131 matches
-
cursele și șireteniile în care orientalii sunt mari meșteri și despre decimarea aliaților în eventuale lupte de gherilă urbană. Partea respingătoare era că toate aceste supoziții nu proveneau din surse militare și nu trădau necesarul spirit de precauție, ci din defetismul bolnăvicios o marcă a "corectitudinii politice" care-a cuprins o bună parte din media occidentală. Ura de sine a Occidentului nu mai e, în clipa de față, o simplă speculație. Fiecare țară vestică a ajuns un Babilon în care locuiesc
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
merite încercarea. Totuși, lăsînd la o parte jocul de șah, aproape nimeni nu se obosește să ajungă, fie și numai cu un pion, în spatele gărzii neprietene. Preferate sînt, mai degrabă, acele folies ŕ deux, în care încăpățînării unuia îi răspunde defetismul cronic, "scuturat" de cîte o "contră" bene trovato, al celuilalt. Cartea lui Ion Bogdan Lefter, Despre identitate. Temele postmodernității, recent apărută la Editura Paralela 45 e, în asemenea împrejurări, o analiză de "beligerant". "Războaiele", date din nou la tipar, drept
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
și-a luat numele de la ziua de 22 decembrie 1989 (dacă vă mai amintiți!). Iată câteva asemenea panseuri de necrezut: "Retrocedările intelectuale ale proprietăților mentalului public duc la apariția unor blocuri regresive de text și imagine. Duc la paseism, nombrilism, defetism, la un scepticism lucrativ pentru cel care-l debitează, dar distructiv, dezangajant pentru ce-l care-l receptează și îl internalizează. Duc la promovarea unei culturi pretențioase" etc., etc. De mult n-a mai citit Cronicarul în 22 un asemenea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
pastile de diferite culori) și poate, poate, Dumnezeu va face o minune". Slujind, în literă și duh evanghelic, nevoile omului de rînd, N.Steinhardt nu șovăia a se ridica totodată,dîrz, împotriva convențiilor ce trădează lipsa de substanță a lașității, defetismului, indiferenței. Adevăratul păstor al turmei de credincioși, socotea el, nu e recognoscibil după titlu sau înveșmîntare, ci după felul în care-și duce la împlinire duhovniceasca misiune. Nu în ultimul rînd conform curajului în vremi de restriște: "Cum se recunoaște
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar în timp de război cu închisoare de la 3 la 10 ani. Acțiunea penală se pune în mișcare numai la sesizarea comandantului. Defetismul Articolul 349 Răspândirea sau publicarea în timp de război de zvonuri sau informații false, exagerate sau tendențioase relative la situația economică și politică a țării, la starea morală a populației în legătură cu declararea și mersul războiului, precum și săvârșirea altor asemenea fapte
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
stabili decît sugrumarea spiritului critic, atît prin mijlocirea cenzurii și dirijismului cît și prin invazia nonvalorii promovate de autorități. Astfel I.Negoițescu ajunge, el, estetul prin excelență, să denunțe "estetismul nostru iresponsabil", căci duce, în momente de cumpănă, la torpoare, defetism, lașitate, fiind așa de adînc împlîntat în conștiință "încît chiar și în exil, adică în libertate, prea mulți dintre scriitorii români nu mai găsesc în ei forța de a acționa radical, adică politic împotriva răului care face ca România, ca
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
capăt, niciodată. Inapt, deopotrivă, pentru sinucidere și pentru cauza „morții colective” (deși le-a elogiat, o vreme, pe amîndouă), Cioran a rămas pînă la sfîrșit legat de precaritatea propriului trup, atașat de el ca de tot ce a „calomniat”. În ciuda defetismului, frustrant ca orice promisiune abandonată din exces de scrupul (în cazul de față prin evitarea scrierii unei biografii a „scepticului de serviciu”), cartea Ilinei Gregori are meritul - nu mic - de a avertiza cu nedezminț ită acuitate de ghid interior, asupra
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
se pare că este chiar România.“ Intuiția pare doar pe jumătate exprimată. Nu doar o epocă, ci o mare iluzie pare acum spulberată. Iluzia că statul român poate fi modernizat în mod ireversibil și sincronizat, după teoria lovinesciană, cu Occidentul. Defetismul și disperarea prezente în discursul unor intelectuali de primă mărime reprezintă, de fapt, verbalizarea unei stări de spirit generalizate. Activi și vocali într-o vreme, figuri importante, ca Gabriel Liiceanu de pildă, s-au retras complet din spațiul public. Cei mai mulți
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
