77 matches
-
11 martie 2012 Toate Articolele Autorului SCURT CV LITERAR ȘI JURNALISTIC TARHON ROMEO Am debutat publicistic în adolescență cu poezie și proză, făcând parte din corpul redacțional al revistei liceului, începând să îmi iau în serios condeiul încă din perioada dejistă. Paralel pregătirii școlare și universitare în domeniile medical și jurnalistic, am devenit membru al “Salonului literar-artistic Comentar”, un cenaclu de referință al anilor `70 și `80 dedicându-mă creației literare, artelor plastice, actoriei, reprezentațiilor scenice și evoluției la televiziune și
ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Romeo_Tarhon.html [Corola-blog/BlogPost/340488_a_341817]
-
desfășurat activitatea mai bine de zece ani după revoluție (meserie practicată de bunic, tată, fiu), nu a avut altă soartă, aceasta fiind retrocedată vechiului proprietar, urmând, în virtutea masei succesorale, la rândul lui să moștenească o alta, confiscată tot în perioada dejistei colectivizări, ce aparținuse familiei sale, moară care, din nefericire, n-a mai venit. Istoria, această purcea pusă la îngrășat pe cincizeci de ani devoră deavalma, tratate, mărgăritare, ștroturi și viețile a cel puțin două generații de fii, consemnează undeva prin
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxx.html [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
USL a fost Ludovic Orban. Nu știu cum se face, dar până acum, în ultimii 80 de ani, doctrina liberală, cea care a făcut România modernă, România Mare și România interbelică, nu a avut acces deplin la putere. În timpul dictaturilor (carlistă, antonesciană, dejistă, ceaușistă) e de înțeles de ce, dar în timpul Republicii România a III-a e de neconceput cum nu a putut să existe măcar un mandat în care să fie la Putere liberalii. Concomitent la Președinție și în Parlament. Prin programul de
TABLETA DE WEEKEND (195): MUTĂRI SINUCIGAŞE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1494756738.html [Corola-blog/BlogPost/368867_a_370196]
-
el avea să amplaseze, cu exactitatea-i proverbială, acțiunea episodului din „Nicoară Potcoavă”, la care s-a făcut referire mai sus. Gheorghe Pârlea * Stimulat de legătura familiei sale cu scriitorul (în urma găzduirii acestuia la Miroslovești), Nică Airinei, persecutat de regimul dejist în perioada când Sadoveanu deținea demnitatea de vicepreședinte al Prezidiului MAN, a mers în audiență la demnitarul-scriitor. Sadoveanu i-a arătat multă bunăvoință, găzduindu-l, la rându-i, o noapte în București și intervenind la oficialitățile de la Fălticeni, care s-
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
să determine guvernul sovietic să retragă ultimii militari ai Armatei Roșii de pe teritoriul României. După această dată, Dej a încurajat sentimentele antisovietice. În scrierile istorice a început să se facă referiri la Basarabia românească, iar în ultimii ani ai regimului dejist au fost publicate textele lui Karl Marx care fuseseră cenzurate până atunci - cele care făceau referire la imperialismul țarist și la ocuparea teritoriilor românești care făceau parte în anii deceniul al șaptelea din Uniunea Sovietică. În 1961, Iosif Chișinevschi și
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
Jiului, de la europeana autostradă și de la calea ferată electrificată, dublă, "Craiova - Filiași", localitate / sat care, până dincoace de cel de-al II-lea război mondial, are statutul de "comună" și, sub administrația comunistă, pe cel de "sat;" în vremea administrației dejiste, satul Tatomirești a aparținut comunei Răcari, raionul Filiași; iar în vremea administrației ceaușiste - ca și după Revoluția Română Anticomunistă din Decembrie 1989 -, satul Tatomirești, însumându-se cu localitățile / satele Răcarii de Jos, Piscani, Meteu, Brădeștii Bătrâni, Brădeștii din Față, Pârligeni
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
filosofarde sau cu un caracter mai curând parazitar: intimist, romanțios, banal sentimental, pe alocuri melodramatic și senzațional. Notabil e punctată, totuși, malefica activitate a funcționarilor de partid acționați de la Moscova, unii având modele în nomenclatura de vârf din vremea guvernării dejiste. În celelalte romane - Exerciții de existență (1982), Inocenții și blidul Satanei (1994), Strania iubire (1994), Intoleranță și ultimul înger (1995), Fratele Negru - Fratele Roșu (1998), Păstorul de păsări. Romanul adolescenței (2002), Manechini și sentimente (2003) - prozatorul experimentează modalități variate, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
vreau să ajut țara să iasă dintr-un impas în care nu eu am vârât-o. Există o Românie pe care trebuie să o regăsim cu orice preț, România viziunii românești!" (p. 157) Comunismul, cu cele două etape ale sale, dejistă și ceaușistă, are parte de o reprezentare mai adecvat umană. (Observațiile sunt făcute, de data aceasta, la cald.) Dar și adecvarea, și umanitatea devin extenuante dincolo de o anumită limită. Se discută prea multă politică în pat, atât de multă, încât
Drumuri egale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6013_a_7338]
-
