208 matches
-
a luat de mână și l-am lăsat și pe el să se uite dincolo de geamurile murdare. Privea parcă mai fără de speranță decât mine. Tu ești caldă, arzi! mi-a zis el. Eu sunt sloi. În iarna trecută, mi-au degerat picioarele. Au zis că o să mi le taie! Ia pune mâna! m-a Îndemnat el. L-am pipăit În timp ce și-a ridicat ușor pantalonașii. De la genunchi În jos, pielea era Învinețită, pe alocuri chiar Înnegrită, și Într-adevăr rece. Da
Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
toate proviziile au fost amplasate în acestea, din cauza problemei cauzate de transportul cu tractorul, iar din cauza vremii, cei 10 câini au murit la întoarcere. Până când toate grupurile s-au reunit la Punctul Cabanei pe 25 martie, oamenii erau epuizați și degerați de frig, aceștia pierzându-și încrederea în Mackintosh. Condiția gheții din Strâmtoarea McMurdo a făcut întoarcerea la Capul Evans imposibilă, iar grupul a fost blocat până pe 1 iunie, înfruntând condiții dure, și bazându-se pe carnea de focă pentru a
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
solzoasă, care se usucă ușor și se exfoliază, producând o mătreață abundentă, mai ales pe timpul lunilor de iarnă, când umiditatea atmosferei este mai scăzută. Urechile Dalmațienilor sunt subțiri și prea puțin vascularizate, de aceea în iernile geroase acestea le pot degera ușor. Un procent ridicat dintre Dalmațieni (10-12 %) suferă de surditate (unilaterală sau bilaterală), ca urmare a coloritului alb predominant. ALte afecțiuni specifice rasei: complicațiile renale (pietre la rinichi), alergii ale pielii, alopecie, tendința spre obezitate. Sunt câini bine adaptați traiului
Dalmațian () [Corola-website/Science/323179_a_324508]
-
face politică și fanfaronadă prin gazete și se gerează de reprezentanții unei nații ai cărei fii aceste stârpituri nu sunt și nu pot fi, tot pe atuncea soldatul nostru umblă gol și desculț, flămând și bolnav pe câmpiile Bulgariei, îi degeră mâni și picioare, de cad putrede de pe trupul viu al omului și, veniți înapoi în țară, cad pe drumuri în țara lor proprie de frig și de hrană rea. Și tot în această vreme vezi greci obraznici în mijlocul Bucureștilor refuzând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Slătinenanului e în orice caz mare. În timpul războiului ruso-turcesc ne-am rostit contra participării cu vehemență, cu asprime, mărturisim, căci lucrul merita o asprime estraordinară. Mii de copii ai țării piereau prin șanțuri pentru o cauză străină, zeci de mii degerau de frig în toiul unei ierne cumplite, ba au murit soldați de ai noștri de foame chiar. Când i-am văzut întorși acei bieți oameni, palizi, hămisiți, goi în toată puterea cuvântului pe o iarnă grea, ne-am spăîmîntat de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
I. C. Brătianu, cel mai mare peste toți primarii și toți subprefecții, prefectul prefecților vinde munca tuturor țăranilor din țară. În vreme ce românii își varsă peste Dunăre sângele pentru o cauză străină, se hrănesc pe apucate, mor de foame, umblă goi și degeră, liberalii se îmbogățesc din rechizițiuni și din antreprize, din moșiile statului și din samsarlâcuri; în vreme ce un român rabdă la foame și frig și își varsă sângele fără ca să știe pentru ce, câțiva oameni vând cu un preț de nimic carele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de zile am stat la Briceni, că granița era Închisă... — La Briceni unde ați stat? — Într-o casă de țărani basarabeni, români basarabeni. Am stat acolo, Însă eu eram grav bolnavă, iar degetele de la mâini și de la picioare Îmi erau degerate - am și acum semne de la răni, că aveam răni cu puroi și dureri foarte puternice. Mătușă-mea, când am ajuns la Briceni, s-a dus la un medic militar rus, iar acesta, când m-a văzut cu rănile alea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
