25 matches
-
se substitui cunoașterii duhovnicești ori spirituale, fiindcă mintea omenească nu poate cuprinde taina lui Dumnezeu, ci este chemată să cunoască pe Dumnezeu din lucrurile create ori să explice, pe cât este cu putință, caracterul spiritual al întâlnirii omului cu Dumnezeu, urmărind deificarea lui, pe calea vieții și urmării lui Iisus Hristos. De aceea, apologetica autentică nu se mulțumește doar să vorbească despre Dumnezeu, ci ne oferă în mod anticipat și garanția experienței directe a lui Dumnezeu în viața noastră, ca să ne desăvârșim
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
doresc, însă oricine se poate dezlega de sforicele cu un efort al voinței. Cine însă dă soluția cum să ne dezlegăm ca să fim liberi? Omul care ne-ar arăta cum să facem acest lucru ar merita tot respectul nostru și deificarea lui. Pilat își plecă fruntea încurcat. Bău puțin vin dintr-o cupă de argint. Ceilalți făcură la fel, nu înainte de a rosti formula de sănătate adresată împăratului. -Cunosc însă oameni care deși sunt liberi se comportă ca niște sclavi, interveni
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
se substitui cunoașterii duhovnicești ori spirituale, fiindcă mintea omenească nu poate cuprinde taina lui Dumnezeu, ci este chemată să cunoască pe Dumnezeu din lucrurile create ori să explice, pe cât este cu putință, caracterul spiritual al întâlnirii omului cu Dumnezeu, urmărind deificarea lui, pe calea vieții și urmării lui Iisus Hristos. De aceea, apologetica autentică nu se mulțumește doar să vorbească despre Dumnezeu, ci ne oferă în mod anticipat și garanția experienței directe a lui Dumnezeu în viața noastră, ca să ne desăvârșim
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_preasfintitul_parinte_episcop_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
timpul vieții asta e treaba lui, colegiul sacerdotal l-a nominalizat ulterior în rândurile celor din înălțime. Și-apoi...titulatura de zeu se mai ia și cu forța! Nu credeți? Pe Jupiter și pe Juno! Eu doresc deci preamărirea și deificarea încă din timpul vieții, mă înțelegeți prieteni? Cetățenii Romei vor fi martori la traiul de zi cu zi alături de un zeu pe care îl vor putea vedea vorbind, mâncând, dând edicte sau aruncându-i fără viață pe Scara Lacrimilor lângă
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1456931949.html [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
este o entitate fizică, materială și naturală, nu poate fi deci nici obiect de cercetare și cunoaștere științifică. Pentru mulți oameni Iubirea pur și simplu există. Argumentul științific folosit de noul ateism, nu știință per se, este procedeul reducționist de deificare a raționalului și a voinței conștiente, este „cultul rațiunii”, încercarea de negare a existenței a tot ceea ce este non-rațional, non-corporal și dincolo de capacitatea noastră de cunoaștere și înțelegere. În ultimă instanță, obiectul științelor naturale îl constituiesc evaluările cantitative și nicidecum
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1484331624.html [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
ultimul rând orice izvor, orice râu, orice apă, are un zeu sau o zeiță. Veștile își au și ele zeul lor. Apoi sunt zei care au fost de fapt niște simpli oameni, spuse învățatul evreu cu curaj făcând aluzie la deificarea împăratului Octavian Augustus și a marelui Iulius Cezar. Așteptau acum cu toții să audă unde dorise învățatul evreu să ajungă. -Atotputernicul Octavianus de pildă, continuă el. Divinul, cum îi mai spuneți. Și-a căpătat locul în Pantheonul Romei. L-ați proclamat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
și un general extraordinar ci și un mare poet și un mare tâlcuitor al Torei, cartea noastră sfântă. -Și nu i-ați hotărât încă titlul de zeu? întrebă cineva cu o prefăcută seriozitate, vrând astfel prin paralela făcută să justifice deificarea lui Octavian Augustus și a altora. -Regele David va rămâne veșnic în memoria poporului nostru. Un alt profet pe nume Nathan a proorocit că dinastia acestuia va dura veșnic și chiar Mesia, cel care va fi trimisul lui Dumnezeu pe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
măgulită de utilizarea frecventă a glosemului în creația mea poetică, mi-am propus să explorez acest spațiu. "DUMNEZEIRE" este întâlnit, ceea ce e și firesc, și în DEX-ul limbii române și înseamnă Divinitate, Dumnezeu, din Dumnezeu, atribuire de calități dumnezeiești, deificare. La ora actuală, despre codul Bibliei, au apărut un șir de surse, ce analizează problema, din perspectiva existenței lui Dumnezeu în Cuvânt. Or, se afirmă, pe bună dreptate, că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu inspirat, existența codurilor ascund viața lui
DUMNEZEIREA, A DOUA CREAȚIE A LUI DUMNEZEU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1435575590.html [Corola-blog/BlogPost/348492_a_349821]
