68 matches
-
cu standardul de „interviu cultural” așa cum se desprinde din cercetările de specialitate. (Profesoara Gabriela Rusu-Păsărin, în studiul „Interviul” (2010), arată că interviul cultural are rol de „reconstruire a unei epoci și de reconfigurare a modelelor care surclasează epoca”.) Pe tradiția definițională a interviului cultural, Radu Călin Cristea grefează o reflecție aplicată ce leagă momentul de un viitor care vine și tot vine. Acest viitor, urmare a unui „interval plombat cu destule incertitudini”, se înscrie într-un proiect de apartenență europeană care
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/radu-calin-cristea-o-dezamagire-tamaduita-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
and functions through which it assumes social visibility and meaning. Within philosophical discourse itself, the notion of “the person” hâș received analytic elaboration on the assumption that whatever social context the person is “în” remains somehow externally related to the definițional structure of personhood, be that consciousness, the capacity for language, or moral deliberation. Although that literature is not examined here, one premise of such inquiries is the focus of critical exploration and inversion. Whereas the question of what constitutes “personal
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
și, în special, în valorile lor atașate; sistemele culturale pot fi considerate, pe de o parte, produse ale acțiunii, iar pe de altă parte, elemente condiționale ale acțiunilor viitoare" (Kroeber, Kluckhohn, 1952, apud Adler, 1997, p. 14). Revalorificînd aceste opțiuni definiționale, D. Barnlun și S. Araki (1985) descriu cultura din perspectivă behavioristă, ca ceea ce se regăsește nemijlocit în comportamentele manifeste ale oamenilor, pe cînd C. Boesch (1991) o consideră, în schimb, un cîmp al acțiunii, al cărei conținut este reprezentat de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în modul în care acesta își stabilește idealurile existențiale. Ținînd cont de situația specifică a societății românești în această perioadă de tranziție, se poate aprecia că accepțiunea evocată a stării de bine psihologic este mai adecvată într-un asemenea registru definițional. în acest mod, subiectul își poate construi propria imagine despre împlinirea în viață, fără a fi influențat de constructe elaborate în prealabil de teoreticieni aparținînd unor culturi diferite. Oricum, trebuie să admitem că nu este posibilă o definire a stării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aminte că în afara câtorva rare excepții, aceste texte ar putea fi ușor clasificate că "libri di capofamiglia". În ciuda celor spuse până în acest punct, dezbaterea asupra schimbării naturii legăturilor de familie ale patriciatului nu trebuie să se încheie într-un impas definițional. Klapish-Zuber (Disoluții) a discutat recent modurile în care factorul politic din Florența secolului al XIV-lea a interferat în marile consorterie și a ajuns la concluzia că liniile majore de descendentă au suferit un process de diversificare internă (mai curând
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ele nu trebuie să rămână actorii principali. De atunci, statele au fost însă prezentate de realiști, aproape întotdeauna, drept elemente definitorii ale realismului (vezi, de pildă, Jervis, 1998). Un efect al acestei treceri a statelor de la importanța observațională la cea definițională este argumentul, avansat atât de criticii realismului, cât și de neorealiști, că ceea ce se întâmplă în interiorul statelor nu contează pentru realiști. Dar puțini teoreticieni realiști (și puțini neorealiști importanți) susțin acest lucru. În teoria realistă, ceea ce se întâmplă în interiorul statelor
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ajunge la scopuri identice, au fost construite clase de SCB calificate drept "metascheme", în urma unei analize secundare. Metascheme care regrupează cele cinci SCB Schemă cognitivă de bază Metaschemă Registru de cogniții Elemente ale unei RS Lexic Descriere, caracterizare lexicografică Descriptiv, definițional Definiționale Vecinătate Compoziție Praxis Acțiune praxeologică Funcțional Funcționale Atribuire Evaluare Evaluativ Normative După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit. Aceste trei mari clase de SCB sînt independente unele de altele și pot fi mai mult sau mai puțin pregnante
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la scopuri identice, au fost construite clase de SCB calificate drept "metascheme", în urma unei analize secundare. Metascheme care regrupează cele cinci SCB Schemă cognitivă de bază Metaschemă Registru de cogniții Elemente ale unei RS Lexic Descriere, caracterizare lexicografică Descriptiv, definițional Definiționale Vecinătate Compoziție Praxis Acțiune praxeologică Funcțional Funcționale Atribuire Evaluare Evaluativ Normative După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit. Aceste trei mari clase de SCB sînt independente unele de altele și pot fi mai mult sau mai puțin pregnante, în funcție de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Funcțional Funcționale Atribuire Evaluare Evaluativ Normative După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit. Aceste trei mari clase de SCB sînt independente unele de altele și pot fi mai mult sau mai puțin pregnante, în funcție de context. Ajută la distingerea caracterului definițional, funcțional sau normativ al elementelor unei RS. Putem atunci presupune că o populație [...], într-o situație dată [...] va pune în funcțiune în mod preferențial una sau alta din cele trei metascheme [...]. Totul se petrece ca și cum subiecții ar dispune de trei
