15 matches
-
rapida deschidere a comunităților estice spre consumul produselor culturale de serie ale Occidentului, spre asimilarea modelelor facile, narcotizante, marginale. Concomitent, forma mentis etnocentristă, indusă de propaganda diverselor partide comuniste la putere, a făcut ca până și această asimilare să devină deformatoare, obținându-se mutanți culturali animați de complexe contradictorii, de superioritate și inferioritate, în raport cu universurile simbolice străine cu care intră în contact. Față de o asemenea "întâlnire", U.E. a procedat de asemenea superficial, promovând standarde educaționale modelatoare și grile axiologice nediferențiate, frustrante
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
urmare a investițiilor străine directe în zonele în care existau resurse naturale: țiței, cărbune, fier - funcționau în favoarea Capitalei și a unui număr mic de centre urbane, fiind incapabile să asigure dezvoltarea societății românești în ansamblul său. Prizonieri ai paradigmelor ideologice deformatoare ale postcomunismului, cei mai mulți dintre istoricii acestei perioade tind să ignore faptul că marile decalaje ce caracterizează diferențele între societatea românească și societatea occidentală dezvoltată au apărut și au crescut în această primă jumătate a secolului XX și au avut drept
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971) și în O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective (1976), ambele cărți fiind alcătuite în colaborare cu Ana Blandiana. De relevat și pasiunea pentru arta cinematografică, formatoare (prin cunoaștere) și deformatoare (prin iluzie) a privirii, materializată în cronici și eseuri publicate inițial în reviste, apoi ca substanță a volumelor La început n-a fost cuvântul (1977), Arta fără muză (1980), Filmar (1984). Rezultatul acestor experiențe se regăsește atât în două cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
ci neliniște, întrebări, iar "o pasiune este prin ea însăși o pedeapsă". Cel care i se lasă pradă, chiar dacă se crede omul cel mai fericit din lume, "își ispășește prin anxietate fericirea reală sau imaginara"19. Iubirea este pentru Cioran deformatoare în ceea ce privește obiectul iubirii, inseamna să-l chinui pe celălalt, dar și pe tine însuți, pentru că "tot ce nu este durere este impostura". În afară de sensibilitate și, la rigoare, de dispreț, totul e suferință, chiar și plăcerea, aceasta mai ales, a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lacul, ploaia, gârla, valurile sunt purtătoare de cadavre, se asociază cu noaptea, cu frigul, cu moartea sufletească, totul se petrece aici în interior, căci peisajul descris este întotdeauna prea halucinant pentru a putea fi o copie a realității oricât de deformatoare. De altminteri, se subliniază experiența spirituală angoasantă prin referirile la spațiul interior: "Cu apele-adormite-n mine", "Mă-nec în fiecare noapte" (Coșmar). Există o nostalgie a feminității care nu e lăsată să se manifeste, nostalgie care se combină cu proiecția pe
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
adapă". Accentul se pune nu pe descrierea realității, ci pe reflectarea în adâncuri, dar această imagine în oglinda deformatoare a apelor este prezentată ca și cum ar fi realitatea însăși, de aici amalgamarea imaginilor care corespunde confuziei interioare. Viziunea este însă una deformatoare, de aici impresia de peisaj învăluit în umbre ale cărui contururi se disting cu greu. Impresia creată este aceea că avem în față un desen abstract ale cărui forme fantomatice pot fi încărcate de simboluri diverse, numitorul comun fiind dat
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
metafora oglinzii, trebuie să țină cont de acest prim efect specular pe care oglinda operei îl oferă. Cum spuneam, el nu este decât primul dintr-o serie. Asemeni acelor oglinzi de bâlci care fac amuzamentul curioșilor, oglinda operei este una deformatoare, este o oglindă strâmbă, în care ceea ce este „onorabil”, expresie burgheză corespunzătoare virtuților echilibrului clasic, se încarcă de subversiunile versatilității, copiii devin asemeni adulților prin pretențiile și atențiile care li se acordă, adulții se poartă neserios, copilărește. În calitate de bulver- sare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fundamentelor lumilor fictive și a motivelor sale (postmoderne și nu numai). Acestea gliseazăunele peste altele în nuanțări, fapte și diluări: "pentru Ștefan Agopian cauza primă și ultimă a lucrurilor este cartea, însă, după cum spunem, o carte pe care alunecă suprafața deformatore a multor cărți - oglindă". Ruxandra Ivăncescu - Ștefan Agopian. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Colecția "Canon", Brașov, 2001, 80p., 25.000 lei
