404 matches
-
Miron Costin, De neamul moldovenilor, dar șirurile frumoase din "Cuvânt înainte către cetitoriu", aduc în minte rezonanțe din "Predoslovia" croniciarului moldovean: "Drept aceea, pravoslavnice cetitoriule, de cumva vei afla nescari greșuri în slove, să nu mă blastemi, nici să-mi defaimi lucru, ci să îndireptezi și tu pre cât vei putea și să rogi pe Dumnezău ca să pociu face și mai mult bine pentru care eu am făcut din darul lui Dumnezău cu mare osteneală, pre cât mi-au agiuns vremea
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
el, ca după aceea să-și poată asuma o judecată dreaptă. Unul dintre detractori, nestăpânit În violența lui, s-a numit Saul Bellow. Poate nu i-aș fi tradus numele - În engleză, răget (pentru bellow), dacă nu l-ar fi defăimat pe Mircea Eliade prin romanul Ravelstein, protagonistul fiind Allen Bloom, iar Eliade ascuns sub denumirea personajului Radu Grielescu; fantezii și derută dincolo de coaja narativă sunt aplicate aproape sadic. Autorul cărții nu uită și nu apasă prea tare pe faptul că
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
mucenic acest sfânt bărbat? De o mie de ori, firește. Căci prin toate acestea el se și lupta, se și încununa, prin averile pierdute, prin fii, prin trup, prin femeie, prin prieteni, prin vrăjmași, prin casnici căci și aceștia îl defăimau în față prin foame, prin visuri, prin scârbe de tot felul, prin putoarea ce ieșea dintrînsul. Pentru aceea tocmai am spus că el ar fi vrednic nu numai de un mucenic sau doi, ci și de mii de mucenici. Dimpreună
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să nu se mai îndrăgostească. Se gândește la alianțe profitabile, care nu-l angajează afectiv. Analizează cu detașare și simpatie ideea de adulter. Îi devine clar că nu se mai poate lăsa de fumat. Neputând deveni ce visează, începe să defăimeze idealurile tinereții. Gândire, carieră universitară, scrisul cărților. Vulpea și strugurii. Totul e van, nimic nu rămâne. Are o nouă pasă de misticism. Se căsătorește și trăiește cum dă Dumnezeu până la adânci bătrânețe.
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
sunt în mare, că timp nu va mai fi... CEASUL UNIVERSULUI A STAT. Ori s-a topit... Trecem peste ghicitori și peste toți comentatorii fatidicei cifre 6 menționată pe larg în Apocalipsă. Cap. 13. Fiara, care se ridică din mare, defăimează pe Dumnezeu și dă război sfinților. O altă fiară - proorocul mincinos - se ridică din pământ: Numele celui dintâi: 666. Nici o ambiguitate. Decât să cauți... După descrierea fizică a Fiarei, a cărei înfățișare - oricât i-am pune noi la lucru împreună
Apocalipsa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12283_a_13608]
-
histoire, tom X, Beauchesne, Paris, 1937, p. 145. 7 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 38 la I Corinteni, 2, PG LXI, col. 324. 8 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre Cruce, PG XLIX, col. 398-400. 4 pentru noi e defăimat, ca noi să ne bucurăm de cinste”9. Astfel, nu piroanele L-au țintuit pe cruce, ci dragostea Sa negrăită față de om, pentru ca să răscumpere omenirea din osânda păcatului, a morții și a iadului cu prețul jertfei Sale. Astfel, Fiul Omului
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
lui e absolut înduioșătoare. încât el îi replică obtuzului agresiv sfătuindu-l să nu-și descopere imprudent ignoranța: , Dar lasă frate, nu critici cele ce nu înțelegi, ca să nu te faci de râs; că așa, judecând ca tine, trebuie să defăimăm pe toți poeticii și să cântăm purure frunză verde". Gâlceava nu e între antici și moderni, încă nestinsă în Franța, ci între consumatorii de poezie orală, rămași la o anumită ,scară de valori" și cei care țin să impună poezia
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
omul de care era nevoie. Ce m-am mai înșelat, Dumnezeule! Vă spun cinstit, ca în fața morții, că putere mai bună decât puterea sovietică n-a existat nicăieri în lume și, sigur, nici nu va mai fi curând. Iar de defăimat - e ca și cum unii ar mânji cu păcură o fată frumoasă, ar silui-o, iar apoi ar spune: ia uitați-vă la fata voastră cea frumoasă! Așa e și cu puterea sovietică. Noi am siluit-o pe ea, nu ea pe
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
sfințenie și cinste, nu în patima poftei cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu (I Tes. 4, 3-5); el păcătuiește astfel împotriva propriului trup: Cine se dedă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18), și-L defăimează pe Dumnezeu Însuși (I Tes. 4, 8). Și pentru că desfrânarea îl împinge pe om să-și renege propria fire și să se lepede de Dumnezeu, de la Care a primit viață și sens, desfrânarea poate fi privită ca izvor al morții