-
în care energiile necreate și darurile Sfântului Duh devin însușite de credincios, care devine trup și suflet „templul lui Dumnezeu” (I Cor. 5, 19-20), simțind că „Hristos trăiește în el” (cf. Gal. 2, 20), iar prin Hristos, întreaga Sfânta Treime. Deificarea omului credincios este un lung proces, început deja în Eden, dar întrerupt prin căderea lui Adam, și reîncepe cu nașterea din nou, „din apă și din Duh” (In. 3, 5), prin Taina Botezului și se continuă progresând până în eshatologie 2
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
în care energiile necreate și darurile Sfântului Duh devin însușite de credincios, care devine trup și suflet „templul lui Dumnezeu” (I Cor. 5, 19-20), simțind că „Hristos trăiește în el” (cf. Gal. 2, 20), iar prin Hristos, întreaga Sfânta Treime. Deificarea omului credincios este un lung proces, început deja în Eden, dar întrerupt prin căderea lui Adam, și reîncepe cu nașterea din nou, „din apă și din Duh” (In. 3, 5), prin Taina Botezului și se continuă progresând până în eshatologie 2
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
de a „trezi” ființa umană, de a o aduce la o stare de conștiință deplină a potențialităților sale. Iar dacă natura adevărată a omului este aceea de imagine a lui Dumnezeu, filosofia înseamnă conștientizarea acestei naturi ca echivalență om-Dumnezeu, adică deificarea (deificatio) . Totodată, rațiunea poate îndrepta credința aflată în derivă, în vreme ce credința poate îndrepta rațiunea pe calea Adevărului revelat. Nici legitimitatea cunoașterii naturii nu încetează în starea evanghelică, deoarece, după cum ne-o confirmă apostolul Pavel, cele nevăzute „se văd din făpturi
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
ar fi mama sau protectoarea celor patru zei (Hapi, Amseti, Quebesenuf, Duamontef) care stăpâneau vasele canopice necesare proceselor de mumificare. Asocierea cu soția faraonului a adus cu sine ideea că Isis era considerată soția lui Horus, protectorul și mai târziu deificarea faraonului însuși. Prin urmare, zeița Hathor a devenit o perioadă atât mama lui Horus cât și a lui Isis. În timpul Regatului Mijlociu, rolul zeiței crește aceasta devenind și protectoare a nobililor și chiar a oamenilor de rând. În timpul Noului Regat
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
chemare. Abd al-Wahhab emfatizează în doctrina sa unitatea lui Dumnezeu, "tawhid" (Arabă: توحيد) în contrast cu "širk" (Arabă: شرك), definită ca actul de asociere a oricărei persoane sau oricărui obiect cu puteri care trebuiesc atribuite doar lui Dumnezeu practicarea idolatriei și politeismului, deificarea oricui sau a orice altceva decât pe Dumnezeu. El a condamnat actele specifice pe care le-a considerat ca fiind o eschivare de unicitatea lui Dumnezeu, precum ofrande și rugăciuni la morminte sau sfinți, ritualuri de rugăciune în care apelurile
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]
-
mai filosofici? Credem că da. În lucrarea Contra Eunomium, pe care a făcut-o publică după moartea fratelui său, Vasile, pentru a-i apăra acestuia post mortem onoarea în fața atacurilor continui ale neo-arienilor, Sfântul Grigorie revine la apărarea conceptului de deificare ca important argument anti-arian privit în contextul controversei hristologice. În această lucrare, combină ideile de μετουσία și θέωσις, evidențiindu-le sinonimia prin sublinierea faptului că, deși Dumnezeirea nu participă la nimic efectiv, pentru că transcende toate realitățile, totuși, în Hristos, natura
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
ce este Dumnezeu. Conceptul de „participare” (μετουσία) îi permite Sfântului Grigorie să susțină transcendența inabordabilă a lui Dumnezeu, simultan cu apropierea omului de Dumnezeu. De aceea, în lucrările sale de la maturitate, preferă să vorbească de „participare” (μετουσία), și nu de deificare, de îndumnezeire. Pare din ce în ce mai mult să fi evitat orice ar fi putut tinde spre compromiterea transcendenței necreate a lui Dumnezeu<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 231-232. footnote>. Sfântul Părinte Capadocian Grigorie de Nazianz a fost capabil să
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
