAN JOSEFSON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_acesta_nu_este_un_si_roni_caciularu_1358747002.html [Corola-blog/BlogPost/359265_a_360594]