26 matches
-
că maladia prezintă o mare heterogenitate simptomatologică, corelată cu modele neurobiologice diferențiate, în consecință, abordarea terapeutică lipsită de adecvare farmacologică bazată pe un model neurobiologic explică parțial eșecurile terapeutice înregistrate, frecvența înaltă a remisiunilor incomplete, a recidivelor și evoluției cronice defectuale. Se asociază comorbidități psihiatrice (depresie, adicție, comportament autolitic, deteriorare cognitivă importantă) și non-psihiatrice importante (diskinezie tardivă, fenomene extrapiramidale, hiperprolactinemii, disfuncții sexuale, boli cardiovasculare, dislipidemiile, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, sindromul metabolic) ce determină un grad de invaliditate și dependență marcat, asociat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
că maladia prezintă o mare heterogenitate simptomatologică, corelată cu modele neurobiologice diferențiate, în consecință, abordarea terapeutică lipsită de adecvare farmacologică bazată pe un model neurobiologic explică parțial eșecurile terapeutice înregistrate, frecvența înaltă a remisiunilor incomplete, a recidivelor și evoluției cronice defectuale. Se asociază comorbidități psihiatrice (depresie, adicție, comportament autolitic, deteriorare cognitivă importantă) și non-psihiatrice importante (diskinezie tardivă, fenomene extrapiramidale, hiperprolactinemii, disfuncții sexuale, boli cardiovasculare, dislipidemiile, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, sindromul metabolic) ce determină un grad de invaliditate și dependență marcat, asociat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
Asperger; în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivității și activității, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; c) stările demențiale de diferite etiologii; în raport cu severitatea tulburării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; d) psihozele cu evoluție cronică defectuală (schizofrenia, boala afectivă primară etc.); sunt încadrabile în forma gravă de handicap. • Afectări ale structurilor și funcțiilor senzoriale: a) tulburări/afecțiuni ale structurii anatomice a ochiului, ale funcțiilor vizuale și funcțiilor anexelor globului ocular 2: - cecitate absolută - valorile acuității vizuale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
impus de faptul că, în unele episoade acute, se poate întîlni o largă gamă de manifestări de tipul conversiei, al simptomelor obsesive și obsesiv-compulsive, a căror intensitate se poate modifica ulterior. Apariția unor simptome spihotice, ca și prezența unui sindrom defectual tranșează diagnosticul. 19. Criza de adolescență, prin trăsăturile ei distinctive: exaltare, preocupare pentru idei abstracte, variațiii dispoziționale imprevizibile, reverii, introspecție, timiditate, creează un tablou care pote fi confundat cu schizofrenia. Diagnosticul diferențial al unor tulburări psihotice apărute la adolescență este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
rămâne frecvent un handicap care împiedică adaptarea insului bolnav la exigențele mari ale diferitelor locuri de muncă (Garrone et al., 1968). Acest handicap este important în remisiunile cu defect, caracterizate prin dispariția simptomelor productive, persistând însă o serie de simptome defectuale (vechiul "defectul pur" descris de Huber care se exprimă prin scăderea energiei, lipsa capacității de integrare spre un țel al activității, iritabilitate și irascibilitate, scăderea capacității de raport afectiv). b) Dificultăți legate de locul de muncă. Până în prezent nu există
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
boală Rolul social Statutul social Idealul individului Destructurantă Inactivitate Dependență Sentiment de angoasă Eliberatoare Inactivitate Libertate Repaus și independență Profesiune Activitate Protecție Avantaje Fig. Variații patologice ale normalului Cazuri limită Cazuri cronice Starea de sănătate Stări premorbide Boala propriu-zisă Stările defectuale postprocesuale Direcția de evoluție clinică Procesul de remisiune (ameliorare) Procesul de deteriorare Boala reprezintă o formă de manifestare a stării de anormalitate și ea trebuie înțeleasă în cadrul acestui concept larg. În sfera anormalității, boala este numai un sector, în comparație cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracterizată prin următoarele: stare de dezechilibru fiziologic și psihic; existența unor leziuni organice; alterarea stării generale; epuizare fizică și psihică; incapacitatea de a mai fi activ; senzația de rău, de straniu; existența unor semne clinice obiective și subiective; e) stările defectuale postprocesuale reprezintă totalitatea modificărilor personalității care apar și rămân definitiv fixate după trecerea sau încheierea procesului morbid și care se caracterizează prin următoarele: infirmități fizice; defecte afective, obsesive, fobice; defecte paranoice; deficit intelectual; deficiențe senzoriale; deficiențe motorii; f) cazurile cronice
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
