759 matches
-
Petru Culianu, cel care ar fi putut urma profunzimea gândirii eliadești, dacă n-ar fi fost ucis mișelește, și care, uimit de numărul crescând al defăimătorilor mentorului său, atacându-i chiar opera științifică, s-ar fi pronunțat eminamente inteligent și deductiv: „Cel mai mare elogiu i lau adus lui Eliade, În mod paradoxal, criticii lui, arătând că el rămâne, În definitiv, un bastion de neînvins”. Extrag, În aceeași linie, o observație ingenioasă, de tip comparatist, venită din partea cercetătorului Francisc Ion Dworschak
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
Rugăciune, până la Monumentalul ansamblu, de la Tg. Jiu. Eminescian vorbind, cei care nu-și deschid ochiul Înăuntru, spațiul nemăsurabil și de necuantificat, nu pot Înțelege sculpturile brâncușiene. Contemplația austeră nu-i ajută cu nimic dincolo de cercul strâmt al existenței. Zicea Brâncuși: Deductiv, am reținut doar câteva rostiri brâncușiene, circumscrise viziunii de arhitect, pe care Sculptorul le-a notat, ele devenind o portiță de deschidere a unei gândiri mereu neliniștite. În ultimul aforism (41) sunt reunite câteva noțiuni de geometrie-n spațiu, specifice
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
de la începutul lucrării sale”. Aspectele speciale pe care esteticianul le descoperă în cursul investigațiilor sale nu fac decît să detalieze și să aprofundeze obiectul ca totalitate, dat și presupus de la început. Demersul esteticii este deci analitic, estetica reprezintă un ansamblu deductiv. „Din această pricină... orice cercetare estetică manifestă o tendință spre sistem”. Dacă ne vom întreba care este acea concepție despre valoarea estetică și, mai ales, despre opera de artă, care este postulată la „începutul” Esteticii, vom constata că ea se
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
artei”. Trebuie să recunoaștem că Estetica nu realizează pe deplin conceptul de sistem în accepția dată chiar de Vianu, și nici nu poate să-l realizeze. Bogăția concretă a datului, mulțimea aspectelor investigate, nu pot fi cuprinse într-un ansamblu deductiv. Astfel, unele determinări, ca, de pildă, „tipurile artistice”, genurile, stilul, anumite aspecte ale creației și receptării se pot raporta la „momentele constitutive”, dar altele nu. De aceea sistemul esteticii, așa cum se realizează în Estetica, trebuie înțeles mai degrabă în sens
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
Valoarea culturală a matematicii este potențial prezentă și în matematica școlară, dar nu se oferă de la sine, ci pretinde un efort orientat în acest sens. Un efort care de multe ori lipsește. De exemplu, modul matematic de gândire (combinator, inductiv, deductiv, abductiv, generalizator, analogic, metaforic, metonimic, algoritmic, probabilistic și, înainte de orice, procedând în etape riguros ordonate, în care fiecare etapă valorifică explicit etapele anterioare) este important nu numai în matematică, ci și în celelalte domenii ale culturii și chiar în viața
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
alte persoane, a percepțiilor, gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista, ci o intenție cognitivă, o voință participativa, un efort imaginativ, o tentativă de anticipare vizând înțelegerea ,,eului” altuia, o previziune a potențialelor sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
alte persoane, a percepțiilor, gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista, ci o intenție cognitivă, o voință participativa, un efort imaginativ, o tentativă de anticipare vizând înțelegerea ,,eului” altuia, o previziune a potențialelor sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tării tęte à tête cu cele două surse lin gvistice majore. Cum acestea nu erau ema nația locului, a neaoșului - bazat exclusiv pe aspectul limbii vorbite -, sa încercat și păstrarea unei termi nologii a locului. Alternând sau nu (vizibil ori deductiv), comunicarea orală a trecut în înscri suri administrative și religioase, astfel încât la începutul sec. al XVI-lea, limba română începuse ascendența prin comunicare în mai toate zonele locuite de români. Această ofertă a începutului de ...Prefață mi-a fost impusă
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
decesul lui Sir Karl Popper, unul din cei mai cunoscuți filosofi ai secolului XX. A elaborat lucrări de epistemologie, logică, filosofia științei și filosofia istoriei. A respins metoda inducției și a încercat să fundeze construcția teoriilor științifice pe procedee strict deductive. Operele sale principale sunt „Logica cercetării“ (1934), „Conjuncturi și respingeri“ (1963) și „Cunoașterea obiectivă“ (1970). Prin pozițiile sale teoretice (a criticat hegelianismul, marxismul, platonismul, pozitivismul și filosofia analitică), a contribuit decisiv la reevaluarea unor mari probleme filosofice, epistemologice, logice și
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
