80 matches
-
500 de lei/5 kg, detergent pentru curățat gresie și faianță - 88 000 de lei/5 kg, detergent pentru suprafețe melaminate - 85 000 de lei/5 kg, detartrant pastă pentru curățat instalații sanitare - 88 500 de lei/5 kg, detergent degresant pentru industria alimentară - 99000 de lei/5 kg, detergent pentru covoare - 150 500 de lei/5 kg, detergent pentru curățat obiecte de sticlărie - 103000 de lei/5 kg, agent de albire pentru textile - 58 500 de lei/5 kg, detergent
Agenda2003-8-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280722_a_282051]
-
curățenie Producător local de produse pentru curățenie S.C. „Mopeka Impex“ a deschis recent un punct propriu de prezentare și desfacere în incinta Centrului Comercial „Euro“, stand D24. De aici clienții pot achiziționa la preț de producător detergenți, săpun lichid, detartrant, degresant, detergenți speciali pentru vase, faianță, gresie, covoare, sticlărie, pavimente, șampon auto, agent de albire, detergent pentru curățat motoare și altele. Informații suplimentare se pot obțin la tel. 293 200. ( C. B.) Servicii Detalii despre serviciile pe care le oferă Biroul
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
și aparatelor care se omologhează 1. Produse din metale feroase și neferoase - table, țevi, profile, forjate, turnate, semifabricate pentru organe de asamblare. 2. Materiale pentru sudare - electrozi, sîrme, fluxuri. 3. Radiofilme pentru radiografie industrială. 4. Lichide penetrante - penetranți, developanți, emulgatori, degresanți. 5. Pulberi magnetice pentru examinări nedistructive. 6. Materiale folosite pentru tratarea agenților termici - mase schimbătoare de ioni, agenți de alcalinizare și similare. ---------------------
DECRET nr. 417 din 28 decembrie 1985 pentru modificarea şi completarea Decretului Consiliului de Stat nr. 587/1973 privind funcţionarea ��n condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106690_a_108019]
-
animale, provenite de la experimente de laborator; * mâluri de la galvanizări, soluții; * insecticide; * ace de injecție de unică folosință; * coloranți, materiale plastice ; * deșeuri, provenite de la rafinăriile de petrol; * soluțiile de developare ale filmelor; * soluțiile rămase de la producerea oțetului, săpunului; * praf de azbest; * degresanți industriali; * haldele de steril, rezultate în urma exploatării substanțelor minerale utile, în care în majoritatea cazurilor se concentrează substanțe toxice, nocive asupra mediului ambiant (metale grele). Depozitarea deșeurilor. Implică foarte multe probleme de ordin ecologic în primul rând, estetic și economic
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
se observă o evoluție a ceramicii, care se transformă de la o etapă la alta, dobândind o calitate mai bună, însă fără a fi vorba de o valoare superioară. a) În intervalul secolelor V-VI, ceramica modelată la mână are ca degresant cioburi pisate, ceea ce îi oferă un aspect grosier. Vasele sunt arse incomplet, fapt ce denotă o culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui (pl. V). Ca forme, predomină vasul-borcan și tipsia. O parte din vasele de tradiție dacică, specifice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolului VII, pe parcursul veacurilor VIII-IX, culminând cu secolele X-XI. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Vasele ceramice din intervalul cronologic cuprins între secolele VIII-IX, modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin ca degresant inițial cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta lor este bine frământată, recipientele fiind corect executate și arse uniform, de culoare roșcat-cărămizie ori roșcat-gălbuie. Principalele vase sunt cele de tip borcan sau oală, cu mai multe variante, în care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cavadinești - Galați), iar în siturile bazinului bârlădean încă nu a fost descoperită. De culoare albă, uneori pigmentată cu ocru, ceramica descrisă este specifică Dobrogei, de unde a fost importată în zona Moldovei. În cadrul celor patru categorii, fiecare cu variante, se remarcă degresantul din boabe de calcar, de mică, nisip, cioburi pisate sau microprundișuri. De multe ori se întâlnesc câte două-trei componente menționate în compoziția vaselor (nisip cu microprundișuri sau nisip și cioburi pisate). Totodată, trebuie subliniat că, din cele patru categorii descrise
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întreg intervalul veacurilor VI-XI. În cazul culturii Costișa - Botoșana - Hansca prioritară era ceramica făcută cu mâna, la care se observă o evoluție. Primele, datând din secolele V-VI, aveau o pastă cu aspect grosier, datorită cioburilor pisate folosite ca degresant, arse incomplet, de culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui, iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din secolele V-VI, aveau o pastă cu aspect grosier, datorită cioburilor pisate folosite ca degresant, arse incomplet, de culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui, iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor din a doua categorie li s-au aplicat ca motive decorative alveolele, crestăturile sau crucile. Același parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