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lucrurile s-au petrecut astfel încât numai oamenii posedă acele proprietăți care îi fac să atribuie valori și să fie capabili să delimiteze un domeniu al moralității, fie ca o chestiune necesară, în sensul că din punct de vedere logic sau definițional înțelesul termenilor morali din limbajul natural este determinat prin referire la clasa oamenilor. În ambele cazuri, șovinismul omenesc apare inevitabil. În primul caz constatăm că nu există alte entități capabile să atribuie valori și să aibă un comportament caracterizat prin
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atribuie valori și să aibă un comportament caracterizat prin moralitate, în al doilea caz recunoaștem că limitele gândirii noastre sunt fixate prin limitele limbajului și că nu putem gândi în afara acestor limite trasate prin analiza logic-definițională a limbajului. Prin strategia definițională problema acceptării și a temeiurilor șovinismului omenesc este transformată în problema acceptării și a temeiurilor definiției, ceea ce este un demers falacios. Din punct de vedere strict logic eroarea constă în substituirea unei echivalențe contingente cu un context modal opac al
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
precizări legate de obiectul analizei discursului care, după D. Maingueneau, nu constituie nici organizarea textuală însăși și nici situația de comunicare, trimițînd, mai degrabă, la mecanismul enunțării care leagă o organizare textuală de un loc social determinat. O altă perspectivă definițională este cea oferită de J.- M. Adam care distinge între "analiza discursului", "analiză de discurs" și "analiza discursurilor": primele două concepte ar trimite către o teorie generală a discursivității, în timp ce al treilea s-ar referi la diversitatea practicilor discursive umane
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
x este numele lui y care...; un x care... se numește y; așa cum indică numele, un x este... sau alte formulări similare. Denominația se realizează deseori prin definiții stipulative (numim x un y care...), în text fiind prezentă o perifrază definițională. Actul desemnării unui referent se realizează și prin definiția ostensivă, care presupune o trimitere la realitatea propriu-zisă, printr-o regăsire între planul nominal și cel real al cunoașterii (acesta este un x). Ca atare, în ansamblul discursului, procedeele denominative realizează
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ai dialogului dintr-un discurs: destinatarul și destinatorul. Ulterior, în definirea termenului accentul este pus pe funcția interlocutorului ca subiect de enunț, adică aceea de a asigura intermitent rolul de alocutor (eu/voi) reversibil în locutor (eu/noi). O perspectivă definițională mai amplă o întîlnim la Patrick Charaudeau, unde termenul interlocutor este definit dintr-o dublă perspectivă: cea a sensului comun și cea a lingvisticii limbii și a lingvisticii discursului. Astfel, în sensul comun, interlocutorul este persoana care dialoghează, discută, conversează
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
identifice, din perspectivă constructivistă, implicațiile promovării conceptului de securitate umană la nivel internațional. Actualmente nu s-a ajuns la un consens real cu privire la cum trebuie înțeles acest concept, continuând să existe diferențe de opinie atât cu referire la aspectele metodologice, definiționale sau la implicațiile paradigmei securității umane pentru studiul și practica relațiilor internaționale. Relevanța temei alese este dată, pe de o parte, de faptul că Uniunea Europeană își propune construirea unei culturi strategice europene care să aibă ca fundament conceptul securității umane
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
securitate umană presupune redefinirea și extinderea semnificației securității, dar, cu toate că există interes și se investește în cercetarea domeniului securității umane nu există un consens real cu privire la cum trebuie înțeles acest concept, continuând să existe diferențe de opinie cu privire la aspectele metodologice, definiționale, la implicațiile paradigmei securității umane pentru studiul și practica relațiilor internaționale.467 Există trei concepții distincte cu privire la securitatea umană care structurează dezbaterile actuale. Prima concepție este cea este ancorată în dreptul natural, în asumpția liberală a drepturilor omului și domnia legii
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
teoretico-politică INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Introducere / 9 Capitolul I. AVATARURILE UNUI CONCEPT. PERSPECTIVE DE DEFINIRE A IDEOLOGIEI / 17 1.1. Ideologia: un concept în multiple roluri / 23 1.1.1. Moștenirea semantică a ideologiei / 26 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei / 31 1.1.3. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologiei / 41 1.2. Perspectiva teoriei politice asupra ideologiei / 48 1.2.1. Concepția negativă / 48 1.2.2. Concepția neutră / 56 1.2.3. Concepția pozitivă / 67 1