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
discuție la Paris - mîncam la bucătărie -, X a spus: «Dar, în fond, cine este Doina Cornea?». Ca și cum ar fi trebuit să fie o personalitate recunoscută mondial pentru a avea dreptul de a se revolta. Aceeași tendință de a denigra, a defăima și a distruge. Eram tentat să spun: «Ce reprezenta Lech Walesa în 1980, cînd era un simplu șomer, a sărit gardurile șantierului de la Gdansk, a declanșat greva și a înființat sindicatul Solidarnosc, care a provocat prăbușirea comunismului în Polonia?»“. În
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
și senatorul Sogor Csaba, care, în Parlamentul României, purta doliu, la 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, primarii, din Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe, Raduly Robert și, respectiv, Antal Arpad, Tamas Sandor, președintele Consiliului Județean Harghita, și mulți alții au defăimat, nu o dată, România și au incitat la separatism teritorial! Ați auzit, cumva, vreodată, că indivizii ăștia au fost dați pe mâna legii, deoarece au încălcat Constituția, Legea fundamentală a țării, comițând fapte interzise de lege, dorind visatul separatism teritorial al
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Neica Nimeni și Andrei Pleșu pot să înjure pe Eminescu, e dreptul lor. Dar eu nu mă fac frate cu Andrei Neica Nimeni din rațiuni politice partizane, mai mult, nu acord acelui detractor de serie nici un credit moral, chiar dacă preopinentul defaimează numai din ostentație nonconformista. Răspunsul lui Petru Creția a rămas doar plângerea unui jeluitor care vrea să treacă puntea suspinelor politice fără un act rezolutiv de ăamor intellectualisă sau de mentalitate victoriana." Și mai jos, siluind și gramatică și adevărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
atât de convingătoare, acolo unde chipul străbate prin mască. Pe urmele profeților, scormonind în acest fertil sol al urâtului, artiștii nu sunt, cum s-ar crede, iubiți de mulțimi, răsfățați. Cea dintâi acuzație care se aduce artistului este că pocește, defăimează, că sub imperiul unei sordide alcătuiri lăuntrice, mânjește cu imundicii o realitate dacă nu orbitor de frumoasă, măcar drăgălașă. Că este, adică, un infirm moral, un detractor, că arta îi este nesănătoasă, de trimis la tribunal, de ars în piața
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
ingerințele pornografiei în literatura". Însă cea mai spectaculoasă operație în cadrul străduințelor de "reabilitare" o alcătuiește cea consacrată lui Cezar Petrescu. Sergiu Pavel Dan îl acuză pe Divinul critic (ori, zice d-sa, pitoresc, mai curînd... "Împielițatul"!) de a-l fi defăimat cu bună știință pe autorul Întunecării, din dorința de a-si amplifica, în epoca, propriul loc de prozator: "Toată această mașină detractoare a reușit să acrediteze trei teze: 1) Cezar Petrescu nu este un mare romancier . (p. 683) Locul al
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
puteri!" Fericirea mea). Misticismul se varsă într-un estetism "barbar". Ne aflăm într-o zonă literară suficient de bogat ilustrată, de la Coșbuc și Blaga cel din Poemele luminii la Cioran. P.S.: O notă sumbră, apărută în Apostrof, nr. 4/2000, defăimează tot ceea ce am scris pînă acum și nu în ultimul rînd - consecvență, nu glumă! - textele pe care, ani în șir, de bună voie și nesilită de nimeni, mi le-a tipărit revista clujeană în cauză. Într-o situație similară, dl
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
să fie confirmate de evoluția generală, re-latinizantă. "Și șase legioane/ De diavoli blestemați/ Treceau că turbilioane/ De flăcări infernale,/ Calări toți pe cavale/ Cu perii vulvoiați.// Și mii și mii de spaime/ Veneau din iad râzând/ Pe Mihnea să-l defaime." Urmează trei versuri explicative, care confirmă interdicția postuma a răzbunării, data de vindicativa babă încă de la prima apariție: "fiu-meu în ultima-i stare/ Opri orice mâna a da răzbunare". Deci, toata înscenarea contra "tiranului" chemat prin vraja focului are
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
pe Mihnea, să-i provoace un colaps de teroare, să-l ucidă indirect pe cale psihică. Aceasta înseamnă și că întregul vacarm infernal ce se dezlănțuie nu e decât gesticulația unei amenințări monstruoase. În realitate, monștrii nu fac decât să-l "defaime" - să-l sfideze amenințător - atâta tot, contând pe reacția să de panică. Omul provocat reacționează așa cum se așteaptă vrăjitoarea: Mihnea încalecă, tresare, calul sau cade și el are reflexul de a sări la timp din șea, apoi "iară încalecă" și