statut incontestabil și atemporal, ci mai curand an virtutea unor exemple concrete, cu ajutorul unei serii de eșecuri și reușite. Un exemplu de problema rezolvată servește, ulterior, drept model de cercetare, iar legile pe care noi le socotim imuabile, se stabilesc deductiv, nu inductiv. Paradigmele științifice șanț, conform explicațiilor lui Kuhn, care mai tarziu au fost radicalizate de anumiți sociologi britanici, un fel de cluburi, ăn care anumite probleme șanț considerate interesante și relevante, altele nu, unele metode acceptabile, altele nu, unele
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
ceea ce înseamnă de fapt „intrarea” activității de instruire în circuitul praxiologic: obiective conținuturi-strategii-evaluare, specific proiectării didactice. 2. Se confirmă cea de-a doua ipoteză a cercetării care susține că plecând de la exigențele modelului handbalistei de înaltă performanță putem stabili pe cale deductivă norme de exigență descrescânde pentru modelele subordonate de selecție și pregătire. În același timp, în fiecare stadiu formativ activitățile de predare-învățare-instruire-evaluare sunt monitorizate și subordonate lanțului praxiologic: Obiective Conținuturi-Strategii-Evaluare. Aplicația informatică elaborată de noi sub denumirea de „Scala” ne înlesnește
EVALUAREA DISPONIBILITĂȚILOR FAVORIZANTE PENTRU PRACTICAREA HANDBALULUI DE PERFORMANȚĂ CU AJUTORUL APLICAȚIEI INFORMATICE „SCALA”. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
evaluare prin puncte a disponibilităților favorizante și a nivelului de pregătire care să asigure trepte de exigență crescândă de la stadiu la altul. 3. Baremurile normative minime așteptate s-au stabilit tot cu ajutoul aplicației informatice SCALA. Observăm că valorile procentuale deductive ale stadiilor inferioare raportate la stadiul superior al senioarelor se situează în jurul valorii de 80 % pentru stadiul I al junioarelor III, 88 % pentru stadiul II al junioarelor II și 95 % pentru stadiul III al junioarelor I. Cu ajutorul aplicației de echivalare
EVALUAREA DISPONIBILITĂȚILOR FAVORIZANTE PENTRU PRACTICAREA HANDBALULUI DE PERFORMANȚĂ CU AJUTORUL APLICAȚIEI INFORMATICE „SCALA”. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
rege după variabile com binații în mutări. E de tot interesul informal biografia poetului care pulsează de privirea în oglinzi rebrandtiene, schimbate de Maria Dobrescu, din când în când, ca în cadrele de filmare, când trebuie intersectate idei și limbaje. Deductiv, și capitole, care oricum se cuvine să aibă o unitate. Iar în cadrul acesteia, gen mozaic venețian, ne-ntâlnim și cu spusa poetului, cu trimiteri prielnice la creația sa, la con frații de breaslă, la contribuția acestora "ieri" și după '89
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
două forme cheie dezvoltă Ion Catrina: în prima parte, limbajul se pliază pe religios. Acesta îi dă posibilitatea să filosofeze speculativ și să includă, fără tăgadă, aforisme, chiar silogisme. Mentalul scriitorului îi oferă dezlegare de a trece granița spre speculativ, deductiv, iar datorită singurătății, să poată comunica în voie cu Divinitatea. Ori mănăstirea îi crea toate posibilitățile de a se regăsi prin mărturisire și, de ce nu?, prin judecată. Partea finală a romanului, care închide în aceeași tonalitate meditația nu mai reprezintă
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
generative ale poemelor, desfășurate analitic. Întâmplări și situații se alătură acestei mișcări, ducând spre concluzia încărcată de lirism reflexiv. Se pornește de la concretețea individualului, pro priu viziunii empirice cu toate desfacerile filosofice ajunse la zi, și se ajunge la desfășurări deductive ale cunoașterii artistice. Eliberat de Ideale și sofisme poetice, Marian Barbu caută concretul și anvergura reflexivă a experienței poetice. Firește, în această experiență lirică de influență americană, se pornește de la individualul nemijlocit, însă după cum s-a văzut, acesta, cel descoperit
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
acesta, cel descoperit și decupat, "celulă stem", poartă cu sine informații ce îl (o) depășesc și se relevă într-o unitate de altă împlinire, în unități de unități sau întreguri de întreguri. Contrar așteptărilor, cursul inductiv este înlocuit cu cel deductiv, traseele urmează metoda analiticosintetică. Se ajunge la reflexie și universal, numai că în genere dubla mișcare din particular a fost obturată sau nu fructificată îndeajuns. Pentru Marian Barbu, în structura sa profesor, ce îmbucurător și fascinant este acest demers poetic
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
atmosfera de atunci: precum istoria, nici istoria literară a acelor vremuri nu poate face abstracție de el. Dacă ne așezăm în perspectiva justă a perioadei, vedem în opera lui critică nu numai finețea evidentă a percepției și bogăția unei analize deductive ca într-un roman de mistere, nu numai documentarea împinsă până la ultima sursă în anii când nu exista nici un instrument bibliografic, ci și intuiții anticipative, cum este aceea a valorii prozei lui M.Blecher, un marginal atunci, sau a esenței
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
