35 matches
-
Badoiu Raluca Voltaire, pe numele său adevărat François-Marie Arouet, a fost scriitor și filozof al Iluminismului francez. S-a născut pe data de 21 noiembrie 1694 la Paris. Ca deist și francmason, Voltaire a practicat criticismul în fiecare formă a religiei instituționale, dar și în neînțelegerile politice. El s-a autonumit Theist, un om cu credința în Dumnezeu, dar care a renunțat la creștinism. Pe de altă parte a devenit
Personalitatea zilei: Voltaire by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80730_a_82055]
-
considerăm că există și un motiv pentru creație. Însă, cum nu putem cunoaște pe Dumnezeu, trebuie să căutăm răspunsul din perspectiva noastră, deci nu cunoaștem ce a determinat pe Dumnezeu să creeze, putem cunoaște doar că viața are un scop. Deiștii spun ca Dumnezeu a creat mecanismele vieții si pe om, însa s-a retras din creație. Lucru pe care îl putem vedea atât în lumea biologică și fizică, cât și în istorie, însa chiar daca Dumnezeu nu intervine în lumea materială
METAFIZICA (6) – „SENSUL EXISTENŢEI” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355007_a_356336]
-
hieratice, le-a creat premiza și pretenția de a dirija societatea. Intelectualul laic s-a format dincolo de canoanele morale dar influențat de doctrinele ideologice, împlinindu-și ipostaza de optimist sau sceptic, de umanist sau fundamentalist, de marxist sau tradiționalist, de deist sau ateu. Îndârjit în cunoașterea sa era (este) pregătit să divulge oricând misterul fericirii omenirii. Consecvent în devoțiunea sa promite fidelitate în rezolvarea tuturor intereselor necesare lumii. Înflăcărat de călăuzirea spre progres a popoarelor, consideră dogma sa superioară Cultului, pe
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
vedere filosofic există mai multe opinii privind evoluționismul, precum tipurile de evoluționism materialist - ateist, deist, panteist și teist. În timp ce evoluționismul ateist îl exclude absolut pe Dumnezeu din apariția vieții și a omului, considerând că viața a apărut în urma accidentului, cel deist consideră că Dumnezeu a creat Universul și mecanismele necesare apariției vieții, însă s-a retras, lăsând că aceste mecanisme să funcționeze independent, cel panteist, specific religiilor din Orient, consideră că natura și Dumnezeu sunt tot una, întrepătrându-se, iar cel teist
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
a creat Universul și mecanismele necesare apariției vieții, însă s-a retras, lăsând că aceste mecanisme să funcționeze independent, cel panteist, specific religiilor din Orient, consideră că natura și Dumnezeu sunt tot una, întrepătrându-se, iar cel teist, asemănător cu cel deist, consideră că Dumnezeu este în spatele Big Bangului și al evoluției, insă totodată dându-i vieții un scop. Design inteligent susține că viața a apărut și s-a dezvoltat sub îndrumarea lui Dumnezeu, nu prin procese indirecte, precum „selecția naturală”, având
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
multe concepții științifice nu corespund deloc standardului lor, sunt total neinteligibile în modul lor de raționalizare prea închis și au tendința să spună: e irațional. Nu văd cum anume ar fi irațională autoorganizarea. Prin ce este Spinoza, brusc, irațional, în raport cu deiștii, cînd spune că lumea se creează ea însăși ? Există un fel de delir raționalizator care nu știe că e, de fapt, o nesăbuință totală"51. Nu e de mirare că un poet ca Benjamin Fondane a putut pătrunde în opera
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
concepții științifice nu corespund deloc standardului lor, sunt cu totul neinteligibile în modul lor de raționalizare prea îngustă și au tendința să spună: este irațional. Nu văd cum anume ar fi irațională autoorganizarea. Prin ce este Spinoza, brusc, irațional, în raport cu deiștii, cînd spune că lumea se creează ea însăși? Există un fel de delir raționalizator care nu știe că e, de fapt, o nesăbuință totală. După părerea mea, asta e Contra-Reforma. O castă care se simte amenințată în modul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Dumnezeu” numește ansamblul universului vizibil și invizibil, cunoscut și necunoscut. Păstrarea numelui „Dumnezeu”, utilizarea lui în aceste scopuri nihiliste, plasează într-o perspectivă în care toate se echivalează pentru că nimic n-are valoare. Dumnezeul dintr-un loc nedeterminat - teist sau deist - care judecă, face viața imposibilă prin castrare, interdicție și lege, prezente pretutindeni; Dumnezeul de nicăieri, deci de peste tot - panteist - produce același tip de efect dar în virtutea altor așteptări: sub regimul său ontologic, în lipsa unor principii și legi în stare să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în față. Aceeași soluție: unul ca filosof în sfârșit edificat, scos din naivitate, celălalt ca amator de basme pentru adormit copiii. Filosofie contra religie... 50. Genealogia unei gândiri alternative. Montaigne generează așadar o materie de reflecție pentru credincioși, creștini, catolici, deiști, spiritualiști. Ascendență stabilită în mod clasic, pentru cale regală deschisă pentru Marele Secol așa cum apare el în istoriile literare, enciclopediile filosofice și istoriografia conservatoare a ideilor. Janseniști și iezuiți, cartezianism și fideism, apologetică și chietism, tragedie și comedie clasice: o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