care se pot deduce principii pentru a acționa în viitor. În anii '50, la Roma, din perspectiva stagnării reformelor, rezultată în urma regimului absolutist al papei Pacelli, Pius al XII-lea, și al epurărilor sale ideologice, se putea cădea chiar în defetism. Alegerea unui Pius al XIII-lea ar fi înrăutățit situația și ar fi expus Biserica Catolică la răsturnări precum cele din '68 în fața cărora era complet nepregătită. Dar în anul 1958 avea să fie ales Angelo Roncalli, Papa Ioan al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ochiul lunii, pîndește, de după nor, / umblă desculță, pe vîrfuri, hoțește, / nu-și spune numele, în obraji nu roșește, // cine oare ar jura că îi are" (Invidia iubește umbra). Atît de lejeră, de sprintenă în coagularea versurilor, "morala practică" evoluează de la defetism la un sarcasm al absconsității, menit a pune în gardă: "Sărăcia nu se oprește, alunecă, // gustul milei ni s-a oferit, / jupînii, cuhniile, s-au milostivit, // aroganța milei, zece ochi, / șase urechi, treizeci de măsele, / o jumătate pietroasă de inimă
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
de a se sustrage serviciului militar, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar în timp de război cu închisoare de la 3 la 10 ani. Acțiunea penală se pune în mișcare numai la sesizarea comandantului. Articolul 349 Defetismul Răspândirea sau publicarea în timp de război de zvonuri sau informații false, exagerate sau tendențioase relative la situația economică și politica a tarii, la starea morala a populației în legătură cu declararea și mersul războiului, precum și săvîrșirea altor asemenea fapte de natura
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (republicat) (actualizat pînă la data de 22 septembrie 1992*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106245_a_107574]
-
conjuncturi, „puțini, izolați, tracasați, dezamăgiți, nevoiți să depună eforturi imense pentru a-și apăra libertatea de gîndire”. Altă categorie, cea a intelectualilor conformiști după vechiul tipic, desi asociați noii puteri, care se autoapreciază „neutri” și „echidistanți”. Explicațiile acestei mixturi de defetism și arivism nu șunt greu de găsit. Ele își au rădăcina într-o mentalitate amorala, dominată de ambiția cruntă a afirmării literare, disponibilă tuturor ademenirilor cîrmuirii de ieri și de azi: „Interesul imediat, material, concret, este foarte grăbit. Scuză ființei
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
lui Eliade), care ne apar aidoma unei lumini pîlpîitoare în bezna epocală. Intonația lor, nu doar prin intenția autorilor, ci și prin forța lucrurilor, patetică, se află în contrast nu doar cu ceea ce se publica în țară, dar și cu defetismul, torpoarea, oportunismul ce s-au înregistrat în sfera vieții noastre culturale de atunci încoace și se mai înregistrează încă. O decizie bărbătească, o asumare eroică a unei cauze ce, în ochii scepticilor, se putea înfățișa ca una pierdută, străbat aceste
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
chemări la arme pentru o cauză anume și de glume. Cu vocea lui minunată, avea obiceiul să spună: «Ce bine de noi!»” Mie, dimpotrivă, primele cuvinte care-mi vin pe limbă sunt: „Ce rău de noi!” Deși-mi displac văicărelile, defetismele, prezentarea drept calamități ireversibile a fleacurilor cotidiene, nu subestimez potențialul malign al situațiilor. În adolescență, una dintre mătușile noastre pentru care viața era un șir de calamități, ne scotea, pur și simplu, din minți. Împreună cu fiul ei, vărul meu primar
Ești mulțumit de tine? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4351_a_5676]
-
să urmeze o carieră în acest sector la ce riscuri se supun. Publicat în urmă cu vreo doi ani și jumătate, articolul „Graduate School in the Humanities: Just Don’t Go” continuă să fie un punct de referință pentru noul defetism care a cuprins zona academică, îndeosebi după declanșarea crizei economice mondiale. Partea proastă e că autorul, Thomas H. Benton, face o descriere corectă a situației în care se înscrie cel care dorește să îmbrățișeze în Statele Unite în acest moment o
Spectacol pentru doi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5482_a_6807]
-
așa-zicînd, în flagrant. Cele spuse/scrise în convorbirile cu Andrei Grigor despre colegii de generație (și în particular despre critici) vădesc, dincolo de frustrări și dezamăgiri, fairplay-ul unui critic drept. Un moralist de factură existențialistă, în răspăr cu văicăreala și defetismul dominante, care-și dezvăluie, acum, filozofia de viață și resorturile concepției critice. „N-am devenit încă un eurosceptic, dar mi-am întărit convingerile că trebuie să devin un eurolucid.” „N-ai observat, domnule Andrei Grigor, că fundamentul politicii românești postdecembriste
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
prea strîmtă a unui ideal compromis, care plesnește. Nu e vorba de ceea ce s-ar putea numi o satiră, ci de o viziune antiumanistă (viziunea: un mod de-a generaliza fără limite palpitul metaforic) în care autorul induce propriul său defetism dezgustat și din partea căreia primește un reflex ce-l confirmă: „n-am nici un scop în viață nu mai iubesc nimic”. Creatorul damnat nu poate scăpa de fatalitatea poeziei care-l urmăre- ște cum un coșmar. Tăișurile de sabie ce i