microbio log ic sau interacțiunilor umane, acolo unde trebuie să distingem faptele macroastronomic). de fantezie. Problema percepției sau cum formează mintea Metodele empirice ale științelor naturale, toate variantele noastră impresii și idei despre lumea naturală, a celorlalți și a metodei deductive generale, permanent consideră observația sinelui, este foarte importantă pentru procesul înțelegerii. senzorială ca prim și ultim pas și criteriu de validitate. Aceasta, Pe tema percepției și mai ales despre nevoia constantă desigur, ajută la testarea obiectivității unei ipoteze. Ideea de
Obiectiv - subiectiv relaţie duală în cadrul înţelegerii sau formă speculativă de ameţit omenirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
credința în relație directă cu problematica existențială specifică, marcată de subdezvoltarea economico-socială cu alarmantele sale manifestări, pentru care „monoteismul” economiei de piață este departe de a fi o soluție a globalizării raționale. În aceste spații îndeosebi, demersul teologic nu justifică deductiv, din textele sacre, Ideea socială și angajarea în eliberarea omului. Operează, dimpotrivă, o raportare inductivă la istoria concretă, la realitățile nemijlocite, în măsură să ofere învățăturii christice mobilul practic al descifrării mesajului umanist al Fiului. Altfel spus, pentru teologii eliberării
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
întrevăd schemele tactice ale comentariului său, imun la plăcerile postulatului autarhic. Vocea implicată în analizele din Foxtrot XX nu-și uită niciodată ținta, chiar atunci când zăbovește nepermis de mult asupra câte unui detaliu. Mulțimea ricoșeurilor capătă - brusc - valențe de legi deductive. De aici se naște, mai ales pentru filologi, pregnanta senzație de narativitate. Proaspăt în mintea cititorilor, scandalul legat de paternitatea incertă a memoriilor prostituatei de lux Belle de Nuit e dezlegat într-o cheie care, o dată dezvăluită, devine imposibil de
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
metafizicii. 4. Discursul lui Nae Ionescu își are propria lui logică și consistență internă. 5. Pozițiile sale filozofice sunt diferite de cele ale lui Underhill, față de care se situează cel mai adesea polemic. 6. În timp ce demersul lui Nae Ionescu e deductiv, fiind redus la un arbore logic cu cât mai puțin frunziș și rămurele, cel al lui Evelyn Underhill e descriptiv, tinzând să acopere toate aspectele și conexiunile posibile ale fenomenului mistic. Această tendință spre exhaustivitate face ca orice ar fi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
variantelor expunerii ar arată, astfel: povestirea (narațiune simplă, într-un limbaj expresiv prin care se obține o participare afectivă a elevilor, se stimulează imaginația, se antrenează noi motivații și disponibilități de învățare), explicația (dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive ce pune în mișcare operații logice precum inducția, deducția, comparația sinteza, analiza, analogia), prelegerea (expunerea de către profesor a unui volum mare de cunoștințe, bine organizate și sistematizate și, presupune o mai mare maturitate receptivă a elevilor, dar și, abilități oratorice
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Demonstrația A demonstra înseamnă a arăta, a prezenta obiecte, procese, acțiuni - reale sau artificiale - în vederea inducerii teoretice la elevi a unor proprietăți, constante, legități care constituie elementele fundamentale ale cunoașterii. Demonstrația didactică nu se identifică în nici un caz cu demonstrarea deductivă, teoretică, utilizată, de pildă, matematică. La baza demonstrației se află un suport material (natural, figurativ sau simbolică, de la care se pleacă și se construiesc reprezentări, constatări, interpretări. Și limbajul se poate constitui în suport al demonstrației, în măsura în care un nivel mai
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
controlează procesul) și descoperirea dirijată (profesorul conduce descoperirea prin sugestii, puncte de sprijin, întrebării, soluții parțiale). Numită de Freinet „metoda experienței de încercare”, învățarea prin descoperire este o metodă de aflare a adevărului prin antrenarea elevilor în raționamente inductive sau deductive. Pornind de la relația ce se stabilește între cunoștințele anterioare și cele la care se ajunge, se disting trei variante ale descoperiirii: descoperirea inductivă (când pe baza unor date și cunoștințe particulare sunt dobândite cunoștințe și se efectuează operații cu grad
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
se stabilește între cunoștințele anterioare și cele la care se ajunge, se disting trei variante ale descoperiirii: descoperirea inductivă (când pe baza unor date și cunoștințe particulare sunt dobândite cunoștințe și se efectuează operații cu grad înalt de generalitate), descoperirea deductivă (prin trecerea de la general la fapte particulare, de la „concretul” logic la concretul sensibil) și descoperirea transductivă (prin stabilirea unor relații analogice între diverse serii de date. Astfel, în cadrul lecțiilor de istorie, învățarea prin descoperire este inductivă când raționamentul elevilor cunoaște
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]