contemplă umbra digurilor pe mare, o umbră identică inițialei sale, un T imens, ce poate fi, concomitent, o cruce și o spânzurătoare. Citește aici manuscrisul excepțional al unui Eu-se biu Scrib-an și practică ritul T, precum toți „teiștii” (foști deiști / theiști). Omul, gândește T, este cel ce dă nume lucrurilor care îl primesc, instaurând astfel un sens asupra realului. Numele și adevărul țin - grație exclusiv nouă - de Limbaj. Ritul T reprezintă o rebeliune față de limbaj: „din stăpân ce este ni
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
mai potrivit să se spună că autorul celor trei Critici a fost unul din filosofii luminării. Prin idei și orientări fundamentale ale gândirii sale, Kant se delimitează clar de iluștrii contemporani care au făcut faima filosofiei luminilor. El nu este deist, așa cum este Voltaire, nu întemeiază moralitatea pe sensibilitate așa cum face Hume, nu crede că omul este bun de la natură, așa cum socotește Rousseau. Într-o eră intelectuală marcată de deism, Critica rațiunii pure va argumenta, cu o rigoare și cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
istorică a religiilor pozitive Dumnezeul religiei naturale i se dezvăluie în măsură crescândă omului. În acest sens dogmele religiilor pozitive nu sunt adevăruri absolute, cum susțineau și susțin și astăzi teologii conservatori, dar nici născociri arbitrare ale oamenilor, așa cum sugerau deiștii vremii. În opoziție cu unii și cu ceilalți, Lessing apreciază dezvoltarea religiilor pozitive, în succesiunea lor istorică, drept o educație progresivă a neamului omenesc 12. Ca și Kant, Lessing a considerat creștinismul drept cel mai de seamă pas care a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
rațiunii teoretice. Este un verdict distrugător îndreptat în egală măsură împotriva încercărilor raționaliștilor de factură mai tradițională de a împăca rațiunea cu credința printr-o fundamentare rațioală a dogmelor religiei revelate, cât și împotriva tentativelor unor raționaliști mai radicali, a deiștilor, de a proba printr-o argumentare constrângătoare existența lui Dumnezeu și de a fundamenta în acest fel religia naturală. Evidențierea caracterului iluzoriu al argumentelor deiste nu înseamnă însă renunțarea la proiectul unei religii întemeiate pe rațiune. Acest proiect va căpăta
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe superstiție și autoritate (atât autoritatea Sfintei Scripturi cât și cea a Bisericii), ar trebui să ofere cale liberă rațiunii și organizării raționale a politicii și societății. Mulți dintre aceștia nu erau împotriva religiei ca atare și păreau a fi " deiști",14 un termen destul de vag care denotă acceptarea lui Dumnezeu ca ființă divină și nu ca un Dumnezeu personal care se amestecă în problemele oamenilor. Din contră, Dumnezeul deist era un "deus ex machina" impersonal, o ființă care a creat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dintrun motiv foarte simplu. În familia mea mai restrânsă nu exista un accent foarte mare pe religios. Adevărat, diferiți bunici, străbunici etc. fuseseră mult mai legați de Biserică, avuseseră ranguri, însă tatăl meu, de pildă, era, aș putea spune, un deist de tip secolul XVIII. Adică el credea în Dumnezeu și în fapte bune, dar în legătură cu mersul la biserică și respectul față de cler era indiferent, aproape disprețuitor. El era ortodox și a rămas ortodox, pentru simplul motiv că nu îl interes
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
book of Joshua as seen in its territorial allotments”, PEQ 96/7(1964/5). Daniel, Constantin, Civilizația feniciană, Editura Sport-Turism, București, 1979. Deist, F.E., Witnesses to the Old Testament, The literature of the Old Testament, vol. 5, NG Kerkboekhandel, 1988. Deist, F.E., „Prior to the dawn of apocaliptic”, OTWSA, 25/6 (1982/1983). Derenbourg, J., „Manuel du lecteur d’un auteur inconnu”, în Journal Asiatique, seria a șasea, tome XVI (1870). Diez Macho, A., „A new list of so-called «Ben Naftali
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
nu întotdeauna coerente cu ea însăși și care furniza ușor arme celor pe care îi combătea". (11, p. 161) Credința rațională în existența unui Dumnezeu nerevelat și care nu poate fi impus prin constrângerile Bibliei s-a numit deism. Primii deiști au fost unii umaniști ai Renașterii italiene, apoi au apărut mereu alte variante: cei care se prefac a crede într-o Ființă veșnică; cei ce admit pe Dumnezeu, dar spun că El nu ține seama de acțiunile bune sau rele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