stinge după "istovirea fizică" (G.I. Tohăneanu). Deși prezența (tot fizică) nu mai poate incomoda pe nimeni, foiesc "denigratorii moderni", continuând o tradiție, și ea bogată, pe linia anti-eminescianismului. Să reamintim că B.P. Hasdeu, incriminând "veninul pesimist" al Noii Direcții, condamna "deificarea postumă a nenorocitului poet", transformat în fetiș, așteptând "reacțiunea firească". Și Al.A. Macedonski, încrezător în "sfârșitul unei legende", deplângea gigantizarea, "sgomotul ce s-a făcut împrejurul lui Eminescu", prezența alaiului de "fetișiști" care, în "cestiunea cu Eminescu", au transformat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Rezultă că, atât timp cât guvernele totalitare au succes sau par a avea, sau cel puțin speră să reușească, pot conta pe sprijinul hotărât al populației pentru politicile externe pe care le aplică. Ceea ce totalitarismul poate reuși numai prin forță, fraudă și deificarea statului, democrațiile trebuie să reușească prin libera interacțiune a forțelor populare, călăuzite de un guvern înțelept și responsabil. Acolo unde guvernul este incapabil să prevină degenerarea în conflicte de clasă, rasiale sau religioase, tinzând să dividă comunitatea națională în grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care vede mereu și în față, și în spate (s.n.). Acesta, deoarece trăia în for, a dezbătut cu pricepere multe chestiuni pe care grefierul nu a putut să le consemneze și de aceea eu nu le redau". Complicatul proces al deificării se rezumă, în fond, la o mică înțelegere, rezultantă imediată a șantajului practicat de fostul erou mitologic, actualmente corupt în illo tempore, Hercule, care, vrând "să bată fierul cât e cald, tot alerga de ici-acolo și spunea fiecăruia: Rogu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre mulți alții, se referă Diadoh, desemnează tocmai condiția creșterii fără capăt, participare umană la libertatea totală a realului absolut. Pentru aceeași participare, Eckhart a folosit, între multe alte analogii, imaginea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vorbea despre dominantele celor două stiluri creștine, oriental și occidental. Ancorat în participarea la misterul divin, stilul răsăritean își dă drept rost principal transmutarea lumii și a istoriei în lumina increată, privește istoria ca moment din dialectica solară creație întrupare deificare a omului. Ancorat în manifestarea misterului divin, stilul occidental își dă drept rost principal crearea de civilizație, istorie, societate, instituții creștine. Cel din urmă ar fi așadar de asociat cu orizontala istoriei, iar primul cu verticala transcendentă. însă doar complementaritatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și virtuțile comune le par superflue. Morala, mai ales în domeniul sexual, perimată. Liberul Spirit conduce la libertinaj 91. În sensul sociologic al termenului, el este anomic. Suspectați, hăituiți, membrii săi vânați și adesea arși pe rug, Liberul Spirit, prin deificarea pe care o propune ("am devenit Dumnezeu": ich bin Gott worden), poate clarifica religiozitatea panteistă care reapare în prezent. Diversele tehnici ale New Age contemporan, "Sinele" jungian și alte referințe la "Gaïa" își găsesc cu siguranță aici strămoși pertinenți. De
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional; orice formă de artă care vizează intensitatea expresiei 19. fetișism = formă timpurie a religiei în comuna primitivă de adorarea fetișurilor prin deificarea diferitelor obiecte și lucruri, printr-o reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, atribuindu-le însușiri misterioase inaccesibile înțelegerii omenești (supranaturale) 20. gnoseologie = învățătură filozofică despre capacitatea omului de a cunoaște realitatea, de a ajunge la adevăr, precum și la izvoarele cunoașterii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
născute din Rațiune. Începem să ne pierdem aroganța eurocentristă acum cînd declinul ne face să înțelegem ce a însemnat apogeul nostru, și începem să privim cu alți ochi celelalte culturi. Are loc un reflux al mitului rațiunii, un reflux al deificării rațiunii, un reflux al raționalizărilor care se autoproclamau raționale. Mitul Ordinii-Suverane revine la matcă în cadrul științelor: universul nu mai este o mașină deterministă perfectă, ci un proces de organizare / dezorganizare în care ordinea și dezordinea lucrează împreună. Micro-fizica și cosmofizica
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre mulți alții, se referă Diadoh, desemnează tocmai condiția creșterii fără capăt, participare umană la libertatea totală a realului absolut. Pentru aceeași participare, Eckhart a folosit, între multe alte analogii, imaginea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vorbea despre dominantele celor două stiluri creștine, oriental și occidental. Ancorat în participarea la misterul divin, stilul răsăritean își dă drept rost principal transmutarea lumii și a istoriei în lumina increată, privește istoria ca moment din dialectica solară creație întrupare deificare a omului. Ancorat în manifestarea misterului divin, stilul occidental își dă drept rost principal crearea de civilizație, istorie, societate, instituții creștine. Cel din urmă ar fi așadar de asociat cu orizontala istoriei, iar primul cu verticala transcendentă. însă doar complementaritatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]