realitatea prozaică, inclusiv - cum criptografic o atestă și titlul cărții - reminiscențe traumatizante ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini ale Dunării revărsate peste locurile în care tatăl naratoarei pătimise, ca deținut politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea titulară descrie traiul, în aceeași perioadă cumplită, al unor deportați pe Bărăgan. Inspirată de rememorări ce trec inevitabil faptele reale prin fascicole de refracții subiective, halucinante, povestirea Proiecte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
cei care să înoate contra curentului (nici decidenții politici și nici măcar istoricii) și să condamne comunismul. O tempora, o mores! Și în România post-decembristă se vorbește și se scrie ad nauseam despre comunismul ceaușist și încă prea puțin despre comunismul dejist din perioada stalinistă și post-stalinistă. Cît privește fiabilitatea sondajelor de opinie, trebuie să facem două remarci: primo, răspunsurile pot fi (și chiar sînt de cele mai multe ori) induse de modul în care sînt formulate întrebările, și în acest caz sondajele de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pe românii de naționalitate maghiară. Totuși, chiar și simpla „divulgare” În străinătate sau În discuțiile cu cetățeni din alte țări (din R.P. Ungară, de exemplu) a numărului de clerici romano-catolici arestați și condamnați În intervalul 1945-1964, fără incriminarea regimului comunist dejist, putea atrage punerea sub acuzare. Sancțiunile se răsfrângeau și asupra cetățenilor străini, deoarece la art. 20 din Legea nr. 25/1969 se preciza că „ministrul Afacerilor Interne poate ridica sau limita dreptul de ședere În România străinului care a Încălcat
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În „familie”, unde limbajul acestora poate fi Înțeles și interpretat „corect”57. Diplomația ecleziastică din perioada ceaușistă a semănat cu o direcție din cadrul MAE, dar cel mai trist lucru este că ea a integrat inclusiv clerici/călugări-victime ale perioadei anterioare, dejiste 58. În contrast cu purtarea demnă din anii ’50, unii dintre acești slujitori ai Bisericii au acceptat și au justificat În interior și exterior acte oneroase ale puterii, cum a fost demolarea bisericilor din București. Compromiterea lor nu derivă neapărat din gesturile
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
literatură universală de la Universitatea bucureșteană (1954- 1961) și conferențiar la Catedra de scenografie a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” (1968-1975). Își întrerupe activitatea pedagogică între 1952 și 1954, când lucrează ca redactor la Institutul de Lingvistică. Spre sfârșitul perioadei dejiste este arestat și o vreme nu i se îngăduie să publice. A fost membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor și director de studii la Universitatea Cultural-Științifică, a făcut parte din colegiul de redacție al revistelor „Cahiers roumains d’études littéraires” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
Acest exercițiu de comparație, expus aici, este departe de a fi exhaustiv și nici nu asigură simetria perfectă pentru examinarea tuturor nuanțelor unui fenomen atât de complex: destinul unor membri ai înaltei birocrații culturale, ai aparatului de partid din timpurile dejiste în anii regimului Ceaușescu. Cu toate acestea, utilitatea unui astfel de demers nu poate fi, credem, contestată. Firește, pentru adâncirea unei astfel de teme este nevoie atât de analizarea unui corpus de surse mult mai extins, cât și de lărgirea
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
specializate nu au apărut decât foarte recent, iar numărul lor este În continuare redus. Cartea Nicoletei Ionescu Gură - Nomenclatura CC al PMR - utilizează o abordare istorică pozitivistă pentru a prezenta transformările suferite de aparatul și nomenclatura Comitetului Central În perioada dejistă. Lucrarea, al cărei caracter de pionierat trebuie subliniat, este Însoțită și de publicarea mai multor documente despre componența, recrutarea și școlarizarea cadrelor de partid. Un studiu al lui Marius Oprea a analizat, la rândul său, anumite aspecte ale recrutării cadrelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Totuși, recrutarea, funcționarea și conversia nomenclaturii rămân În continuare teme de interes major pentru mediul academic occidental și est-european. Volumul de față tratează - În acest context - câteva aspecte punctuale care se circumscriu vastului subiect. Printr-o analiză comparată a guvernelor dejiste și ceaușiste, Laurențiu ștefan evaluează, În prima secțiune a anuarului, evoluția modelelor de recrutare a elitelor guvernamentale. Ruxandra Ivan problematizează suprapunerea elitelor de stat și de partid În sistemul comunist, prin prezentarea cazului Ministerului de Externe la Începutul anilor ’50
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
