82 matches
-
de analiza unor romane reprezentative pentru proza postmodernă: Foe de J. M. Coetzee, Wild Sargasso Sea de Jean Rhys, Vineri sau Limburile Pacificului de Michel Tournier, Evanghelia după Isus Cristos de Jose Saramago etc. Rămâne în schimb impresia unui veritabil deism literar în care operele devin un pretext pentru reamenajarea spațiului critic saturat de prea multe experiențe. Argumentele sustenabile ale rescrierii postmoderne nu anulează reacțiile îndreptățite ale criticii moderne, ci coexistă cu acestea într-o aporie proteică pentru literatură. De aceea
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
Universitatea din București, în toamna anului 1919. La experiența mistică s-a referit în cursul de filozofia religiei din 1924-1925 (Fenomenologia actului religiosă. Din nefericire cursurile de filozofia religiei din anii 1920- 1921 (Soluții filosofice la problema Dumnezeirii: teism, panteism, deism, ateism), 1923-1924 (Metafizică și religie), 1927-1928 (Filosofia protestantismului) și 1928-1929 (Filosofia catolicismului) nu au fost stenografiate. Dar acestea erau tot atâtea ocazii de a preciza natura faptului mistic. În fine, despre magie ca o cale de cunoaștere vorbise cu trei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de ce? Va fi vreodată, omenirea, ajunsă a nu mai cere, nici iertare, nici judecare? Să așteptăm un „Homo inocens”? Se mai desprinde și imaginea unei omeniri opționale, care, pornește în viață, pură, apoi, cu anii, alege, ori corectitudinea, ori invers, deism sau satanism. Apoi, post mortem, iarăși dualism. Și astfel, cele „două puncte cardinale”, conduc și la o organizare social-statală, bazată, când pe forța dreptului, când pe dreptul forței, într-o mobilitate progresivă. Dualități ce fac ca „Homo” să fie mai
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
direct? În cele mitologice sau în cele revelate? Iar pentru a continua întrebările: există mulți zei (politesim)? Este doar unul mai mare între cei mulți (henoteism)? Doar unul singur (monoteism)? Pe Dumnezeu trebuie să-l concepem dincolo sau în afara lumii (deism)? Este în lume, imanent fiecărui lucru (panteism)? Sau este imanent universului și în același timp îl transcende (panenteism)? Pentru mine era clar de ceva timp că, pentru a răspunde la toate aceste întrebări, era necesar să se discute și să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu e obligatorie pentru a crede în Dumnezeu. De aici încolo accentele se înăspresc, căci voi ajunge să cred într-un Dumnezeu al naturii pe care nici o dogmă religioasă nu îl poate prinde, și atunci sunt eretic sub anatema de deism (divinul nu e ceva supranatural, ci e totuna cu legile naturii). Privesc noaptea stelele și simt armonia cosmică și îmi spun că toată ordinea lor fascinantă e prea frumoasă ca să fie rodul unei întîmplări oarbe. Estetic vorbind, cel mai bun
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
prin raportarea la adevărul demonstrat a infirmat ordinea tradițională, fondată pe autoritatea sacra indiscutabila și pe subordonarea persoanei față de starea socială (ordo, état) sau comunitate. Legitatea excludea acțiunea harică a lui Dumnezeu în lume (prezenta imanenta pe care o contesta deismul), iar concepția universului omogen anula principiul diferențierilor calitative (al locului natural aristotelic), de la care se revendică în fond regimul privilegiilor. În acest sens au interpretat știință luminiștii, care fără să fi fost ei înșiși fizicieni au popularizat elementele sistemului newtonian
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante îplatonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic, spiritualismul dualist, deismul arhitectonic, societatea politică închisă, imobilă, sfetnicul prințului, filosoful-rege și alte fleacuri ale unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum o dovedește filosofia sa. Epoca e pe potriva statutului social al gânditorului: da, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
inspirați de divinitate. Piesa Ghebrii are numele unei secte religioase din Iran și pledează pentru o largă toleranță față de culte. Poemele lui Voltaire sunt, la rândul lor, versificări clare și elegante ale acelorași idei. De la Pentru și Contra, expunere a deismului și până la Poemul, trecând prin Discursurile asupra omului, scriitorul dezbate problemele de filosofie și morală care-l preocupă. Din necesitatea de a polemiza cu detractorii săi, verva mișcătoare a lui Voltaire s-a manifestat și în versuri. În 1763 scrie
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
