47 matches
-
fi socotite ca foarte tari, precum există bărbați foarte slabi...și viceversa. La ora actuală, a scrie poezii sentimentale și mai cu seamă exprimând pe cele femeiești, poate să dea loc la critici acerbe. În genere, locul poeziei a fost delăsat În favoarea altor interese mai palpabile. Totul devine mai materialist, mai egoist, mai neomenos. De aceea mulți poeți care persistă să creadă că poezia este o artă și un scop În sine la nivel de profesie, Încearcă să se adapteze cerințelor
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
din stratul celor cinci, șase metri de pămînt mustos. Se clătinau în același fel, edificiile lor valorice mureau ca niște piramide de carton lăsate în ploaie. Toate schelăriile pe care își construiseră pînă atunci opinii, considerații, teorii se contorsionau, se delăsau în ele însele, treceau dintr-o stare de agregare solidă într-una fluidă, se moleșeau ca niște bastoane de plastilină. Nici un cuvînt nu mai putea fi clădit pe alt cuvînt, nici o idee nu mai putea fi construită cu acele cuvinte
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
ekh stikla mol haj mas peklo haj aśunelas le baśavnenθe sar gilabanas. Avilo lesθe ekh amal kaj źandenas pen de cïne thaj phendă lesqë te khelen penqë lila ekhë gaźeja mâțo haj te len lesqë love. Avri sas śïl haj delas o jiw. O gaźo phendă kë na khelel peș ande trinenθe, maj manglă ekh, trebulas te aven śtar. Gele-tar śtar źene and-ekh baraka, haj sas baro śïl, n-aș takimos, haj thode pen paśa-kh sinia. Phendă lenqë o gaźo te
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
care le văzusem în seara precedentă, sau la convorbirile pe care le avusesem cu altcineva, și-mi era foarte greu să mă concentrez. Mi-am spus că biserică o fi prea mult pentru mine. Și m-am lăsat, m-am delăsat mai degrabă. Dumnezeu m-a îngăduit, a avut atât de multă răbdare cu mine, până când m-a lăsat să fiu foarte dezamăgită și de prieteni, si de mine însămi pentru că relația de prietenie pe care o aveam, scârțâia, în mare
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356594_a_357923]
-
Palal deś minutoja, sar thode pen o manuśa k-i sinia, avjas alajos vro deśe źujenqo o naśaça, pâl akerde ke i ćhaj' n-aș ternaxar. O źuja andar-i parta o ćh'ăqi girdiler ke pumari ćhaj', ekh akuśelas, aver delas dap, hen pućenas la dake kerdas ćipa kekhe ćhaveça, te źanen șo și len kerimasqe. I ćhaj' na penʒarlas, akerdas ke pwo angal na kerdas nikhaći kekhe ćhaveça. Ozaman o źuja kona ke sinejas othe and-i bar, ke źannas saj
VESTĂ (1) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359693_a_361022]
-
bine. Această judecată îi aparține lui Toynbee. Iar istoricul englez nu a aruncat vorbe la întâmplare. A analizat zeci de civilizații, de la cea sumeriană până la cea occidentală modernă, conchizând că multe popoare și populații au eșuat tocmai pentru că s-au delăsat și au căzut pradă împrejurărilor nefaste. Civilizațiile care au înfruntat provocările, folosindu-și mintea ca materie primă a dezvoltării durabile, au ajuns să fie stăpâne pe mediu, pe resurse și pe stilul lor de viață. Comentariul următor: Ce spune „gura
Educația economică poate să miște lumea. Și chiar o mișcă () [Corola-blog/BlogPost/338919_a_340248]
-
Vardilas-les gulimasa, Mărturisind a sa plecare. Phenindoi pesko kamimos. Dar el în sine tot purta Ta" vo ande peste panda phiravelas O mâhniciune tăinuita, Yekhe garade holimas, În inima pecetluita; Ando ilo phandado-ramomos; Și-adeseori nevrând ofta: Thai butivar bi-kamlindoi delas ghonchi: Păsăruica mică, Tsini chirikliori, Tu nu știi de rău, Le nasules tu chi jeanes, Nimenea nu-ți strică Khonik na rimosarel Cuibușorul tău. Kire khărores, Pe crenguța crești, Pe raiori barios, Soarele răsare, O kham anklel, Și tu cu
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Oda șo phendǒm tumenqe sigeder. [26] But hin Mân te phenaw pa tumenθe the te źudekinav. De Kodo kaj tradină Mân ćăćo hin, the kola șo xajardǒm Lesθar, Me kala daw duma la lumăqe. [27] The von na ertinde ke delas duma pa o Dat. [28] The phendă lenqe o Jezuśis: Kana opre vazdena le Manuśesre Ćhăs, akor prinʒănena ke Me hom the ke na keraw Manθar kokoro kheć, de kidă sar sikadă Mân Morro Dat, kidă dumazinaw. [29] The Kodo
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 8 / IOAN, VIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382086_a_383415]
-