caracterul de pionierat al lucrării și bogata informație pe care ea o oferă fac din studiul Nicoletei Ionescu-Gură o carte esențială pentru orice cercetător interesat de evoluția elitei comuniste și de relațiile de putere care au structurat regimul În perioada dejistă. Prezentând numeroase date, cifre și cronologii, editând documente relevante pentru transformările suferite de aparatul de partid, studiul demonstrează o amplă muncă de cercetare În arhive și constituie un important instrument de lucru pentru toți cercetătorii interesați de constituirea și evoluția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
mințile și năboiesc patimile... O fantomă bântuie istoria recentă a Iașului: aceea a Academiei Mihăilene. (Aflăm amănunte dintr-o carte care "stă să apară": Dan Bădărău, "Monografia Iașilor".) Mulți vorbesc, puțini cunosc. Oricum, rămâne cea mai cretină demolare din perioada dejistă. Întâi și-ntâi, s-a distrus un simbol: clădirea în care Mihail Kogălniceanu a ținut întâiul curs de istorie a românilor, fostă reședință domnească, apoi sediu al Academiei Mihăilene. Pe alte meleaguri, astfel de zidiri sunt proteguite cu clopote de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
zis artistice precum Cântarea României, ori la diverse defilări și vizite) și, în fine, transformarea elevilor în "capacități de producție", dovedită principala direcție, care presupunea practica în îndeplinirea unor planuri, modificând modelul sovietic și idealul său proletar stalinist din perioada dejistă, prin inserția ideologiei național-comuniste și a cultului personalității ceaușiste, care favoriza tipul inginerului proiectant, ins "intelectualizat, dar abrutizat ideologic până la robotizare".883 Strategiile majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, a acceptării și a perpetuării comunismului ca normalitate biologico-socială
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în virtutea sensibilității lor sociale, pe care inegalitățile și nedreptățile n-aveau cum să n o fi ascuțit.“ Nu toți intelectualii evrei au făcut însă această mișcare iar unii, pentru că nu au făcut-o, au avut de îndurat, în anii terorii dejiste, calvarul întemnițării. Însuși dr. Wilhelm Filderman, pre ședintele comunităților evreiești din România, fost deputat liberal în parlamentul interbelic, s-a numărat printre întemnițați, iar dintre scriitori, un I. Peltz și alții. Acuzația de formă care li s-a adus era
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
se adauge și această „apărare a senectuții!”. Laudă bătrâneții, așa cum cânta și fie iertat vlădica Tatălui meu, al episcopiei Lugojului, doctor de Roma, Ioan Bălan, mort Închis de comuniști deoarece nu a vrut să-și abjure credința sub amenințarea poliției dejiste: Bătrânețe, haine bune, pentru cine le ști pune!... E adevărat, Însă, că bătrânețea este și trebuie să fie ceea ce numim un bilanț al existenței. În acest sens - În primul rând În acest sens! -, ea este aspră și, nu rareori, inexorabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fraților? Ședință? Congres? Sinod? Miting? De ce țipați? De ce urlați? Nu puteți vorbi ca oamenii?>>” iar un altul: <<Ne cumpărăm o scodiță țîță!>>”. Probabil, dacă autorul ar fi scris „o scodiță sîn” sau „o scodiță piept”, ar fi trecut de cenzorul dejist dar așa, mai va! m. Înăsprirea cenzurii Ziua de 8 iulie a anului 1959 a reprezentat o cotitură importantă În activitatea de eliminare a textelor neconforme normelor comuniste În vigoare. Cu o singură trăsătură de condei a unui cenzor oarecare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
va preciza >>paișpe vagoane cisternă>>”. Probabil, această modificare Îl va fi făcut pe maestrul Everac să râdă-n hohote de prostia tovarășilor, dar În beciul casei, nicidecum pe stradă sau În domiciliu unde pândeau ca hienele sinistrele organe ale Securității dejiste. O altă tâmpenie, bună de inserat În veșnica și nemuritoarea galerie a hidoasei idioțenii comuniste duse la extrem: „b) Se vor elimina ca fiind inoportune următoarele: Nelu: <<Tată, ești așa de simplist să crezi că ne-am dus de pomană
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sa (adresată redactorului șef de atunci, Benedict Jelescu) „...s-a dispus să se aducă de acasă zincograful (la ora 02,00) ca să lucreze corect zincul, pentru a reda cu fidelitate desenul și semnificația sa politică”. Fapt nemaiîntâlnit pe timpul dictaturii staliniste dejiste! Aflat la putere de opt ani, Ceaușescu Începuse să dea „indicății prețioase” despre toate cele ce existau pe atunci, băgându-se ca musca-n lapte ba În domeniul „x”, ba În domeniul „y”. Incompetența fostului ucenic cizmar fusese tradusă de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dispărut, ci s-a metamorfozat. Autenticilor eroi și adevăratelor victime ale comunismului nu li s-a făcut dreptate nici până în ziua de astăzi. România este condusă de o clasă politică jalnică și odioasă, descendentă direct din nomenclatura comunistă ceaușistă și dejistă. În vreme ce foștii activiști și foștii securiști au acaparat în bună măsură economicul, politicul, mass-media, în care proliferează cancerigen de douăzeci de ani încoace, odraslele lor își fac doctorate prin Occident și se pregătesc pentru cariere la fel de strălucite și de urât-mirositoare
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]