a tipărit niciodată un set complet de 19 plăci al celor două serii). All Religions are One și There Is No Natural Religion reprezintă primele scurte tratate de factură filosofica, "Stereotipul Originar al lui Blake"8, primul atac direct împotriva deismului, i.e. "Religia Naturală", prin intermediul unor aforisme care demonstrează existența unei lumi dincolo de simțuri. Sînt prima încercare a lui Blake de a realiza o lucrare "iluminata", unind textul și desenul prin tehnică gravării în relief. ☼ The Book of Thel, 1789; există
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a coincis cu izbucnirea Revoluției Franceze pe care Blake a sprijinit-o cu entuziasm, ca și ceilalți membri ai grupului care se întîlneau la magazinul lui Joseph Johnson. El se deosebea, însă, de ceilalți revoluționari englezi prin ură manifestată față de deism, ateism, panteism și materialism, ca și printr-un profund spirit religios. Fragmentul intitulat The French Revolution este o tentativă de a transforma istoria contemporană în poezie narativa; celebrează nașterea democrației în Franța și prăbușirea concomitenta a monarhiei; regele Ludovic, bolnav
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
națională pentru cucerirea independenței, în care se va implica și Byron. ¶ Englezii invadează capitala Statelor Unite, Washington. Prin Tratatul de la Ghent ia sfîrșit războiul dintre Anglia și Statele Unite. ¶ P.B. Shelley părăsește Anglia (împreună cu Mary Godwin); în Elveția scrie A Refutation of Deism. ¶ Apar The Corsair; Lara și Ode to Napoleon de Byron. ¶ Apare poemul The Excursion (parte a poemului The Recluse) de W. Wordsworth. ¶ Apare românul (anonim) Waverly de Walter Scott (alte române apar între 1815-1832). ¶ Adalbert von Chamisso publică Peter Schlemihls
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
against Satan, resolv'd în open Sanhedrim To burn Mystery with fire & form another from her ashes, For God puț it into their heart to fulfill all hîș will. The Ashes of Mystery began to animate; they call'd it Deism And Natural Religion; aș of old, șo now anew began 615 Babylon again în Infancy, call'd Natural Religion. [End of the Eighth Night] VALA Night the Ninth Being The Last Judgement And Los & Enitharmon builded Jerusalem, weeping Over the
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dezbinată-mpotriva Satanei, hotărît-a-n deschisul Sanhedrin Taină cu foc s-o ardă și din cenușile-i altă să-nchege, Căci Dumnezeu le-a pus în inimi astfel să-i împlinească voia. Și începură-a prinde viață Cenușile Tainei; îi spuseră Deism Și Religie-a Naturii; că de demult, acuma Babilonul înnoit 615 Pruncia iar și-o începu, numită Religie-a Naturii. Sfîrșitul Nopții a Opta VALA Noaptea a Noua306 Fiind Judecată de Apoi307 Și Los și Enitharmon Ierusalimul îl zidiră, plîngînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
infra notă despre Rahab (Rahab/Rahav) (VIII, 199). 251 (VIII, 199) RAHAB este mama lui Tirța (Tirzah) (cf. Milton 13, 41) și simbol al Religiei Naturii (Natural Religion) (Rahab este "Vala, jos trasă-n trup Vegetal", cf. Vala, VIII, 277), deismul sau panteismul pe care Blake întotdeauna le-a înfierat. Blake a împrumutat numele din Vechiul Testament, unde Rahab este desfrînata din Ierihon care a ascuns de slujitorii împăratului cele două iscoade pe care Iosua le trimisese pentru a cerceta Ierihonul. Rahab
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mai lesne coerența angrenării mai multor cărți într-o existență? Lectura Dialogului asupra liberului arbitru î1443) e suficientă pentru a ne da seama că Lorenzo Valla crede în Dumnezeu, mai exact în cel al creștinilor. Nici vorbă de ateism, de deism, de materialism, de atomism: filosoful ia apărarea religiei catolice, apostolice și romane. De unde necesitatea de a aborda Despre plăcere din perspectiva întregii producții a lui Valla și nu pornind doar de la o treime a cărții. 2. Temperament, ardoare și caracter
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
său ține în mod evident de panteonul filosofilor, situat departe de acela al lui Abraham și al lui Iacob. Respingând această concepție a unei voințe a lui Dumnezeu confundate cu manifestările lumii, Montaigne intră într-o anumită relație cu adepții deismului îtermenul apare de altfel în 1564 în Instrucțiunea creștină a lui Pierre Viret). Pentru ei, Dumnezeu există, desigur, dar nicidecum într-un raport de cauzalitate cu cotidianul. Asemeni lui Voltaire care vorbește de orologiu, el creează ceasul, dar nu este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cauzalitate cu cotidianul. Asemeni lui Voltaire care vorbește de orologiu, el creează ceasul, dar nu este vinovat dacă acesta rămâne în urmă... Susținând asemenea idei, Montaigne ilustrează o formă singulară și inedită de raport cu cerul: un anume fel de deism francez! Cine-i atât de orb să nu vadă în asta o reminiscență a zeilor epicurieni, indiferenți față de destinul lumii și al oamenilor? 19. A nu fi pe placul papei. Critic la adresa teoriei creștine a trupului și apoi la adresa metafizicii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante îplatonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic, spiritualismul dualist, deismul arhitectonic, societatea politică închisă, imobilă, sfetnicul prințului, filosoful-rege și alte fleacuri ale unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum o dovedește filosofia sa. Epoca e pe potriva statutului social al gânditorului: da, nu-i
