41 matches
-
în Originea speciilor, publicată în 1859. În anii 1930 teoria darwinista fuzionează cu „Legile lui Mendel” privind ereditarea, rezultând „Teoria sintetică a evoluției”. Din punct de vedere filosofic există mai multe opinii privind evoluționismul, precum tipurile de evoluționism materialist - ateist, deist, panteist și teist. În timp ce evoluționismul ateist îl exclude absolut pe Dumnezeu din apariția vieții și a omului, considerând că viața a apărut în urma accidentului, cel deist consideră că Dumnezeu a creat Universul și mecanismele necesare apariției vieții, însă s-a
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_3_constantin_popa_1341899862.html [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
și sublimând reflexele teologice, gândiriste ale lui Nichifor Crainic și ale colaboratorilor săi, de la V. Voiculescu la T. Arghezi. Roadele strădaniilor mistice ale mentorului „Gândirii” se văd de-abia acum răscoapte, fără aparentă legătură, în timp și spațiu, cu înclinațiile deiste programatice ale celor amintiți. Părând a recapitula, în forme canonice diamantine, plăcerea pe care incantația Logosului Divin o producea sacerdoților meditativi întru Dumnezeu, poezia mistică, de izvod biblic, a lui Eugen Dorcescu produce o indicibilă uluire și un catharsis profund
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
Dumnezeu în lume, ca o deschidere asupra viitorului, în care Dumnezeu „merge alături de destinul omului”. Timpul imperfect al verbului, ne determină să vedem nu un aspect static, ci unul în curs de desfășurare, ce are în vedere nu o perspectivă deistă asupra creației, ci una profund providențială, Dumnezeu „intră” mereu în istoria omului. De aceea forma verbală din textul Ieșirii (3, 14) subliniază atât existența din veșnicie a lui Dumnezeu, dar și relația Sa dinamică cu omul, în viziunea răscumpărătoare și
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_religia_iudaica_si_cadrul_monoteist_a_perioadei_profetului_moise.html [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
progresul cunoașterii și a progresul social. D'Alembert a fost un filozof idealist și a criticat filozofia carteziană și societatea feudală, în special în ceea ce privește repartiția inechitabilă a bogăției în cadrul societății. Contemporan al „"secolului luminilor"”, determinist și ateu (sau cel puțin deist), D'Alembert, împreună cu prietenul său Voltaire, a fost unul dintre protagoniștii luptei împotriva absolutismului religios și politic, pe care el l-a denunțat în numeroasele articole din domeniul filosofiei scrise pentru Enciclopedie. În lucrarea sa "Philosophie expérimentale" („Filosofia experimentală”), D
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
ei. Numele mijlociu Ernst Pauli l-a primit în cinstea nașului său, fizicianul Ernst Mach. Pauli a crescut ca creștin catolic, deși, în cele din urmă, el și părinții săi au părăsit biserica. La vârsta adultă el s-a considerat deist și „mistic”. Așa cum a mărturisit într-o discuție cu istoricul israelian al științei Shmuel Sambursky în cursul unei vizite în Israel în anul 1957: „Contrar religiilor monoteiste, dar în conformitate cu misticismul tuturor popoarelor, eu cred că realitatea ultimativă nu este personală
Wolfgang Pauli () [Corola-website/Science/307674_a_309003]
-
ideatic cât și tehnic, interpretează literal descrierea creației din Cartea Genezei și a alte dogme biblice. El este, în ultimă instanță o extensie a unei părți a hermeneuticii creștine. Creaționismul biblic are două sub-categorii principale: a) creaționismul providențial b) creaționismul deist În afară de acestea, mai apar variații, chiar de la început, pe baza raportării diferite la referatul biblic din Facerea cap. 1, sau mai exact la durata zilelor Creației, văzute de unii ca zile de 24 de ore, de alții ca zile de
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
biserica și guvernarea despotică. Nu mai acceptau interpretarea literară a Bibliei și respingeau tot ce nu puteau fi explicat de rațiune, ca miracolele și superstițiile, condamnând biserica catolică pentru bogăția, corupția și intoleranța de care dădea dovadă. Voltaire, care era deist, a exclamat: "Ecrasez l'infame!" Montesquieu a declanșat atacul împotriva despotismului. În 1748, a apărut cartea sa, "Spiritul Legilor". Susținea că monarhia însemna guvernare de către un singur om conform legii, iar despotismul însemna guvernare de către un singur om, neîngrădit de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
la gradul de locotenent pe data de 21 iulie, 1810. Pe atunci devenise deja un om înstărit, având casă, pământ mult și cel puțin doi cai. Curând după mutarea lui în Poultney, Miller a respins învățăturile baptiste și a devenit deist. În biografia sa, Miller spune: „Am devenit prieten cu cei mai influenți oameni din localitate [Poultney, Vermont], care erau deiști; dar erau cetățeni buni, de o moralitate și ținută serioasă. Ei mi-au pus în mână lucrările lui Voltaire, David
