3,586 matches
-
în copilărie a fost zguduit din temelii de un traumatism foarte puternic, un adevărat cutremur interior. Oricum, scrie autorul ,îmi duc în lume bârlogul, ca Diogene butoiul". Se vede ca fiind ,posac", ,ursuz". Atitudinea lui generală este de o ,agresivitate defensivă". Nu voiește, în ruptul capului, să i se observe vulnerabilitatea. Se află în continuă alarmă, din groaza de ridicol. A ratat multe prilejuri benefice din spaima de a se face de râs. Octavian Paler se întreabă, pe bună dreptate, dacă
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
tip fast-food. vor fi afectate și gheretele cu hamburgeri de colț de stradă și shawormăriile și alimentele din supermarket. Toate taxele sunt pentru a lua bani de la populație. Industria alimentară(din care face parte și industria fast-food) este o industrie defensivă. Consumul nu va scădea, doar va fi reorientat. Dacă se dublează prețul la fast food eu sunt convins că cererea pentru alimente mai ieftine(cele neimpozitate) va crește. Eu cred că taxa e bună, ce face statul cu banii este
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
istorie contemporană esteuropeana este mai bogat decât cel al britanicilor pe care i-ai întâlnit. Cu diplomație și tact reușești să nu-i ridiculizezi pe partenerii tăi de dialog și să le explici circumstanțele... nu este vorba de o poziție defensivă, sau umilă... ci de una obiectivă, rațională. Comentările tale sunt pripite și aștept că ele să se maturizeze, să devină obiective în sensul occidental al cuvântului, adică raportat la niște valori care sunt valabile în Europa și nu în România
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
pozitive pe care bărbatul român le vehiculează despre femei și calitatea vieții lui sexuale, așa cum reiese din sondaje, e o legătură directă. Fantasma vehiculată frecvent este a unei feminități desexualizate. Femeia din mintea lui e îndelung răbdătoare, evaziva, gingașa, sfioasa, defensivă. Cand nu e statică, e cel mult drăgălașa. A, si sa nu uit. Femeia din mintea lui e obligatoriu frumoasă. Uratenia unei femei, mai ales cand e un delict capital chiar și pentru ultimul burtos nespălat caruia-i crește mustață
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
bărbatul român le vehiculează despre femei și calitatea vieții lui sexuale, așa cum reiese din sondaje, e o legătură directă[/b]. Fantasma vehiculată frecvent este a unei [b]feminități desexualizate[/b]. Femeia din mintea lui e îndelung răbdătoare, evaziva, gingașa, sfioasa, defensivă. Cand nu e statică, e cel mult drăgălașa.” Eu mă întreb care este rostul unei asemenea “dizertații” în paginile EvZ? Este “feminitatea desexualizata” un stereotip pozitiv? De ce și mai ales pentru ce? stereotipul acesta explică situația femeii în politica? Probabil
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
care îți cere să fii cu turmă și să folosești aceleași stereotipuri care pot fi regăsite în declarații tip Orban. Șunt puțini bărbați care nu-și simt amenințată masculinitatea cand se deschide subiectul stereotipurilor de gen și care nu devin defensivi și paranoici. Așa că jos pălăria, tot respectul! Cat despre reacția lui Codruț, nu mă surprinde, e bine prins de stereotipuri și confortabil unde e... Femeile au nevoie de reprezentare echitabilă în politică pentru că fac parte din comunitatea acestui gen social
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
fețe ale medaliei excesului: "Cei mai mulți intelectuali români (nici nu mai vorbesc de autorități!) văd această reparație imagistică în două feluri, așezate la două extreme. Prima este discursul encomiastic, autolaudativ, pompos (să nu spun pompieresc) și găunos, cealaltă este apărarea stridentă, defensivă, plină de reacții mînioase, furia adversarială, resentimentul simplist al milei de sine, mania persecuției. Cele două sînt simetric opuse și, bineînțeles, tocmai din această cauză înrudite". Să însemne asta o secretă înrudire între, bunăoară, unele aspecte ale lui H. -R
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
de val, căci nu fusese ideea mea. Din fericire, am eșuat. Listele Grupului pentru Dialog Social n-au întrunit voturile necesare. Încolo, de ce-aș regreta că mi-am pierdut vremea? Toată viața am fost un inhibat. Și am trăit defensiv. Măcar la bătrânețe am avut și eu niște purtări de sectant, gata să sacrifice nuanțele de dragul unei credințe. Am pus pasiune și în prejudecăți, și în iluzii. Poate, de aceea decepțiile m-au costat pe mine mai mult decât pe
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
