42 matches
-
care poate fi, cu schimbul, cea lăsată în urmă sau peronul unde își depune emigrantul valizele. De la bun început trebuie spus că bardul este un hâtru, în termeni culți un spirit hipercritic, un mare nemulțumit, odată ce mediul (moara) la care dejugă nu-i oferă paradisul sperat, iar de locurile părăsite s-a despărțit cu neascunsă mânie. A nu te simți în largul tău nicăieri, așa cum alții nu se rabdă pe sine, a privi cu jale în urmă, cu suspiciune în prezent
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
mai conta a săpat cîțiva ani în stîncă apoi s-a întors în sat unde l-au angajat la colectiv Șef de atelaj pe un car cu boi frumoși ca-n Grigorescu. Seara venea de la muncă băga plăvanii în curte dejuga îi ducea-n iesle el care nu avusese înainte de asta decît cai și pistoale. Acum avea boi un bici prăpădit și un butoi gol de o sută de vedre. Cu toate astea era vesel glumea bea noroc să dau cu
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
două fete. A construit două poduri din bârne și pământ. Costache Cristescu avea stâna de oi pe aproape. Aici se întâlnea uneori Dumitru cu Costache Cristescu. Într-o zi, pe la prânz, Dumitru s-a întors cu carul de la câmp. În timp ce dejuga boii, i-a întrebat pe copii ce au mai făcut, ce au mai văzut? Lucache, fiul cel mai mare al lui Dumitru și al Agripinei, i-a spus că a văzut niște oameni la stână. Abia a apucat să dejuge
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dejuga boii, i-a întrebat pe copii ce au mai făcut, ce au mai văzut? Lucache, fiul cel mai mare al lui Dumitru și al Agripinei, i-a spus că a văzut niște oameni la stână. Abia a apucat să dejuge un bou, iar pe celălalt l-a lăsat înjugat și a plecat să vadă ce este la stână. Aici se aflau Costache Cristescu, Ion Timofte și doi jandarmi. Toți patru se întreceau în trasul cu arma la țintă într-o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
considerăm anonimi, întrebarea se ridică în ce măsură suntem mai vrednici. De felul lui, românul n-a fost emigrant, în fața ochilor săi nu s-a deschis panorama oceanului care să-i trezească dorul depărtărilor, mai frecvente au fost cazurile când străini au dejugat aici, onomastica populară o dovedește prin conaționalii noștri, purtând numele de Grecu, Sârbu, Turcu, Tătaru, Rusu, Cazacu, Muscalu, Neamțu, Frâncu, Arbănașu. Sau câte un vârf de munte: Gotul! O enigmă și un miracol istoric am părut savantului francez care ne-
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
că ție îți este mai mult sete decât foame. Așa ești tu făcut: din fum amestecat cu rachiu... Din ce sunt, din ce nu sunt făcut, asta nu-i treaba ta. Hai mai bine să tragem carele în curte, să dejugăm și să omenim dobitoacele și apoi să vedem de burțile și gâturile noastre - a răspuns Pâcu, trăgându-se de vârful mustăților, cum avea obiceiul când era pus pe ceartă... Ai dreptate, Pâcule, dar întâi spune-mi dacă nu ar fi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
băgare de seamă...Au oprit carele pentru a se pregăti de coborâre. Cu opritorile puse la roți s-au dat aproape de bouleni, îndemnându-i din când în când...In vale au tras la Fântâna cu ciutură, au oprit și au dejugat. Scoateți apă și umpleți ulucul, să se adape boii! Dați-le apoi câte un braț de otavă! Așa ca o gustărică. Masa pentru noi și pentru dobitoace...la Crâșma din drum! a poruncit moș Dumitru. După ce au terminat ce aveau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
un copac, undeva, spre dreapta.): Apoi da, halal fagul ista pe care-am pus eu ochii. Nici prea mare, nici prea mic, taman cât să încapă bine între loitre. Carul l-am potrivit de ceea parte, nici n-am mai dejugat boii, să nu prăpădesc de pomană vremea; pun toporul pe fag și-ndată-i gata. Ia hai! (iese spre dreapta, se aud lovituri de topor, un pârâit puternic, zgomot de copac tăiat și de car sfărâmat, apoi liniște. Dănilă intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