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
mult și cel puțin doi cai. Curând după mutarea lui în Poultney, Miller a respins învățăturile baptiste și a devenit deist. În biografia sa, Miller spune: „Am devenit prieten cu cei mai influenți oameni din localitate [Poultney, Vermont], care erau deiști; dar erau cetățeni buni, de o moralitate și ținută serioasă. Ei mi-au pus în mână lucrările lui Voltaire, David Hume, Thomas Paine, Ethan Allen, și alți scriitori deiști.“ Ca deist, Miler a respins asocierea cu creștinismul și a devenit
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
cu cei mai influenți oameni din localitate [Poultney, Vermont], care erau deiști; dar erau cetățeni buni, de o moralitate și ținută serioasă. Ei mi-au pus în mână lucrările lui Voltaire, David Hume, Thomas Paine, Ethan Allen, și alți scriitori deiști.“ Ca deist, Miler a respins asocierea cu creștinismul și a devenit un membru mason (= francmason / germ. Freimaurer) activ. În cartea lui Sylvester Bliss, „Memorii despre William Miler“ găsim scrise următoarele: „Aici [în Poultney, Vermont], Domnul Miller a devenit membru al
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
înaintat la gradul de căpitan. Martor la scenele specifice războiului, privind moartea și rănirea unor camarazi din apropierea sa, Miller a văzut victoria americană și supraviețuirea sa ca pe o adevărată minune, ceea ce a început să intre în conflict cu teoriile deiste. Mai târziu avea să scrie: „Mi se părea că Ființa Supremă trebuie să fi vegheat asupra intereselor acestei țări într-un mod special, salvându-ne din mâinile dușmanilor noștri. Un rezultat atât de surprinzător, neașteptat în asemenea împrejurări, mi s-
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
l-a făcut să se apropie din nou de credința baptistă a părinților lui, prețuind tot mai mult Biblia și să luând poziție publică împotriva deismului. Miller descrie cum amintirea imaginii lui Iisus din Evanghelie l-a salvat din disperarea deistă și l-a întors la speranța creștină care se găsește în Cuvântul lui Dumnezeu. William Miller a început un studiu tot mai profund și mai amplu al Bibliei, atât pentru nevoile lui spirituale, cât și pentru a putea răspunde provocărilor
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
la speranța creștină care se găsește în Cuvântul lui Dumnezeu. William Miller a început un studiu tot mai profund și mai amplu al Bibliei, atât pentru nevoile lui spirituale, cât și pentru a putea răspunde provocărilor lansate de prietenii săi deiști, fiind tot mai pasionat de a arăta că Biblia este o carte plină de armonie și nu de contradicții. S-a apucat să studieze Biblia verset cu verset, decis să nu treacă mai departe până nu înțelege sensul. În acest
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
1876 a luat ființă mișcarea Bible Students, cunoscută astăzi ca „Martorii lui Iehova”, cu un număr de peste 7 milioane de membri. Ea a fost întemeiată de Charles Taze Russel, un tânăr care părăsise credința familiei lui (prezbiterieni /calviniști) și devenise deist, apoi se reconvertise la creștinism datorită predicării și învățăturii adventiste. Cea mai importantă confesiune millerită este reprezentată astăzi de Adventiștii de Ziua a Șaptea, o Biserică mondială care s-a ridicat la aproape 20 milioane de membri, dar care, după
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
cu Christina M. Nielson, de care a divorțat în 1981. În 1983 s-a căsătorit cu Astrid Anderson, fiica scriitorului SF Poul Anderson, cu care are doi copii, Erik și Alexandra și împreună cu care locuiește lângă Seattle, Washington. El este deist. Bear este considerat un autor de hard science fiction datorită descrierilor științifice din opera să. La începutul carierei sale a publicat și opere artistice, printre care se numără ilustrații ale uneia dintre primele versiuni ale ghidului "Star Trek Concordance" și
Greg Bear () [Corola-website/Science/321567_a_322896]
-
a individului cât și a grupului (gloatei), însă ce entuziasmeaza cel mai mult comentatorii este dovada remarcabilă a înțelegerii psihologiei feminine de către un bărbat. Romanul este pentru noi și o remarcabilă frescă socială. Nu este de mirare că Diderot, filozof deist al Luminilor, s-a atașat repede cauzei bietei călugărițe strivită de mecanismul legal al timpului, căci ce-i demarca pe "oamenii Luminilor" este exact convingerea că omul trebuie să-și găsească și construiască aici, pe pământ, fericirea, așa cum o întelege
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
al Bibliei, pe care o considera Cuvântul lui Dumnezeu. În Scoția un elev de numai 18 ani, pe nume: Thomas Aikenhead, a fost spânzurat pentru că a susținut păreri contra doctrinei trinității (1697). în America opoziția față de doctrina trinității prin mediile deiste a fost foarte puternică. Somități ca Benjamin Franklin (1706-1790); Thomas Phaine (m. 1809); Thomas Jefferson (m. 1826); James Madison (m. 1836), nu au susținut trinitatea. Biserica Unitariană (din latină „unus”, unul singur) a apărut în contextul reformei protestante ca o