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
nu trebuie citită în cheia Ciocnirii civilizațiilor a lui Huntington, deși tentația e mare. Apărînd dreptul 'orientalilor" la propria imagine și la propria voce, Said nu face o apologie a islamului ori a lumii asiatice în general și nici nu defăimează cultura occidentală. Ceea ce susține Edward Said nu e o inversare a raporturilor de putere, ci dialogul tolerant de pe poziții culturale egale. Această atitudine este cea care a avut un rol deosebit de important în definirea studiilor zonale și a politicilor culturale
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
hărăzindu-le darul procreației în exclusivitate - și că dacă nu ne-ar captiva, din când în când... leur faiblesse interessante...; ei bine, normal ar fi ca ele să fie trimise imediat pe eșafod!... Nu vom invoca istoria dinadins spre a defăima ființa pe care biologia o așează, omenește vorbind, în mijlocul atracției absolute, precum și în centrul poeziei universale. Cele mai pasionante texte din lume nu au fost însă închinate iubirii, ci vicleniei feminine în stare să subjuge și să apere neamuri întregi
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
recepție. Și, totuși, căderea se produce, Lovinescu consemnînd 36 de articole și intervenții lui favorabile după acest scandalos eveniment, la care Iorga s-a folosit, nepotrivit, de incidentul romanului Bălăuca și chiar Mite, declarînd că marele critic - se putea astfel? - defăimează marile valori naționale și, deci, locul său nu e în Academia Română. Firește că incidentul fatal l-a deprimat, încît, la 24 iunie 1936, mărturisea amar: "totală incapacitate de lucru de o săptămînă". Și la 21 august 1936: "tot august pierdut
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
Miron Costin, De neamul moldovenilor, dar șirurile frumoase din "Cuvânt înainte către cetitoriu" aduc în minte rezonanțe din "Predoslovia" cronicarului moldovean: "Drept aceea, pravoslavnice cetitoriule, de cumva vei afla nescari greșuri în slove, să nu mă blastemi, nici să-mi defaimi lucru, ci să îndireptezi și tu pre cât vei putea și să rogi pe Dumnezeu ca să pociu face și mai mult bine pentru folosul neamului românesc, pentru care eu am făcut din darul lui Dumnezău cu mare osteneală, pre cât
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
cazul evreilor din cel de al doilea război mondial. E timpul să spunem răspicat că nu am fost barbari. Că i-am ajutat pe evrei să nu fie decimați. Trebuie să scriem cărți, să luăm legătura cu cei care ne defăimează în legătură cu acest subiect. Evreii ne sînt datori. Dar nu le cerem nimic. Să recunoască doar adevărul. Dacă se va înțelege exact poziția României în anii treizeci-patruzeci, vom sta cu fruntea sus. Dacă nu, vom fi culpabilizați mereu, cu efecte îngrozitoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
Christian Mititelu, membru al CNA, a spus că la emisiunea "Nașul", realizată la B1, Radu Moraru nu respecta întotdeauna legislația audiovizualului, atacându-i pe unii "colegi de breaslă"."La emisiunile pe care le făceați la B1 aveați tendința de a defăima colegi de breaslă. Dacă veniți cu emisiuni de două ore pe zi în care se repetă treburile astea, nu știu dacă să dau crezare că vă veți inspira din carta BBC", a spus Christian Mititelu, făcând referire la faptul că
Băse Tv a primit licenţă. Radu Moraru, acuzat că a minţit poporul cu televizorul () [Corola-journal/Journalistic/27533_a_28858]
-
Unii se retrag din bătălia pentru sfera publică îngrețoșati de mizeriile proferate la adresa lor, de cinismul ce pare invincibil, de minciunile debitate zi și noapte pe ceea ce se numește imperiul moguliziunilor. Îi pot înțelege, nu este nicio bucurie să fii defăimat în chip sistematic, să te acuze câte un nimeni că nu ești Heidegger, Kafka ori Joyce, să ți se impute toate relele lumii și chiar mai mult. Cum am mai scris, nu este ușor să fii în chip constant ținta
Tismăneanu: Ce-a făcut Culcer la TVR se numeşte profesionalism () [Corola-journal/Journalistic/23699_a_25024]
-
intenționat anapoda. Potrivit voinței altora și spre paguba ta, vei fi când guelf, când ghibelin. Te vor retipări fără să te întrebe, te vor traduce infidel. Te vor lăuda cititori pe care tu nu i-ai lăuda niciodată, te vor defăima câteodată unii pe a căror opinie pui mare preț. Îți va ieși pe nas bruma de glorie de care ai avut parte. Și la urmă nu-ți vei dori decât un singur lucru: să te întorci în anonimatul din care
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]