poartă, Pâcu pufăia de zor din lulea... Dumitre! Tu mai ai ceva în fundul zămnicului, care să încălzească inima? Nici nu trebuia să mă întrebi, Pâcule. Tocmai la asta mă gândeam și eu. Mai am. Și bine ai face dacă ai dejuga boii și le ai da niște otavă de colea, să nu șadă flămânzi. Când îi termina trebușoara, fă pași încoace, că până atunci eu...eu dau drumul... câinelui... ha, ha, ha! Ia uite ce primire face el prietenului său de-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
biata-mi țară ./ O altă filă mai amară, /în cartea neamurilor nu e. / Dar tu o știi pe dinafară, /duioasă doină legănată. / Sub a durerilor povară, tu te-ai născut cu ea odată. Tu știi minunea de poveste /de când strămoșii dejugară, /durând pe plaiurile-aceste /din piatră temelii de țară. / Ei rădăcini de neam, străbunii, /ne-au semănat aici în glie, /și la răscruvile furtunii /legatu-ne-au de veșnicie. / De-atunci alungi cu-a ta cântare /urâtul zilelor ursuze, /și în
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
întâmpinare / Le-au și ieșit, în graba mare, Și le-au vorbit măgulitor, / Cu dragoste, dezmierdător, Așa precum le-a învățat / Că trebuie-a se fi purtat, Nora cea mică, înainte. Bărbații n-au luat aminte La ce vorbeau. Au dejugat / Boii și-apoi au întrebat: „Mămuca ce face? E bine? De ce-nainte-ne nu vine?” Nora cea mică, dintr-odată, / A devenit îngrijorată. Cu mâinile de-obraji se ține, / Zicând: „Vai-vai! Nu face bine! Cum mă gândesc, are de
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
mâinile de-obraji se ține, / Zicând: „Vai-vai! Nu face bine! Cum mă gândesc, are de gând / Ca să ne lase în curând!” „Cum?” - ziseră cei trei bărbați, / Scăpând, cât fost-au de speriați, Resteiele pe jos, de-ndat’ / După ce boi-au dejugat. „Cinci-șase zile să tot fie - / Tocmai pe când eram la vie - De când mămuca a plecat / De-a dus vițeii la suhat. Un vânt rău pare c-a lovit-o / Sau ielele au ologit-o, De nu mai umblă, nu vorbește. Zace
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Roșiorul” sau în tehnica pastel sunt semnate „Lukian”. Picturile realizate în tehnica ulei „Car cu boi pe drum, toamna”, „Femeia cu copil la marginea orașului”, „Răchitele”, „Peisaj de amurg”, „Profil de fată”, „Car cu boi pe drum de câmp”, „Boi dejugați la câmp”, „Fetița cu oi”, „Car cu boi”, „Bărci de pescari”, „Profil de fată blondă”, și pastelurile „Un transport în timpul campaniei din 1877”, „De la apă”, „Portret de fată”, „Car de fân cu boi”, „Cap de țăran” sunt exemple pentru folosirea
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
Moldovei. și mergând în convoi de căruțe unii cu cai, alții cu boi, într-o zi pe la amiază, au oprit să poposească la sud de satul Mărăști, în partea de răsărit a județului Bacău. Acolo au deshămat caii și au dejugat boii și i-au dat să pască pe es. Ei cu femeile s-au apucat să-și pregătească de mâncat. Unde au oprit ei era drumul care mergea spre satul Fruntești - dinspre Bacău. în timpul popasului lor, pe drum a trecut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
latină.48 Vechimea morii la români este dată de mulțimea proverbelor, zicătorilor și expresiilor în legătură cu această instalație tehnică: „I-a venit apa la moară”, „I-a tăiat apa de la moară”, „îi merge bine moara”, „I s-a oprit moara”, „A dejugat la moară rea”, „Trăiește ca găina la moară”; „A ajunsă de la moară la râșniță”, „Cine merge la moară, se umple de făină”, „Moara bună macină orice” etc.49 Aceasta fiind situația morii, e de prisos, cred, să spunem că morile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doua casă la nord de magazinul mixt de astăzi - este și acum) unde era și poarta rnii și până la Berza, la Mărăști, nu era nicio casă. De la Secuieni și până la Bacău era un singur bordei la locul numit „Movilă”, unde dejugau oamenii vitele pe marginea drumului .... Satul Traian nu exista ...Cum am arătat încă mai sus, mai aproape toate casele din sat erau acoperite mai mult cu paie, singur dascălul Vasile Bârgăoanu avea casa acoperită cu șindril ... apoi își face casă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum. Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit. Și iată, după un cot se zărește casa scufundată într-o liniște nefirească - animalele dorm
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