multe din vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative de la ceramica modelată la mână, specifică secolelor VII-VIII, însă la un standard calitativ ridicat. Recipientele modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin inițial ca degresant cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta este bine frământată, vasele nu sunt deformate, arderea este uniformă, de culoare roșcat-cărămizie ori roșcat-gălbuie. În secolele VIII-IX, pe lângă ceramica de uz casnic, apare o ceramică de lux (Oncești - Bacău, Dodești - Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
categorii de recipiente: -vasele confecționate din pastă de calitate inferioară, de uz comun; -cele din ceramică de bună calitate, bine arsă și bine păstrată; -vase modelate din pastă de foarte bună calitate, la care se constată că materialul întrebuințat ca degresant a fost cu grijă preparat și folosit, arse în condiții optime și lustruite atât la exterior, cât și în interior. Pe lângă fragmente ce provin de la vase mari de păstrat provizii, întâlnim vase de dimensiuni reduse (miniaturale) și mijlocii. Gama culorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vălurit; altele, cele mai multe, fără nici un fel de decor. Calitativ, distingem fragmentele ce provin de la vase modelate din pastă de foarte bună calitate, cu lustru dat pe exterior, precum și fragmente rezultate de la vase din pastă grosieră, purtând în amestecul folosit ca degresant mult nisip și chiar pietriș mărunt. Ca tipologie și mărime, se observă că au existat vase mari, de păstrat provizii, mijlocii și mici pentru uzul cotidian. Alături de ceramica din lut s-au găsit și câteva fragmente de la vase din sticlă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sac, cu corpul alungit și puțin bombat, fundul drept, decorat cu un brâu simplu, în relief, dispus la circa 3 cm. de buza vasului (Pl. 1/2; 7/2). Pasta, foarte friabilă, de culoare cenușie cu pete brune, avea ca degresant cioburi pisate. Cel de al doilea vas, care era așezat în aceeași zonă, respectiv la capul defunctului, s-a păstrat fragmentar, avea forma de sac, caracteristic acestei perioade, fiind prevăzut, de asemenea, cu un brâu simplu în relief, care, din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sub buză, fundul drept cu un diametru ceva mai mic decât al gurii vasului. Buza este ușor rotunjită și evazată (Pl. 1/2). Un exemplar, restaurat, a făcut parte din inventarul M.I așezat în zona craniului. Pasta conține, ca degresant, cioburi pisate, are o culoare cenușie cu pete brune, este foarte friabilă. Din aceeași categorie de vase fac parte și cele două fragmente de la alte două recipiente de același tip, care erau prevăzute cu un brâu simplu, în relief, așezat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
roșie, cu o pastă fină bine arsă prezentînd caracteristicile olăriei romane din secolul II. Alături de aceste fragmente ceramice , tot În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun de factură dacică, În anul 1984, fiind descoperită În umplutura din șanțul de apărare și fragmente de la o cățuie geto-dacică din pastă grunțuroasă avînd În compoziția sa nisip și pietricele de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
în continuare un scurt glosar de termeni operativi. Astfel, vom denumi argilă/argile materia primă utilizată în manufacturarea produselor ceramice și aflată în stare naturală, nealterată de intervenția olarului. Matricea va defini argila alterată de intervenția olarului prin adăugare de degresant, prelucrare mecanică, modelare și procesare prin ardere. Duritatea ceramicii va face referire la capacitatea matricei de a suporta un stres de natură mecanică, fie de rupere sau de compresie, înainte de apariția unui eveniment (fisurare, sfărâmare, dezintegrare) care să afecteze funcționalitatea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
puternic suprafața vasului. Incluziunile Incluziunile cuprind orice trăsături de mari dimensiuni existente în pasta vasului. Uneori este imposibil de determinat dacă incluziunile prezente în pasta unui vas sunt rezultatul unor procese naturale, sau al adăugării intenționate de către olar. Utilizarea termenului degresant implică faptul că incluziunile de un anumit tip sunt adăugiri artificiale, practicate de către olar în timpul procesului de pregătire a pastei (ORTON, TYERS, VINCE 1993, 70). Din punctul de vedere al producerii ceramicii, se pot distinge cel puțin două tipuri de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