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
e atras, în fapt, de aceste coincidențe "mincinoase" care instituie un adevăr mai profund, al posibilului. Oricum, masca ia locul înfățișării adevărate; concretul substituie ideea. Cel puțin așa am putea spune. În realitate, o astfel de interpretare e la rîndu-i deformatoare. Căci masca și înfățișarea adevărată, concretul și ideea sînt una. Se suprapun, se confundă, instituie un teritoriu al iluziei. În fine, ceea ce contează pentru Caragiale sînt reliefurile vizibile. Într-un loc, el face aproape apologia acestei situații. Iată: "Petrecerile cu
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
chiar dacă nu sîntem întotdeauna de acord cu ea". Autorul găsește de cuviință a observa: "Foarte frumoasă formulare. Dar de ce vă prefaceți că uitați prin ce fel de mașinații a ajuns documentul acesta fundamental <în vigoare>?". Însă "politichia" perfida, insolenta și deformatoare de adevăr a Spinului e cercetată în speță pe terenul specific lui Sergiu Pavel Dan, universitar din Cluj (născut în 1936, fiul cunoscutului prozator al cărui nume se regăsește într-al d-sale), care este literatura. Feluritele tendențiozități au azvîrlit
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
în care a căzut cu Dinți albi. De data aceasta, îți sar în ochi frumusețea construcției, complexitatea personajelor, naturalețea dialogului, ironia de roman eduardian... Dialogul intens dintre cele două femei nu e altceva decât o oglindă fidelă (spre deosebire de cele două deformatoare atunci când femeile sunt separateă a imaginii reale a celor doi soți... Un Howard care, cu 30 de ani în urmă, își cucerise soția fredonându-i Flautul fermecat sub balcon, incapabil acum să mai accepte ceva „cultural“, incapabil să nu-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
administrația birocratică, convențiile ce nu țin seama de realitate, formalismul justiției cu legi abstracte sunt exemple de reificare; automatele par să se substituie oamenilor vii într-o lume reificată. Prin dislocarea, dezarticularea limbajului, prin accentul pus pe fantezia creatoare sau deformatoare de lumi, prin sfâșietoarea durere interioară, prin sentimentul unui “immense gouffre” (prăpastie, abis) existențial, prin angoasa, oboseala sau spaima în fața unui destin al incertitudinii și neliniștii, prin revelația esenței tragice a realității care pune individul, violent, față în față cu
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
a trăirii subiective, determinate, în viziunea lui, de fatalitatea sângelui, romanele Bagaj... și Pensiunea doamnei Pipersberg au un nucleu autobiografic (liric, totodată), fiind părți ale aceluiași tot: jurnalul intim, un „memorial psihologic”. În stil, opțiunea e de partea violenței expresive, deformatoare: grotescul, atât de cultivat de expresioniști, dă formei o semnificație interioară; înseamnă dedublare și stranietate, o invazie de fantoșe în pustiul interior, când puteri malefice, inumane, au nimicit sufletul - e o icoană a alienării. Furia sexului este dominanta prin care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
reacțiilor determinate de împrejurări identice (ce creează uneori impresia de tragice marionete ale istoriei), se însuflețește astfel, lăsând să se întrevadă câte o atitudine neașteptată, ticuri sau chiar personalități distincte. Sistemul politic al epocii generează o optică până într-atât deformatoare, încât se admite mai curând cazul domnului care „nu prea știa rândul să cârmuiască”, decât cel al unui fanariot respectat de propriii miniștri sau credincios cuvântului dat. Ilustrând o astfel de excepție fericită, Grigore Alexandru Ghica conduce țara cu autoritate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
a caracterului marelui dramaturg, poate fi aplicată și în cazul lui Urmuz, însă cu precizarea că există o deosebire majoră între calitățile aproape extrasenzoriale care-l certifică pe Caragiale drept "oftalmoftologul"130 de serviciu al epocii, și lentilele amplificatoare și deformatoare purtate de Urmuz. Simțirea sa "enormă" și văzul său realmente "monstrous" pot fi puse pe seama unor anomalii de receptare, pentru că instrumentarul său optic și senzorial nu doar percepe, ci și creează imagini coșmarești. În ceea ce privește caricatura, am remarcat deja diferența structurală
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]