larg de acțiune, întrucât vizează persoana umană în totalitatea ei, nu numai în starea de sănătate, ci și în starea de boală. Ea reprezintă un sistem protector care se extinde atât asupra normalului, cât și asupra patologicului, precum și asupra stărilor defectuale postprocesuale, cazurilor cronice etc. Având în vedere aceste aspecte, majoritatea specialiștilor sunt de acord în a distinge trei forme de psihoprofilaxie, după cum urmează: a) psihoprofilaxia primară, având ca obiectiv protejarea, stimularea, menținerea și dezvoltarea stării de sănătate mintală a persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavii, acțiuni comune cu familiile lor; această formă de psihoprofilaxie se identifică în mare măsură cu acțiunea terapeutică asupra bolilor psihice; c) psihoprofilaxia terțiară, având ca obiectiv convalescenții care necesită îngrijiri postcură, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice sau incurabile, stările defectuale postprocesuale; acest tip de psihoprofilaxie urmărește recuperarea complexă a foștilor bolnavi psihic sau a persoanelor cu handicap psihic (deficienții de intelect, stările defectuale postprocesuale etc.); sunt institute forme de terapie ocupațională, milieu therapie, postcure sanatoriale, psihoterapie complexă, activități lucrative și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
terțiară, având ca obiectiv convalescenții care necesită îngrijiri postcură, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice sau incurabile, stările defectuale postprocesuale; acest tip de psihoprofilaxie urmărește recuperarea complexă a foștilor bolnavi psihic sau a persoanelor cu handicap psihic (deficienții de intelect, stările defectuale postprocesuale etc.); sunt institute forme de terapie ocupațională, milieu therapie, postcure sanatoriale, psihoterapie complexă, activități lucrative și recreative etc.; se preferă o largă cooperare cu familiile foștilor bolnavi psihic, cu instituțiile sociale, centrele de reprofesionalizare, se desfășoară activități profesionale protejate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atitudine larg umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de mai sus reproduce sursele acțiunii de psihoprofilaxie, formele acesteia, precum și obiectivele asupra cărora este centrată această acțiune. Capitolul 30 Psihoigiena bolilor psihice (I) 1. Boala și reacțiile bolnavului față de boală După Leriche, boala se definește prin
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și programe de televiziune etc. Toate aceste acțiuni se înscriu într-un program larg de igienă mintală, având rolul de recuperare și resocializare a bolnavului psihic cu evoluție clinică îndelungată. În cazul unor bolnavi cu evoluție defavorabilă către o stare defectuală postprocesuală, se impun măsuri de recuperare, conforme cu posibilitățile rămase după încheierea evoluției bolii. Se vor organiza ateliere protejate, de reprofesionalizare, activități utile cu caracter practic, se va încerca reinserția familială sau în locuri de muncă cu regim protejat etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vieții sau poate avea un caracter congenital, înnăscut sau dobândit ereditar. Deficiența poate apărea și ca o consecință a evoluției cronice a unor boli sau se poate înfățișa ca sechele ale unor boli. În acest caz, ea este o stare defectuală, o infirmitate de tip sechelar, care succede evoluției clinice a bolilor, fie că este vorba de boli somatice, fie că este vorba de boli psihice. Din aspectele mai sus menționate decurge cadrul extrem de larg al deficiențelor. Ele pot avea caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
motorii sau senzoriale, dar pot fi și deficiențe psihice sau de ordin metabolic congenital etc. În cazul deficiențelor nu avem de-a face cu aceeași situație psihologică, biologică, medicală și socială întâlnită la bolnavii propriu-ziși. Deficienții sunt purtătorii unor „stări defectuale” sau ai unor „infirmități” și, cu excepția deficienților psihici, nu prezintă tulburări mintale. Cu toate acestea, prezența infirmității lor, indiferent de natura sa, le conferă un anumit profil psihologic, legat de infirmitate, și anume: ei au un tip deosebit de personalitate, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acea aptitudine a sferei normalului reprezentând capacitatea sau aptitudinea acestuia de a fi sau de a funcționa deplin, în conformitate cu starea sa de integritate psihobiologică. Orice afectare adusă integrității sau funcționalității unui individ, care nu declanșează suferințe patologice, este o stare defectuală, o deficiență. Se poate vedea că între integritate și funcționalitate, ca principii, există o interdependență absolută și că cel care primează este principiul integrității, acesta atrăgând după sine o deficiență secundară de tip funcțional. De exemplu, o persoană căreia i
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru a opri evoluția bolii. Bolnavii psihic declarați necesită măsuri de terapie adecvată. Recuperarea propriu-zisă se adresează indivizilor după încheierea evoluției clinice a bolii. Astfel, în cazul convalescenților se vor aplica măsuri de recuperare, pe când în cazul deficienților cu stări defectuale postprocesuale constituite se impune aplicarea unor măsuri de readaptare complexă, socială, familială, școlară sau profesională. M. Sim face o sinteză a acțiunii de recuperare și a organizării rețelei instituționalizate afectată acesteia. În sensul acesta, el distinge recuperarea prin regimul de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