rele din punct de vedere moral; mai erau cei care admit pe Dumnezeu și Providența, dar nu și nemurirea sufletului în viața de apoi. Anthony Collins (1676-1729), elev și prieten al lui Locke, liber-cugetător și pătimaș oponent al oficialităților, definea deistul ca cel ce gândește liber, cu propriul său cap. Motivele situării pe astfel de poziții erau de genul că: "E greu să fii ateu și să negi brutal divinitatea; este incomparabil mai ușor să fii deist". (11, p. 266) Iar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
oponent al oficialităților, definea deistul ca cel ce gândește liber, cu propriul său cap. Motivele situării pe astfel de poziții erau de genul că: "E greu să fii ateu și să negi brutal divinitatea; este incomparabil mai ușor să fii deist". (11, p. 266) Iar britanicii au devenit majoritar deiști în acele timpuri. Mai mult, ei au completat deismul cu "religia naturală", nerevelată, neartificială, lipsită de superstiții. Adăugând la ideea de "natură" pe cea de "civilizație" și evidențiind rolul muncii în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
liber, cu propriul său cap. Motivele situării pe astfel de poziții erau de genul că: "E greu să fii ateu și să negi brutal divinitatea; este incomparabil mai ușor să fii deist". (11, p. 266) Iar britanicii au devenit majoritar deiști în acele timpuri. Mai mult, ei au completat deismul cu "religia naturală", nerevelată, neartificială, lipsită de superstiții. Adăugând la ideea de "natură" pe cea de "civilizație" și evidențiind rolul muncii în realizarea proprietății, Locke a sugerat renunțarea la dreptul divin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
viitorului cetățean, pentru ca acesta să poată participa pe deplin la guvernarea societății. În 1695, Locke a publicat anonim The Reasonableness of Christianity, carte care a fost imediat acuzată de erezie de către clericul calvinist John Edwards. Deși Locke nu a fost deist, se consideră că scrierea sa i-a influențat pe cei mai importanți deiști englezi. Ideea centrală a cărții este dată de convingerea lui Locke că fiecare individ are facultatea de a înțelege obligația morală și de a dobândi mântuirea cu ajutorul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
1695, Locke a publicat anonim The Reasonableness of Christianity, carte care a fost imediat acuzată de erezie de către clericul calvinist John Edwards. Deși Locke nu a fost deist, se consideră că scrierea sa i-a influențat pe cei mai importanți deiști englezi. Ideea centrală a cărții este dată de convingerea lui Locke că fiecare individ are facultatea de a înțelege obligația morală și de a dobândi mântuirea cu ajutorul Scripturii. Locke a propovăduit un creștinism redus la esența mesajului christic și la
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
-l instrui pe fiul său, nu însă înainte de a-l avansa de la rangul de căminar la cel de comis. Îndepărtat din viața politică a Moldovei, T. intră în legătură cu cercurile diplomatice constantinopolitane, învață limba turcă, lucrează la scrierile filosofice Cercare împrotiva deiștilor și Zidire politicii întemeiată pe fire omului, traduce Les Ruines de Volney, sub titlul Sfărâmările sau Procetire asupra revoluțiilor împărățiilor, și o gramatică a limbii franceze de Charles Girault-Duvivier. După semnarea tratatului de la Adrianopol (1829) face demersuri pentru a candida
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
XVIII-lea au transformat perspectiva mecanicistă asupra universului într-o variantă revizuită radical a creștinătății, pe care au denumit-o deism. Inspirându-se din descrierea newtoniană a universului ca fiind un imens ceas construit și pus în mișcare de către Creator, deiștii au promovat ideea conform căreia totul - mișcarea fizică, fiziologia ființei umane, politica, societatea, economia - își are propriul set de principii raționale stabilite de Dumnezeu, care ar putea fi înțelese de către ființele umane exclusiv prin intermediul rațiunii. Acest lucru însemna că lucrurile
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
principii raționale stabilite de Dumnezeu, care ar putea fi înțelese de către ființele umane exclusiv prin intermediul rațiunii. Acest lucru însemna că lucrurile din lumea umană și din lumea fizică pot fi înțelese fără a aduce religia, misticismul sau divinitatea în ecuație. Deiștii nu erau atei; pur și simplu, afirmau că tot ceea ce se referea la universul fizic și la cel uman poate fi înțeles independent de aspectele sau explicațiile de ordin religios. Pentru un cadru istoric corect al secolului al XVIII-lea
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]