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
par a-și da seama este că aceste procente se pierd și în detrimentul lor. Revenind la parlamentarii pe care-i zăresc prin sălile de așteptare ale aeroportului, ei au dobândit, în nici un an de exercitare a puterii, mentalitatea unor învinși. Defetismul - cum se numea pe vremea războiului rece această stare - a cuprins într-o asemenea măsură echipa de la putere, încât îți lasă impresia c-ar fi gata să renunțe la scaunele din parlament în orice clipă. Care-o fi originea acestei
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
nu ni se înfățișează ca un efect al dezgustului, al vlăguirii la care l-au supus pe autor condițiile regimului concentraționar? Nostalgicii tiranicului regim, o știm bine, sînt prea adesea incurabili. Dar ne-a surprins indolența unor oameni mai tineri, defetismul lor atunci cînd au socotit de cuviință a declara tema comunistă drept una desuetă, ce s-ar cuveni scoasă din repertoriul preocupărilor noastre. E, mai întîi, un apel la ceea ce n-am putea numi decît incultură, o incultură nu doar
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
s-a unit (tot la ordin ) cu grupări existente numai pe hîrtie, ca Forța Civică, Noua republică etc.”, scrie Stelian Tănase. Poziția adoptată de democrat-liberali în această vară, reprezintă, în viziunea jurnalistului, marele rateu, ce a avut ca urmare ”debandadă, defetismul, dezertările, pozițiie slabe din sondaje.” ” Înfrângerea a început atunci când liderii PDL au susținut teza loviturii de stat prin capitalele europene. Au jucat o carte greșită. Asta o fi dat bine acolo, la Bruxelles, la Paris, la Berlin, ca și poza
Stelian Tănase: PDL plătește acum salvarea lui Băsescu din vară by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40765_a_42090]
-
pe cei ce doreau să-i transforme în sclavi! Să nu se uite, ascunși după mască de pacifiști, ca biserică de dinainte și după schisma nu a fost constituită din lași. În ciuda căderilor, nimeni nu s-a apucat să inducă defetismul așa cum se întâmplă din nefericire de 27 de ani și în prezent! Lașii care fac dogmă din jumătate de proverb: "capul ce se pleacă sabia nu-l taie” ignoră, cu bună știință, jumătatea cealaltă: "dar nici soarele nu-l vede
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
MARIAN DUMITRU - Doresc o Românie cu diplomație demnă de luat în seamă de către marile cancelarii ale lumii. Doresc o țară puternică politic și militar între aliați, capabilă să vorbească lumii cu gura ei, în stare să veștejească acest cancer al defetismului propagat cu o iresponsabilă nonșalanță. Doresc o Românie cu o cultură competitivă în lume, diriguită de intelectuali veritabili, devotați comunității românești, și nu de zeloși umflați ca niște baloane de săpun de către o propagandă poleită cu nimicuri sclipitoare. Doresc o
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
are Dan Puric pentru țara lui! Ce frumos explică mecanismele defensive în fața adversității, carapacea, retragerea din istorie, în interesul statorniciei cu care poporul român este dotat. „Văzută din afara de un ochi străin ar semăna cu o hibernare, o lașitate, un defetism, o neputința, sau, în ultimă instanță, cu un fatalism”. Ce splendid articulează că asta ar fi o strategie imbatabila de a nu participa din toată inima la o istorie crudă și meschina, dar de a fi cu toata ființă pentru
Milena Munteanu: Suflet românesc () [Corola-blog/BlogPost/339495_a_340824]
-
Țuțea; majoritatea românilor consideră poporul român mai inteligent decât alte popoare; în mediul urban, patru din zece români se consideră intelectuali (41 la sută au răspuns afirmativ la întrebarea „Dumneavoastră vă considerați un intelectual?“). După ce am citit sondajul, recunosc că defetismul resemnat al lui Ducrot dinaintea usturătoarei înfrângeri finale administrate de fritzi la Sedan m-a curpins și pe mine. Da, România e, plastic vorbind, „o oală de noapte și vom fi înecați în rahat”. Sau poate suntem deja. Multora dintre
Cel mai intelectual () [Corola-blog/BlogPost/338092_a_339421]
-
are Dan Puric pentru țara lui! Ce frumos explică mecanismele defensive în fața adversității, carapacea, retragerea din istorie, în interesul statorniciei cu care poporul român este dotat. „Văzută din afară de un ochi străin ar semăna cu o hibernare, o lașitate, un defetism, o neputință, sau, în ultimă instanță, cu un fatalism". Ce splendid articulează că asta ar fi o strategie imbatabilă de a nu participa din toata inima la o istorie crudă și meschină, dar de a fi cu toată ființa pentru
SUFLET ROMÂNESC de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347810_a_349139]