prin instrumentarul de teme, motive, forme și mijloace artistice impuse mentalitatea însăși de scriitor. „Nimic din ce se întâmplă în procesul unei literaturi dezvoltate sub guvernare totalitară nu are o explicație naturală. Direct sau indirect, totul este replică, reacție, ripostă defensivă, disperată sau inventivă, stratagemă de supraviețuire" - este prima frază a acestei cărți extrem de incitante în care criticul sistematic apelează la analize tematice, de producere și receptare a textelor, căci pentru a înțelege „eficacitatea nebănuită" a sistemului e nevoie de o
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
românilor este și aceea de a-și inventaria darurile genetice. Și generozitatea matricială, pe lîngă faptul că este inegalabilă, are și avantajul de a fi inepuizabilă; românul s-a născut poet, românul s-a născut creștin, românul s-a născut defensiv (adică n-a dus niciodată războaie de expansiune), românul s-a născut român, chiar și atunci cînd nu era decît dac, peceneg, cuman sau simplu soldat al Imperiului. Ba s-a mai născut chiar și cu acele calități care la
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
dură din partea criticului: dacă nu ai dorit să faci literatură, atunci care este mesajul tău? însă problematica este abandonată rapid de criticul nostru. în rest, precauția, tonul egal sînt cele care domină. Critica lui Ion Pop este una de tip defensiv, este protectoare, rigidă, dar puternic militantă. Cum spuneam, avem un lung șir de exerciții de admirație. Niște "exerciții convenționale" fără paradoxul de construcție care apărea la un Cioran. Ion Pop comentează cu acuratețe cele mai bune cărți din ultimul deceniu
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
nu o cauză a ei.” Spre deosebire de cazul spectacolului de teatru propriu-zis, la care publicul ia parte într-o mult mai mică măsură și nu condiționează performarea, interacțiunea socială presupune, pentru buna desfășurare a jocului, o serie de „calități și practici defensive” ale membrilor echipei de actori sociali. Astfel consideră Goffman loialitatea dramaturgică (fidelitatea față de strategia stabilită și refuzul de a dezvălui această strategie), disciplina dramaturgică (mai ales bunul control al expresiei feței și vocii, în general expresivitatea fiecărui actor, de care
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
unei creații silite a se derula într-un context ideologic: „Nimic din ce se întîmplă în procesul unei literaturi dezvoltate sub guvernare totalitară, scrie dl Negrici, nu are o explicație naturală. Direct sau indirect, totul este replică, reacție, ripostă, repliere defensivă, disperată sau inventivă, stratagemă de supraviețuire”. Acest artificiu - veritabilă mutilare a procesului creator, chiar dacă tentativele oficiale au fost nu o dată dejucate - se producea nu doar în sensul interdictiv, așa cum se crede încă în mediile occidentale, cît și prin manipularea autorilor
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Constanța Buzea Decât în fals dialog și în ton defensiv, cu ironia în fapt sufocată de umilință, decât așteptând neinspirată puținul, nimicul, nădăjduind să se schimbe ceva în relație, decât discursivul poem cu adresă dar care nu va ajunge la destinație decât cu un efect nul, mai bine faceți să
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
să păstreze locul poetului ca mandarin. Nu vreau să spun prin aceasta că prefer poezia moartă, "academică"! Mă gândesc doar la rolul operei. N-avem nici aria de extindere continentală. În operele noastre, în loc de ambiție există un soi de miniaturizare defensivă a preocupărilor și posibilităților. O mare mândrie pentru Anglia este caracterul ei cosmopolitan: dacă iei metroul la Londra, auzi mai multe limbi decât îți poți imagina. Un jamaican șade lângă un kurd, vizavi șade un bosniac, un pakistanez ori cineva
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
de religiozitate al populației, influențele externe sau pecetea confesională. Referința apodictică la un așa-numit „model european“ în gestionarea relațiilor Stat-Biserică este deci un abuz, iar acceptarea ei tacită este o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie că este vorba despre icoanele din biserici sau de o legislație specifică pe dimensiunea socială). Al treilea element prin care discursul public este distorsionat este „iluzia neutralității“. Libera cugetare a reușit să impună ideea că a vorbi din afara religiei
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
în ficțiune, acolo unde controlul îi aparține total. Scriitorul mitoman nu e interesat de adevăr, deși vorbește în numele lui. Confesiunea l-ar expune subiectiv, nerelevant. De aceea, în aceste memorii există doar ca persoană publică, memoria nu e retrospectivă ci defensivă și preventivă, nu lucrează atât pentru contemporani - deși, în primul rând, lor li se adresează - cât pentru postumitate. Teama ca nu cumva vreun reproș să rămână nerespins, iar generațiile ce vin să-i uite contribuția. Memoriile devin, astfel, un memoriu