veneau cu pelinul grămadă pe spinare, ca să aveam cu ce face focul În cameră și să nu murim de frig... Dumneavoastră nu vă duceați după pelin? Nu, nu, pentru că În ultima parte a drumului, după ce ajunsesem În Transnistria, mi-au degerat picioarele. Unii spuneau că nici n-o să mai pot merge, aveam niște dureri Îngrozitoare și norocul meu a fost cu o bătrână ucraineancă ce a venit chiar acolo, În grajdul acela, cu niște ceară de albine de la ea de acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o dată pus într-o situație ridicolă. Ar fi trebuit să intuiesc ce avea să urmeze și să mă ridic imediat și să plec, dar bineînțeles că n-o făcui. Petrică reluă: "Filozoful tău bulgar Stancio Stancev nu face o ceapă degerată pe lângă filozoful ceh Ian Sprjna, care în cartea sa Asupra moravurilor vorbește despre propensiunea omului de jos, care vrea să ajungă sus călcând peste cadavre. Prietenia pentru el nici nu există, dar o mimează, știe că e o forță și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca dl. Geonă. Și, mai ales, nu mi-ar fi trecut prin cap să mut în domeniul "mitologiei" deceniile de batjocorire a românilor de către zbirii securității. O fi fost mitologică activitatea Securității... în ce mă privește, nu dau o ceapă degerată pe astfel de declarații, simple răspunsuri-tip clocite de multă vreme în incubatoarele unor vechi mentalități. Și e păcat că un personaj ce ambiționează la o îndelungată carieră politică în România își compromite imaginea în mod copilăresc. Pentru că, indiferent de ce
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
de niște chiloți. I-au dat niște formulare, tocmai le completez. Mărimea, culoarea, materialul, marca. Sora iarași mi-a supt pula. N-am mai întrebat-o de chiloți. Afară e frig. Mitou a intrat și el în spital, i-a degerat și lui un deget. Iesise să se pișe, i-au căzut niște picături pe picior, a dormit, când s-a trezit, degetul înghețase. Se pare că și lui i-o suge asistenta. 31.12. Crosse a fost cu formularele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Polul Sud, mereu uit cum Îl cheamă. — Sherrill are o pasiune pentru eroi, cu predilecție bărbați care au petrecut ani grei și aspri departe de compania altor oameni, explică Maggie. Screensaver-ul ei este un colaj cu chipurile exploratorilor polari. — Ei degeră și Sherrill Îi Îngrijește pînă cînd se fac din nou bine, spune Paulee. Cred că seamănă mai degrabă cu Clark Gable decît cu Amundsen. Și tot așa, peste iepurele cu castane, obrajii de halibut, melcii parsillade, Hardy Kiwi și salata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
rece și geroasă Își face acum loc în casă, Caloriferul arde, dar nu îl simt, A fost rece prea mult timp. Frigul bate acum la ușă, Nu îi deschid, dar intră oricum Și vrea să mă aibă prizoniera lui, Să deger. Dar să își pună pofta în cui. Sania o iau din pod, O scutur de praf și o pun pe zăpadă. E atât de moale și de caldă, Mă simt un înger zburând pe ea. Crăciunul se apropie și îl
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
așteptând porunca de a fi decapitați. - Mai are cineva preferințe? Întrebă Ștefan, calm. Tocmai spusesem că sunteți liberi. Se mai consideră cineva jignit? Solii dădură din cap negativ și Îngenuncheară, cerând Îndurare. Știau că domnitorul Moldovei nu dă o ceapă degerată pe această solie și că Își dovedise curajul nebun Înfruntând Hoarda de Aur la Lipnic și oastea sultanului la Vaslui. Dar, după ce văzuseră reacția lui la cuvintele lui Iusuf, Înțeleseră că au În față un conducător imprevizibil și crud, asemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
una cu alta? Țăranul din Vrancea, de la Vaslui, s-a bătut cu calitățile înnăscute rasei lui din timpi strămoșești. Guvernanții din București l-au tratat însă cu calitățile înnăscute rasei lor, l-au lăsat să moară de foame și să degere de frig în câmpiile Bulgariei. Pe când adevărații viteji, pe care îi acopere țărâna, zăceau în căderea ninsorilor și sub stoluri de corbi rotitori, într-o nespusă părăsire, vitejii reversibili și guvernanți din București destupau sticle de șampanie în onoarea mironosițelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
agravată prin pierderea vitelor în urma războiului, lipsuri cu atât mai îngrijitoare cu cât știrile ce ne vin din toată țara despre starea recoltelor sânt mai rele. Lipsa de zăpadă în multe părți în timpul iernei, seceta deplină din primăvara aceasta a degerat și a istovit puterea de germinațiune a semănăturilor, încît ne amenință varga lui Dumnezeu, foametea. Când toată suflarea românească, care direct sau indirect trăiește din agricultură, căci ea alimentează totul, de la lista civilă începînd, bugetele mari ale Ministerului de Război
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât a noastră? L-ar fi așteptat transportul gratis din lumea popularității pe cealaltă lume. Cestiunea Basarabiei, astfel cum s-a petrecut, scabroasa afacere cocoloșită de Senat, categoriile, cestiunea cea mai populară impusă de străinătate, goliciunea și mizeria armatei noastre degerate în câmpiile Bulgariei, toate aceste ș-ar fi găsit soluțiunea de către țară în noduri țepene de fuior de cânepă dacă în locul îngăduitoarei și scepticei rase române am fi avut anglosaxoni sau franceji pe pământul nostru. Dar așa? Poporul nostru agricol