P. Pichot): 1) Testele mintale (testele de inteligență, de percepție simplă și de memorie) urmăresc punerea în evidență a unor situații de deficiență de intelect sau a unor stări de deteriorare (leziuni organice cerebrale, demențe etc.), precum și a unor stări defectuale post-procesuale (de regulă post-psihotice). 2) Testele de personalitate vor utiliza fie chestionarele (MMPI, Cattell, Eysenck), fie testele proiective (TAT, Rorschach, testul pomului, testul persoanei umane etc.). 3) Scalele de evaluare reprezintă un mijloc standardizat de evaluare a datelor furnizate de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legate de procesele de formare-maturizare psihică; a) arierația mintală sau oligofreniile, b) psihopatiile. 2) sindroamele legate de procesele de deteriorare psihică; a) deteriorarea intelectuală de cauză organică cerebrală (demențele), b) deteriorarea personalității consecutivă evoluției îndelungate a unui proces psihotic (stările defectuale post-procesuale). Vom prezenta, în cele ce urmează, principalele caracteristici psihopatologice ale sindroamelor mai sus menționate. Sindroamele psihopatologie reversibile Această grupă cuprinde diferitele „stadii de tulburări psihopatologice ale experiențelor psihice”, în diferite grade, forme de intensitate și aspect clinic, așa cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca formă de „degenerescență” a intelectului și a personalității individului respectiv. În primul caz avem de-a face cu stările de arierație mintală, sau oligofreniile, și cu psihopatiile, pe când în cel de-al doilea caz, cu demențele și cu stările defectuale post-procesuale. Al doilea punct de vedere psihopatologic considerate sindroamele, are un caracter descriptiv, de tip formal-structuralist, așa cum se poate vedea în schema anexă a „clasificării sindroamelor psihopatologice”. În cazul acesta se au în vedere corelația dintre „acțiunea electivă a noxelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Nivelul comportamental: orientarea temporo-spațială și auto-psihică, motivație comportamentală, inițiativa și finalizarea conduitelor și acțiunilor, reacții de opoziție, inactivitate, inerție, dezorganizarea conduitelor. Nivelul social: dezorientarea temporo-spațială, tendință la fugă și vagabondaj, colecționarism absurd, morbid, acte delictuale absurde, cleptomanie etc. 9) Personalitățile defectuale În cadrul acestui grup sunt reunite acele modele de personalități anormale caracterizate prin existența unor modificări structural-dinamice ale personalității consecutive evoluției îndelungate unui proces psihopatologic, de factură psihotică, care a operat o modificare profundă într-un anumit „sector” al aparatului psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modificare profundă într-un anumit „sector” al aparatului psihic sau al sistemului personalității globale a individului. De regulă, acest tip de modificări apar în urma evoluției psihozelor endogene (schizofrenie, PMD, psihoze schizo-afective, deliruri cronice sistematizate, epilepsie cu tulburări psihice etc.). Stările defectuale post-procesuale pot avea diferite aspecte psihopatologice în funcție de procesul psihotic care a acționat asupra sistemului personalității: defecte post-schizofrenice, defecte post-PMD, defecte post-delirante etc. 37. MODELE PSIHO-BIOGRAFICE ÎN PSIHOPATOLOGIE Aspecte generale Viața unei persoane nu are un caracter continuu și liniar. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gândirii și afectivității Boala are o evoluție deteriorată. La copil, din cauza insuficientei dezvoltări a funcțiilor psihice, a experienței de viață reduse, a insuficientei delimitări între real și imaginar, simptomatologia este mai slab conturată și uneori modificată de existența unui sindrom defectual. Formele clinice asemănătoare cu cele întâlnite la adult, existente și la vârsta puberală și la adolescență sunt: schizofrenia simplă, schizofrenia hebefrenică, schizofrenia reziduală, episodul schizofrenic acut, forma schizoafectivă, forma neprecizată. Autismul infantil tipic Boala apare brusc, după o perioadă de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din ORDINUL nr. 762 din 31 iulie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 5 octombrie 2012. c) stările demențiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; ... d) psihozele cu evoluție cronică defectuală (schizofrenia, boală afectivă primară) sunt încadrabile în gradul grav de handicap. ... II. Afectări ale structurilor și funcțiilor senzoriale a) Afectări ale structurii ochiului și ale funcțiilor vizuale și funcțiilor anexelor ochiului ... Afecțiuni oculare I. Conform orientărilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
ORDINUL nr. 2.260 din 17 august 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 5 octombrie 2012. c) stările demențiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; ... d) psihozele cu evoluție cronică defectuală (schizofrenia, boală afectivă primară) sunt încadrabile în gradul grav de handicap. ... II. Afectări ale structurilor și funcțiilor senzoriale a) Afectări ale structurii ochiului și ale funcțiilor vizuale și funcțiilor anexelor ochiului ... Afecțiuni oculare I. Conform orientărilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
din ORDINUL nr. 762 din 31 iulie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 5 octombrie 2012. c) stările demențiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; ... d) psihozele cu evoluție cronică defectuală (schizofrenia, boala afectiva primară) sunt încadrabile în gradul grav de handicap. ... ÎI. Afectări ale structurilor și funcțiilor senzoriale a) Afectări ale structurii ochiului și ale funcțiilor vizuale și funcțiilor anexelor ochiului ... Afecțiuni oculare I. Conform orientărilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246081_a_247410]