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
cu cei care ne-au atacat sau care ne-au făcut antireclamă în tîrg. Am preferat să ne construim o imagine care să vorbească de la sine despre ceea ce sîntem. Din acest motiv au existat voci care ne-au reproșat atitudinea "defensivă". La plecarea mea de la Cultura, Cronicarul mi-a dat, cred, o lovitură necolegială și, în spatele unui confortabil anonimat, i-a lovit și mai dur pe cei care au rămas acolo. Mi se pare cu atît mai greu de înțeles cu
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
Cristian Teodorescu În tot mai palpitantul duel dintre președintele Băsescu și premierul Tăriceanu apare treptat profilul căștigătorului. Fostul partid de guvernămînt scoate puncte și din fandările lui Băsescu și din tușele defensive ale lui Tăriceanu. În meciul propriu-zis, Băsescu a intrat din nou în avantaj punîndu-l pe premier într-o situație din ce în ce mai dificilă și mai stingheritoare. El care a refuzat să demisioneze, din patriotism, a început să tragă ponoasele acestui refuz. Băsescu
Cine cîștigă din meciul Băsescu-Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11445_a_12770]
-
declanșează imperios: acela de a subscrie necondiționat la ,veracitatea" enunțului. Canetti a resimțit moartea , neantul, ca pe o provocare căreia i-a ripostat necontenit, prin scris.Cîtă deosebire între conștiința zădărniciei faptelor umane, pe care Thomas Mann o mărturisea aproape defensiv și ,fericirea supraviețuirii" pe care Canetti o descria în eseul Putere și supraviețuire. Autorul romanului Orbirea nu și-a privit întodeauna cu ochi buni nici contemporanii și nici predecesorii. însemnările despre Thomas Mann , T.S.Eliot, Iris Murdoch, Alma Mahler, James
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
unei lumi bolnave. Chiar așa se intitulează confesiunea memorialistică a lui Paul Cernat: Supraviețuirea sub un clopot de sticlă, și ea derulează numeroase momente și strategii ale dezangajării, neimplicării, retragerii discrete din Sistemul pervaziv. Favorizată și de o structură psihologică defensivă, retractilitatea lui Paul Cernat oferă o dublă descripție: a socialismului bombat, convex-biruitor, lovind ca o bilă de oțel casele și viețile oamenilor: și, totodată, a individualității mefiente, disimulantă pe curba ei concavă, acceptând cu un zâmbet laș toate directivele pentru
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
se specializase Ceaușescu: "un grup de tovarăși au comis niște fapte în anumite împrejurări". Entuziasmul presei, care a găsit un nou prilej de a crea spectacol, rămâne, în cele din urmă, fără obiect. În opinia mea, Iliescu a fost fundamentalmente defensiv: cuvintele sale trădau teama că nu va păți și lucruri mai rele decât acelea care deja i s-au întâmplat. În logica bolșevică în care PSD-ul continuă să funcționeze, liderii istorici părăsesc scena doar pe năsălie. Excepția numită Gorbaciov
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
autorului, tot în această epocă trebuie să fi avut loc și schimbarea denumirii provinciilor (Malvensis, Apulensis și Porolissensis). În final, este prezentată lista guvernatorilor cunoscuți ai Daciei (Fasti Daciae, p. 170-177). Ca o componentă a organizării administrative, se desprinde sistemul defensiv și de comunicații al provinciei, constituit din castre în care au staționat diferite unități militare și drumurile ce asigurau legăturile între acestea. Un subcapitol consistent este dedicat armatei romane din Dacia, aici fiind prezentate pe larg (p. 188-220) toate unitățile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Cele două Dacii (p. 65-71); III. Cele trei Dacii (p. 72-75); IV. Începutul marilor atacuri barbare la Dunăre (p. 76-85); V. Dacia sub dinastia Severilor (p. 86 89); VI. Dacia în timpul anarhiei militare (p. 90-100). Partea a II-a, Organizarea defensivă a Daciei (p. 101-150), conține patru capitole: I. Drumurile (p. 101-108); II. Fortificațiile Daciei (p. 109120); III. Descrierea castrelor din Dacia (p. 121-144); IV. Valurile (p. 145150). Partea a III-a, Trupele din Dacia romană (p. 151-216), include cinci capitole
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de felul cum s-a bărbierit ș...ț / să le trecem, dar, amândurora cu vederea / micile slăbiciuni, / pentru că pop merge spre autodistrugere, pe când / celălalt pop, deși se vinde, / e mai pop pentru lume decât pop”. (p. 11) Tragismul e acum defensiv și multe din vechile obsesii, încă prezente, apar formulate în paradoxuri. Or, paradoxul, se știe, relativizează. Teroarea inadaptării, spaimele patologice, răul visceral, mutilările sufletești, agonia fără speranță, dezgustul violent și, în general, toate energiile negative care odată făcuseră subiectul zbaterii
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]