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atras după sine erodarea semnificațiilor lor, până acolo încât acestea au devenit, cu timpul, de nerecunoscut. În anumite cazuri, uzura semantică a survenit printr-o continuă resemnificare, dată fie de evoluția gândirii ca atare, fie de propunerea unor noi perspective definiționale. În altele, erodarea a avut drept cauză fundamentală relația pe care semnificațiile ce le-au fost conferite au deținut-o, în mod inevitabil, cu transformările socio-istorice pe care conceptele respective erau chemate să le explice. Conceptul de ideologie pare că
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
urmează. Dată fiind ambiguitatea conceptului de ideologie constatare ce precede analiza sa -, elementele metodologice care se îmbină pe parcursul cărții se înscriu, din punctul de vedere al rigurozității epistemologice, în ariile delimitate de "tehnici" ale cercetării precum documentarea, analiza conceptuală, analiza definițională comparată și interpretarea textuală. Nu mai puțin, ambiționând la înscrierea demersului nostru în tradiția raționalității critice specifice oricărui excurs de natură teoretico-politică, am optat pentru o grilă hermeneutică al cărei accent cade pe menționarea rezervelor acolo unde a fost cazul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru începutul analizei pe care o propun, într-o perspectivă generală asupra ideologiei, cu scopul de a sublinia ideea că "(...) problemele pe care teoreticianul social le întâmpină atunci când are de tratat conceptul de ideologie sunt în cea mai mare măsură "definiționale" în caracter mai curând decât empirice, teoretice (explicative) sau operaționale"11. Regăsim, în acest context, ceea ce am putea numi "paradoxul semantic" sau "definițional" al ideologiei, indicat de faptul că dificultatea delimitării conceptuale a termenului se datorează tocmai multitudinii semnificațiilor/definițiilor
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoreticianul social le întâmpină atunci când are de tratat conceptul de ideologie sunt în cea mai mare măsură "definiționale" în caracter mai curând decât empirice, teoretice (explicative) sau operaționale"11. Regăsim, în acest context, ceea ce am putea numi "paradoxul semantic" sau "definițional" al ideologiei, indicat de faptul că dificultatea delimitării conceptuale a termenului se datorează tocmai multitudinii semnificațiilor/definițiilor sale. Astfel, avem de-a face cu utilizarea unor concepte diferite de ideologie, chiar dacă nu întotdeauna și cu folosirea unor concepții diferite asupra
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
interes. Avem de-a face, mai curând, cu o perspectivă socio-culturală asupra ideologiei, care incumbă atât problemele de ordin epistemologic, cât și cele de ordin teoretico-politic, ce au marcat evoluția termenului încă de la apariția sa. 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei Încercările ulterioare de sistematizare a semnificațiilor acordate de teoreticienii sociali și politici conceptului de ideologie au căutat să sublinieze faptul că acesta "(...) rămâne un instrument conceptual foarte flexibil"32. Această asumpție intenționează să-și afle demonstrația în
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
diferite, cu toate că mai mult în unul decât în celălalt. Se poate întâmpla ca, din cauza poziției sale dominante într un text dat, un tip de text cvasinarativ, adică o structură realizabilă prin texte care îndeplinesc doar cinci din cele șase condiții definiționale, să ofere un caracter narativ mai puternic acestui text, adică să-l facă mai narativ decât a fost sau decât un tip de text narativ depozitat în alt text, din cauza caracterului său accentuat auxiliar din textul respectiv. Diferitele posibilități menționate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și altele nu sunt nici una nici alta. Unele narațiuni sunt mai narative decât altele, unele non-narațiuni sunt mai narative decât altele, iar altele sunt chiar mai narative decât narațiunile. Aceste posibilități depind de factori cantitativi aflați în corelație cu elementele definiționale necesare și explicite, adică numărul de condiții îndeplinite, importanța condițiilor îndeplinite, și ponderea relativă a tipului narativ în economia textuală. Există însă și unele manifestări textuale care depind mai degrabă de factorii calitativi decât de factorii cantitativi, adică de factori
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
condiții îndeplinite, importanța condițiilor îndeplinite, și ponderea relativă a tipului narativ în economia textuală. Există însă și unele manifestări textuale care depind mai degrabă de factorii calitativi decât de factorii cantitativi, adică de factori asociați și unor elemente opționale sau definițional implicite, și unor elemente necesare și definițional explicite. Acești factori calitativi pun în evidență, dincolo de orice considerente definiționale stricte, identitatea narativă a unui text, natura sau importul structurii narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]