lume și cu acest topos paradisiac sau diabolic - depinde cum îl iei, nu cred în ruptul capului c-ar fi putut prezice, la nașterea pruncului care-am fost, un loc pe care-ai mei, în secret, mi-l pregătiseră „să dejug” în America anului ieșirii mele la pensie... Ar fi totuși, să recunosc, o distanță de o viață, fără ca statutul meu social să fi fost influențat covârșitor, poate cel moral și profesional, de natură să zicem a schimbării ariei de preocupări
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
nici n-am apucat să ne tragem sufletul că am și fost luați și duși la festivitățile care precedau apoteoticul foc de artificii care închidea festivitățile. Pe o scenă în aer liber din cel mai mare parc al orașului, după ce „dejugasem” ca la un fel de picnic obișnuit, îmi făceam iluzii cu de toate ingredientele, ceva în genul unei adevărate desfătăti „pantagruelice”, căutând umbra a trebuit să mai așteptăm vreo două ceasuri până s-a pus în mișcare fanfara orașului și
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
acaparatoare decât altele. Motivul central, care concentrează fiorul liric, este acela al trecerii, căci, așa cum se-ntreabă poetul: „Din ghearele iubirii cine scăpa/ Și din strânsoarea morții cine fuge?/ Vicleana stă la pândă... Sapă, sapă.../ Nu vrea pe înserate să dejuge!” PUR ȘI SIMPLU nu este numai cartea «sonetelor de stare», ea este întreaga istorie a sufletului poetului care iubește mult viața, dar meditează asupra morții, profund uman în tot ceea ce face. Aici moartea nu este macabrul, sinistrul, tenebrul; sentimentul morții
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
la greu!... Așa am procedat și am văzut îndată efectul “învățăturii”. Pe Mateiaș, la varnița lui Catrinu din Dragoslavele era loc de dejugat, opream boii. Puneam câte un bolovan la roata din spate. Dădeam jos poala de fân din căruță, dejugam boii care își luau supuși tainul și apoi se culcau oarece timp. Ne apuca dimineața sus, la varnița lui Milea. Căruța mea o descărca neica Niță Bărbucu, în timp ce eu stăteam la căldură în fața vetrei de la varniță și mai moțăiam. Ce
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
o problemă fiindcă în combinat erau destule bălți cu noroaie și era de ajuns să scapi scândura bună într-o astfel de baltă și ziceai că e veche de când lumea. Seara când atelajul ajungea acasă datoria lui Beldie era să dejuge pe cei doi truditori, adică pe Sticleț & Țigan și să-i ducă în grajdul improvizat din șandramaua casei, unde îi aștepta masa de seară compusă din fân și câte un ciubăr cu pleavă amestecat cu sfeclă furajeră sau chiar din
BELDIE; ÎNTÂMPLĂRILE COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340531_a_341860]
-
locul și unde ne este locul...(vorba poetului: din apă, Doamne, m-am născut/ și m-aș întoarce-n apă!)...Gata, am ajuns la hectar, dăm jos bagajele, iese soarele, norii se duc la alt praznic, mătușa cea mai mare dejugă boii!...până se zvântă lutul, până se face bun de prășit, nu durează mult!...Și, mai o melodie, mai o vorbă de duh, mai o glumă, mai un vis călare pe libelulă!...gata, soarele frige, unchiul dă iama la traista
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
te slujască...”. După ce a intrat în Perișani, exploziile obuzelor au încetat. A încetat și ea să mai biciuie boii, care acum mergeau la pas cu limbile scoase de-un cot. La Pripoare, a tras carul pe prundul Văii Băiașului, a dejugat boii, i-a legat de jug cu funii și apoi le-a pus sub boturi o mână de fân. Plăvanii nici nu s-au uitat la fân: se smuceau de funii, trăgnd la apă, săracii. Femeia nu i-a adăpat
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
tot, și a pornit / S-aducă lemne, negreșit. Când la pădure a ajuns, / Până-n adâncu-i a pătruns, Unde ‘nainte el văzuse / Că un copac mare crescuse. Ajunse la copacu-acel / Și trase carul lângă el, Fără a se gândi apoi / Ca să dejuge cei doi boi, Pentru că-n sinea lui gândea / Cum că copacul va cădea Direct în car și-astfel, pedat’, / Acasă se va fi-nturnat, Fără a pierde vremea dar / Cu pusul lemnului în car Și cu-njugatul boilor. Se apucă deci cu
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]