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
antiidealist, și antropologia, și Aristip, și Aristotel, autoanaliza, autobiografia, și banii, și Biserica, și boala, și La Boătie, și Pierre de Brach, catolicism moderat, și cărțile, și Charron, conservator, și Constantin, și Copernic, creștin, și cuplul ataraxic, și cuvântul, și deismul, și Democrit, care dictează, și Diogene din Sinope, și dolorismul, și dorința, și durerea, edificarea sinelui, ediții ale Eseurilor, educația sa, emotiv, și Epictet, și Epicur, epicurian, și epicurismul campanian, și epicurismul creștin, și ereditatea, erori privitoare la Montaigne, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Petru, și banii, cler, dominator, inutil, convertiri, creștinism, catolicism moderat, comunități, cuceriri, epicurian, prima formulare, și Reforma, supraviețuire, și gnosticism, Grădina Măslinilor, hedonist, și hrana, și moartea, și prietenia, purificat, și răul, religie a Imperiului, și suferința, triumfător, unificare, violente, deism, divinitatea omului, Dumnezeu, accesul la el prin plăcere, ca bine suveran, și Biserica, egal cu oamenii, existent, inexistent, și păcatul, și răul, voința lui. și epicurism, exegeză, fideism, și hedonism, islam, cuceriri, emergență, Isus, epicurian, epocă, filosof, hedonist, inventat, împărăția
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ce le-au lansat în altă zonă a continentului. Preoți în majoritate, iluminiștii ardeleni nu aveau cum să practice un laicism ca acela voltairian, care viza distrugerea Bisericii („Écrasez l’infâme”), nici să împingă raționalismul până la ateism sau măcar la deism, ca enciclopediștii francezi. Ideologia Ș.A. este un iluminism atenuat, modelat de varianta austriacă, „iosefinistă”, a curentului, fără a avea un caracter universalist, ca în Apus; ar fi fost un nonsens să se preconizeze o limbă universală, în timp ce limba română era
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
9). În sfârșit, o privire filozofică poate întrevedea în Călătorul heruvimic refuzul înțelegerii Providenței prin prisma unui model cosmologic mecanicist sau determinist, cel pe care revoluțiile științifice ale veacului al XVII-lea l-au promovat, întărind ideologia „religiei naturale” și deismul antiteist. Angelus Silesius propune, pe urmele unui Grigorie de Nazianz sau Maxim Mărturisitorul, o recepție de natură poetică a condescendenței sofianice pe care Pronia divină o vădește în lucrarea sa cosmică: Gott ist mein spiel (s. 84), în timp ce oamenii îndumnezeiți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
iluștrii contemporani care au făcut faima filosofiei luminilor. El nu este deist, așa cum este Voltaire, nu întemeiază moralitatea pe sensibilitate așa cum face Hume, nu crede că omul este bun de la natură, așa cum socotește Rousseau. Într-o eră intelectuală marcată de deism, Critica rațiunii pure va argumenta, cu o rigoare și cu o minuțiozitate împinse până la limita pedanteriei, că Dumnezeu nu poate constitui obiectul unei cunoașteri cu valoare obiectivă. În opoziție cu acei contemporani care ar putea fi calificați drept „raționaliști dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Este o orientare dătătoare de speranță, iar noblețea gândului astfel exprimat va avea succes în toate regiunile Europei, cu deosebire în Răsărit, unde națiunile în formare se vor confrunta cu asemenea aspecte timp de aproape un secol de acum încolo. Deismul lui, întemeiat pe pura intuiție și pe experiența personală - cum s-a observat - se opune deismului raționalist profesat de Voltaire sau empirismului rațional elaborat de Montesquieu. Rousseau „distinge religia omului (teismul) de religia cetății” (P. Chaunu). Aspirații profunde (nu lipsite
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
regiunile Europei, cu deosebire în Răsărit, unde națiunile în formare se vor confrunta cu asemenea aspecte timp de aproape un secol de acum încolo. Deismul lui, întemeiat pe pura intuiție și pe experiența personală - cum s-a observat - se opune deismului raționalist profesat de Voltaire sau empirismului rațional elaborat de Montesquieu. Rousseau „distinge religia omului (teismul) de religia cetății” (P. Chaunu). Aspirații profunde (nu lipsite de contradicție), care stau la baza sistemului său, îl îndreptățesc pe Ernst Cassirer să-l considere
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]