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
de asemenea, cântă la flaut, instrument pe care, într-un cântec al primei sale tinereți, îl numește singură consolare în grijile și mizeriile sale Dar el era și poet, și-n ciuda epocii în care trăia - rămase întreaga să viața deist convins, iubitor sincer al idealului. La vârsta de 17 ani, ca urmare a unei aventuri amoroase, fugea din Polonia și intră în armată austriacă. Promovat la gradul de locotenent și decorat pentru bravura să, purtandu-si sacul plin cu poezii
Tadeu Hâjdeu () [Corola-website/Science/324621_a_325950]
-
zeilor lor, Degetele. Dacă la început mișcarea este relativ inofensivă, ocupându-se cu hrănirea oamenilor blocați sub cetatea Bel-o-kan și cu transmiterea unui mesaj al acestora către omenire, ea capătă tot mai multă vigoare odată cu lansarea cruiciadei împotriva Degetelor. Furnicile deiste consideră că este de datoria lor să-și apere zeii și ajung până acolo încât o asasinează pe regina Chli-pou-ni, cea care ordonase cruciada. În sânul sectei își fac apariția o serie de ritualuri, cum ar fi cultul morților sau
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
Anglia, în Olanda devenită "primul model de stat capitalist" (11, p. 81), în Occident a apărut noua falie dintre catolici și protestanți, urmată de alte divizări sectante de ordin spiritual-religios, încurajate de protestantism. Tot mai mulți oameni deveneau liber-cugetători ori deiști, pentru că atitudinile atee negau prea brutal divinitatea de neocolit. Scriitori ca napolitanul G. B. Vico, alți "indisciplinați" și "răzvrătiți" excluși de absolutismele monarhico-catolice, "eterodocșii" ostili tradiției ajungeau azilanți sau își publicau scrierile, respinse acasă, în revistele scoase de un Pierre
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prin revelație ori pe căile misterioase al Scripturii. În același timp, Locke credea în revelația lui Isus, în autoritatea Evangheliei, în miracole. Întrucât Locke reducea credința doar la Hristos și la căință, trecând repede peste păcatul originar, el era considerat deist, ca și Toland. Hazard aprecia că "Acestea erau consecințele și inconvenientele unei gândiri nu întotdeauna coerente cu ea însăși și care furniza ușor arme celor pe care îi combătea". (11, p. 161) Credința rațională în existența unui Dumnezeu nerevelat și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
adevărați, s-a transformat În masoneria speculativă, poveste de ziditori simbolici. În acest climat, un anume Desaguliers, care l-a popularizat pe Newton, Îl influențează pe un pastor protestant, Anderson, care redactează regulile unei loji de Frați Zidari, de inspirație deistă, și Începe să vorbească despre confreriile masonice ca despre niște corporații care datează de acum patru mii de ani, de la fondatorii Templului lui Solomon. Iată motivele mascaradei masonice, șorțul, dreptarul, ciocanul. Dar poate că tocmai prin asta masoneria ajunge la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
vorbi despre vreun text ca fiind textul masoretic al masoreților. Deși celor mai mulți editori le place să vorbească despre edițiile lor textuale ca fiind textul masoretic (de exemplu, BHK bazată pe Codex Leningradensis; proiectul Hebrew University Bible bazat pe Codex Aleppo), Deist sugerează că cea mai înțeleaptă atitudine este aceea de a vedea astfel de manuscrise drept părți ale marii tradiții masoretice de la Tiberia 1. 6.2.5. Biblia Hebraica Stuttgartensia (BHS)tc "6.2.5. Biblia Hebraica Stuttgartensia (BHS)" În anul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
antisamaritanism. Deși nu exista nici un contact religios între samariteni și evrei, contactele obișnuite au continuat să aibă loc, mai ales la începutul erei creștine, când samaritenii au devenit o comunitate înfloritoare 2. Ori de câte ori este vorba despre samaritanism, în locul termenului „sectă”, Deist preferă termenul „curent” care s-a dezvoltat în perioada Vechiului Testament. 7.3. Ediții ale Pentateuhului samariteantc "7.3. Ediții ale Pentateuhului samaritean" Pentateuhul samaritean nu s-a bucurat întotdeauna de atenția care i se acordă în zilele noastre. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
at Qumran, în The Ancient Library of Qumran, 1961. Crown, A.D., „The date and authenticity of the Samaritan book of Joshua as seen in its territorial allotments”, PEQ 96/7(1964/5). Daniel, Constantin, Civilizația feniciană, Editura Sport-Turism, București, 1979. Deist, F.E., Witnesses to the Old Testament, The literature of the Old Testament, vol. 5, NG Kerkboekhandel, 1988. Deist, F.E., „Prior to the dawn of apocaliptic”, OTWSA, 25/6 (1982/1983). Derenbourg, J., „Manuel du lecteur d’un auteur inconnu”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]