constituie particulele rotunjite de quartz (nisip). A doua sursă de intruziuni non-plastice în argilă este dată de intervenția intenționată a olarului. În unele cazuri aceste incluziuni constau dintr un supliment al celor găsite în mod natural în argilă. În general, degresantul adăugat este diferit de incluziunile non-plastice naturale, diferențierea acestora fiind astfel posibilă. Atenția specială pe care o acordăm incluziunilor din pastă se justifică prin faptul că, pe de o parte, în multe cazuri acestea constituie metoda cea mai de încredere
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
4 mm. Cele mai frecvente tipuri de incluziuni constau în fragmente de quartz sau quarzit, fragmente de alte roci de diverse culori și minereuri de Fe sau fero-magneziene de culoare neagră. Un singur caz (proba 43) prezintă adăugare intenționată de degresant, constând în fragmente de roci vulcanice de culoare neagră, cu structură vitroasă veziculară, cu diametre cuprinse între 0,2 și 4 mm. Majoritatea fragmentelor ceramice prezintă o ardere incompletă. De asemenea, modul de fracturare a fragmentelor ceramice - fractura proaspătă prezentând
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
practice și tehnice. O primă etapă care trebuie analizată o constituie pregătirea pastei pentru modelare. Astfel, pregătirea tradițională a argilei constituie un proces îndelungat și laborios. După extragerea argilei, aceasta este adeseori uscată și apoi fărâmițată, urmând apoi adăugarea de degresant și apă urmată deseori de o perioadă de dospire; în cel mai bun caz astfel de practici necesită câteva zile. Un mod mult mai eficient de abordare a acestei probleme îl constituie extragerea unei argile umede, din depozite secundare aluvionare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
constituie extragerea unei argile umede, din depozite secundare aluvionare, pregătite pentru modelare. În cazul în care argila extrasă este prea umedă pentru a fi prelucrată, remedierea acestei probleme este relativ simplă și constă în adăugarea de nisip fin sau alt degresant de natură organică (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 136-137). Analizând caracteristicile geomorfologice ale hinterland-ului așezării de la Hoisești, observăm că acesta oferă cu generozitate, atât argila umedă, cât și nisipul necesar manufacturării rapide a vaselor ceramice (BODI 2007, 181). Luând în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cazurilor, decorată cu pictură, credem că era folosită în acțiuni casnice cu un grad sporit de vizibilitate (fapt care explică practica decorării). Această presupunere poate fi întărită și de proprietățile acestui tip de pastă, observate pe cale experimentală. Astfel, argila fără degresant în compoziție s-a observat a fi mai rezistentă la uzura prin abraziune, implicată de utilizarea zilnică, fiind urmată de pasta cu degresant anorganic în compoziție și apoi de cea cu degresant organic (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 128; SCHIFFER, SKIBO
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
presupunere poate fi întărită și de proprietățile acestui tip de pastă, observate pe cale experimentală. Astfel, argila fără degresant în compoziție s-a observat a fi mai rezistentă la uzura prin abraziune, implicată de utilizarea zilnică, fiind urmată de pasta cu degresant anorganic în compoziție și apoi de cea cu degresant organic (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 128; SCHIFFER, SKIBO 1987, 607). Aceleași observații sunt valabile și în ceea ce privește rezistența la impact a diferitelor tipuri de pastă, cele mai rezistente dovedindu-se a fi
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de pastă, observate pe cale experimentală. Astfel, argila fără degresant în compoziție s-a observat a fi mai rezistentă la uzura prin abraziune, implicată de utilizarea zilnică, fiind urmată de pasta cu degresant anorganic în compoziție și apoi de cea cu degresant organic (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 128; SCHIFFER, SKIBO 1987, 607). Aceleași observații sunt valabile și în ceea ce privește rezistența la impact a diferitelor tipuri de pastă, cele mai rezistente dovedindu-se a fi vasele realizate din pastă fără degresant, urmate de vasele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de cea cu degresant organic (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 128; SCHIFFER, SKIBO 1987, 607). Aceleași observații sunt valabile și în ceea ce privește rezistența la impact a diferitelor tipuri de pastă, cele mai rezistente dovedindu-se a fi vasele realizate din pastă fără degresant, urmate de vasele din pastă cu nisip, urmând cele cu degresant organic (BRONITSKY, HAMER 1986, 95;SCHIFFER, SKIBO 1987, 606; SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 125). O observație interesantă o constituie faptul că, în ceea ce privește dinamica diferitelor moduri de dezafectare a unui
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]