kaθa Dell kerdǐle. [14] The o Kuvintos kerdǐlă trupos the maśka amenθe ćună Peș the dikhlăm Lesro flimibo, flimibo sar le Numa-Jekhesro Kaj-kerdǐlă anda o Dat, phërdo harosθar the ćăćimasθar. [15] O Iwan phenelas arri o ćăćibo pa Lesθe the delas ćingar, the phenelas: ”Kado hâș [Kodo] pa Kasθe phendǒm: Kodo kaj avel pala manθe has-Lo angla manθe, vaś kodă ke maj de anglal desar me has-Lo. [16] The anda Lesro phërdibo amen o saste xudinăm (jilăm), the haros përdar o
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 1 / IOAN, I de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371878_a_373207]
-
te mudares leș. Ozaman kerawas leș xamos pa xasas leș.” O' na vakerdas khaćik, gejas tha lojisardas and-i piri pa dikhas ke sjas pherzi xamaça laćho. Ozamandarla, ăn orsaw' zijs, o' źalas and-o veś pa orsaj' derji o cigno ćiriklo delas leș ekh por loji, kare sjas o xamos lesqo hen lesqe rromnăqo. Ama i źuj sjas xamźika khajnes. Orsaw' zijs vakerlas p'e rromesqe: “Amenqe na-j amenqe lazïmi ekh cigni por an orsaw' zijs, ta lazïmi te-l amen o
MICA PANĂ ROȘIE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376830_a_378159]
-
kana restas k-o śoro o veśesqo. Ćel maj bari ambrïn, ćel maj beci ambrïn. Thodas o bojeris te lel la an p'i angaj pa phandjas leș o śiźimiça tar-i ambrïn. Pa ljas leș k-o marimos pa delas trat: “Me sjom koda o papinaqo!”. Mukas leș and-o veś, restas k-o slugos, pa astardas te akuśel o slugos: “O bojeri kar·risarla kaśta; tu pa' beśesa tuqe!” O slugos pacajas leș, pa geno pal-o bojeri and-o veś
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
de kana ćekerim me. Kana śunna ke dela trat oda, te źanen ke me ćhawa lesqe o seros o laćho.” Girdi o lahos andre, phandjas o udar opral pesθe, cidjas o perdeles angal-o ʒămoja, pa astardas te marel leș. Kana delas trat o bojeri “awolew”, o kïzaja lesqe vakernas: “P'-akana ćhidas lesqe o seros o laćho.” O' pale, o lahos, vakerlas o bojerisqe: “Me sjom koda o papinaqo!” Pa inkino-tar avri, paranzardas o kïzajinqe lesqerrenqe, o bojerisqerrenqe, ke na-j len
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
quelles șont leș caractéristiques du discours qui construisent la littérarité, car, à l'époque moderne, îl semble que la distance entre la définition de la littérature comme science et la " mythologie de la mort de celle-ci "503 s'est beaucoup réduite. Daniel Delas et Jacques Filliolet essaient de donner une définition plus développée de la littérarité à partir de trois conditions essentielles qui visent leș relations d'ordre linguistique dans le cadre du discours, comme la surdétermination, la conversion et l'expansion.504 Cependant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'expression, Hachette Éducation, Paris, 1992. COHEN, Jean, Le haut langage : Théorie de la poéticité, Flammarion, Paris, 1979. COHEN, Jean, Structure du langage poétique, Flammarion, Paris, 1991. COMBE, Dominique, Poésie et récit : une rhétorique des genres, José Corti, Paris, 1989. DELAS, Daniel, FILLIOLET, Jacques, Linguistique et poétique, Librairie Larousse, Paris, 1973. DUBOIS, Jean, Dictionnaire de linguistique, Larousse, Paris, 1973. DUCROT, Oswald, SCHAEFFER, Jean-Marie, Nouveau Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Seuil, Paris, 1999. DUFRENNE, Mikel, Esthétique et philosophie, Klincksieck, Paris, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à utiliser des méthodes, qu'elle se plie à l'exigence de rigueur qui la caractérise. " 346 Jakobson parle d'une " irruption des linguistes dans le sanctuaire poétique ". V. Român Jakobson, Questions de poétique, op. cît., p. 499. 347 Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, Librairie Larousse, Paris, 1973, p. 54. C'est nous qui soulignons. 348 V. Român Jakobson, Questions de poétique, op. cît. 349 V. Idem, p. 24 : " On peut fréquemment observer, dans l'histoire de la poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est nous qui soulignons. 359 Român Jakobson, " Fragments de "La nouvelle poésie russe" ", în Questions de poétique, op. cît., p. 15. 360 Român Jakobson, Essais de linguistique générale, op. cît., p. 218. C'est nous qui soulignons. V. aussi Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 42 : " le propre de l'art verbal est [...] de montrer du doigt să propre nécessité ". Dans la vision de Jakobson, l'écriture lyrique joue souvent sur leș réitérations, leș retours à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