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
intimă a nasului nu mai funcționează, îngheață pur și simplu. Nările se lipesc. Nasul cedează primul în bătălia cu frigul de unde și expresia rusească ai nasul verde, cu care îți avertizezi vecinul sau prietenul că este în pericol de a degera. Ochii plâng, iar lacrimile îngheață instantaneu; pleoapele se acoperă cu chiciură. După cinci-șase minute, degetele mâinilor îngheață și ele, indiferent de tipul de mănuși folosite, mai puțin cele din blană de urs alb, cred. Orice extremitate mai puțin protejată a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Universității „Dimitrie Cantemir” din București. Cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. În 2011-2012 a lucrat în cadrul proiectului „Regimul de muncă obligatorie aplicat evreilor din România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”. LAURA DEGERATU (n. 1982). Cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. A lucrat în cadrul proiectului „Regimul de muncă obligatorie aplicat evreilor din România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”. Domenii de interes: regimul de muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
portret lui Oprița! Avea cam 22 de ani și era cantor la biserică. Un suflet deosebit de cald, de bun... Când i-au prins, i-au ținut pe spate În zăpadă și nu mai avea unghii la degete, cum i-au degerat și i-au căzut. Era un om plin de viață, patriot, român. Când i-au dus de la Securitate la penitenciar, i-au pus În lanțuri... Înainte de a-i duce să-i execute, era În camera de deasupra mea și mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
jos la teatru și bătea un vânt ca un bici roșu. Degetele mele s-au albit deodată și draga de Birgitta mi-a dat șalul ei mov ca să mă încălzesc. M-a văzut ca pe un copil căruia i-au degerat mâinile în copilărie... Sau poate și-a adus aminte de victima reginei Kristina (și a altora!), filozoful René Descartes (cu care nu mă compar!), pe care ea l-a obligat să-i dea lecții de filozofie dimineața, la ora cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din Londra, Rusia aspiră la întronarea unei secundogeniture în Bulgaria. - Muktar Pașa s-a întors de la Zaslap la Trebinic cu zece batalioane într-o stare de plâns; e atât de frig pentru soldații turci încît la 30 octomvrie noaptea au degerat în Trebinic 37 de soldați și 20 cai (se vede că arabi ). - Insurgenții din Herțegovina s-au retras toți în Sutorrina pentru a sta înlăuntrul liniei de demarcație; iar capii lor au fost convocați la Cetinie pentru a se sfătui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a curmezișul sulurilor de zăpadă. *** Cînd soneria se aude pentru a treia oară, prelung, Paula strigă un "da" nervos și imediat se ridică din fotoliul în care a adormit ascultînd muzică. Tu erai... șoptește deschizîndu-i larg ușa lui Radu. Am degerat de-a binelea. Dă-mi, te rog, ceva cald. O îmbrățișare? chicotește Paula, ajutîndu-l să-și dezbrace haina de piele. Ți-am văzut omul cu motoreta încearcă un rîs înfundat Radu -, era și el la autogară. Fără Honda, evident. Zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-și schimbe gîndul. Afară-i prăpăd. Vine, e mașină mare, puternică, bună -, dar vine mai greu. O să mai întreb acuși la telefon. Și dacă ajunge între timp? întreabă Paula preocupîndu-se de cafea. Nu mă mai necăji și tu, că-s degerat! O să vină, foarte bine! O întîmpină Vlădeanu, că era pe-acolo, ăla cu piesa în care-a vrut să joace și Aura. Are și nevastă-mea niște gusturi! Gelos? rîde Paula, apărînd în ușă cu o ceașcă goală în mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din cap: Am înțeles un lucru, ori, măcar, o latură a unei situații: cînd constați că te-ai ratat ca soț, îți rămîne să te realizezi ca tată. Oricum, îți mulțumesc cum ai condus ieri cursa! În plin cîmp, îmi degerau copii, care, o spun ca un realist sută la sută, n-au de ce să ispășească păcatele părinților, cum pretinde Biblia sau serviciul Cadre. Lazăr se întoarce la locul său fără nici un chef, surd la mulțumirea fetei pentru apa adusă, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]