elle acquiert une position dominante dans le langage poétique. Celui-ci exige de la part du linguiste un examen particulièrement méticuleux, d'autant plus que le vers pârâit appartenir aux phénomènes universaux de la culture humaine. " C'est nous qui soulignons. 364 Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p 351. 365 Idem, p. 41-42. C'est nous qui soulignons. 366 Român Jakobson, Essais de linguistique générale, op. cît., p. 239. 367 V. Paul Valéry, Țel Quel, Gallimard, Paris, 1996. 368
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Riffaterre, Sémiotique de la poésie, traduit de l'anglais par Jean-Jacques Thomas, Éditions du Seuil, Paris, 1983, p. 13. 391 Gérard Genette, Mimologiques : Voyages en Cratylie, op. cît., p. 316. 392 V. Michael Riffaterre, Sémiotique de la poésie, op. cît. 393 Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 53. C'est nous qui soulignons. 394 V. Român Jakobson, " Postscriptum : pour une approche linguistique ", în Questions de poétique, op. cît., p. 502 : " Quel est donc, se demande Baudelaire, l'imbécile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
faite par Valéry : " Ainsi Valéry reprochait à Baudelaire d'avoir enterré "să servante au grand cœur" sous une "humble pelouse" pour rimer avec "jalouse", préférant ainsi "la rime à la raison". " V. Idem, p. 11. 403 Abraham Moles, apud Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 37. 404 Gérard Genette, Mimologiques : Voyage en Cratylie, op. cît., p. 332. C'est nous qui soulignons. 405 Ibid. C'est nous qui soulignons. 406 Michael Riffaterre, Sémiotique de la poésie, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'allemand par Michel-François Demet, Librairie générale française, Paris, 1999, p. 23. C'est nous qui soulignons. 415 Idem, p. 310. 416 Michel Camus, Transpoétique : la main cachée entre poésie et science, op. cît., p. 41. 417 V. Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 39 : " Ainsi, dès 1857, Baudelaire écrivait-il à la suite d'Edgar Poe : "La Poésie [...] n'a pas d'autre but qu'Elle-même [...]. Elle n'a pas de Vérité pour objet, elle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
que "le dire retrouve chez le poète să virtualité [...] refaisant un moț total, neuf, étranger à la langue" et, enfin, que tout cela impliquait "la disparition du poète". " 418 V. Umberto Eco, Lector în fabula, Grasset, Paris, 1985. 419 Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 53. C'est nous qui soulignons. 420 Georges Mounin, Poésie et société, P.U.F., Paris, 1962, p. 53-54. 421 Jean Cohen, Le haut langage : Théorie de la poéticité, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
comment la subjectivité est mise en discours. " (Ibid.) 502 Român Jakobson, Questions de poétique, op. cît., p. 15. C'est nous qui soulignons. 503 Henri Meschonnic, Pour la poétique V : Poésie sans réponse, op. cît., p. 409. 504 V. Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 43-44 : la surdétermination " leș rapports entre leș éléments de la phrase șont surdéterminés par calque intertextuel, polarisation sémantique ou actualisation d'un système descriptif " ; la conversion " la phrase littéraire est une unité
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
morții s-o învețe de bine, păi, mă crezi că și acuma-mi mușc mâinile că nu mi-am dat fata s-o înfiez la o familie de străini ca să-i asigur un viitor? Mi-a fost frică, m-am delăsat, am lăsat-o la mama la țară, la coada vacii, și dac-aș fi ținut-o aici, tot într-o amărală și-o foame ar fi crescut. Atâta mai trag nădejde, că mi-o ajuta Dumnezeu să-mi aranjez în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
aceasta este bună pentru mine, dar nu și pentru ea, poate ar trebui să o încurajez să vorbească, este ciudat faptul că încetase să mai vorbească despre el, parcă nu ar fi avut niciodată tată, dar eu nu mă pot delăsa în felul acesta, pentru că asta se pare că fac, dar nu mai pot, atât de mulți ani am crezut că trebuie să fac ceea ce este necesar să fac, dar se pare că nu, tăcerea noastră îmi face bine, și deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
care străbate un singur fir cusător, un erou fără rol, un privitor omniprezent înseamnă legătura. Luați ultimele romane ale lui Mirabeau, toate romanele de război, Benda, Barbusse, Léon Werth... Romanul devine o oglindă în fațete, în parcele. Aiurea e aproape delăsat”. Poziția cea mai fermă este exprimată în 1925 („Romanul“, în Cuvîntul liber, seria II, anul II, nr. 8, 21 februarie 1925). Autorul - care a asimilat „experiența” dadaistă, urmuziană și suprarealistă - citează exemplul „celui mai scurt roman” (Literatura de Léon Pierre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]