1,060 matches
-
niciodată intrat în vigoare, a reglementat logodna (art. 135-140), prevederile sale fiind preluate, în mare parte, de NCC. În mod evident, Codul familiei din 1954 nu putea accepta asemenea „practici” contrare „moralei socialiste”, chiar dacă dispozițiile Codului civil privind răspunderea civilă delictuală puteau fi invocate și în atari cazuri. Deși nu este considerată un contract propriu-zis, Logodna este definită de noul Codice drept „promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria”; încheierea ei nu este supusă niciunei formalități, poate fi dovedită cu orice mijloc
Noul Cod Civil: Logodna, o noutate legislativă care nu mai corespunde realităţilor zilelor noastre () [Corola-journal/Journalistic/25231_a_26556]
-
de căsătorie poate să fie retractată, dar ea devine abuzivă, culpabilă dacă intervine în circumstanțe anormale (de exemplu intervine prea târziu, este însoțită de violențe fizice sau psihice etc) și fără motive legitime. Este vorba deci de o răspundere civilă delictuală, special reglementată, bazată pe culpă, iar sarcina probei incumbă logodnicului abandonat. Prejudiciul material privește exclusiv cheltuielile care au un raport direct cu proiectul căsătoriei ( îmbrăcăminte specială, anunțuri, hrană), iar cel moral există atunci când s-a adus atingere la considerația ori
Logodna, o reglementare greu acceptată de societate, are efecte juridice importante () [Corola-journal/Journalistic/24459_a_25784]
-
difuzat mai multe materiale despre el în cadrul emisiunii Sinteza zilei, informează dailybusiness.ro. Dosarul în care Radu Petru Pricop l-a acționat în instanță pe Mihai Gâdea a fost înregistrat la Tribunalul București, marți, 12 august. Obiectul acestuia este răspundere delictuală. Radu Petru Pricop a menționat că dosarul recent vizează declarațiile privind implicarea sa în retrocedarea ilegală a unui teren de la Institutul Fundeni.
Mihai Gâdea, dat în judecată de Radu Petru Pricop, ginerele lui Traian Băsescu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/82330_a_83655]
-
succesorale și cheltuielile legate de moștenire au fost plătite sau asigurate; ... b) organele competențe au dat cuvenită aprobare, prevăzută de legea statului lor, pentru exportul obiectelor provenite din succesiune și transferul sumelor de bani. Articolul 44 Secțiunea III Răspunderea civilă delictuala 1. Răspunderea civilă delictuala se stabilește potrivit legii statului contractant pe al carui teritoriu s-a comis faptă cauzatoare de prejudiciu. 2. Dacă atît persoană care a cauzat prejudiciul, cît și cea care a suferit pagubă sînt cetățeni ai aceluiași
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
de moștenire au fost plătite sau asigurate; ... b) organele competențe au dat cuvenită aprobare, prevăzută de legea statului lor, pentru exportul obiectelor provenite din succesiune și transferul sumelor de bani. Articolul 44 Secțiunea III Răspunderea civilă delictuala 1. Răspunderea civilă delictuala se stabilește potrivit legii statului contractant pe al carui teritoriu s-a comis faptă cauzatoare de prejudiciu. 2. Dacă atît persoană care a cauzat prejudiciul, cît și cea care a suferit pagubă sînt cetățeni ai aceluiași stat contractant și domiciliază
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
posibilitatea acestui cumul este prevăzută expres În art. 9 din Legea nr. 19/1990 privind protejarea populației Împotriva unor activități comerciale ilicite potrivit căreia aplicarea sancțiunilor contravenționale nu Înlătură răspunderea disciplinară). 3.5.4. Cumulul răspunderii disciplinare cu răspunderea civilă delictuală se realizează ori de câte ori există cumul Între penal și disciplinar, precum și În situația când, deși răspunderea penală nu se aplică (amnistie), totuși fapta nu și-a pierdut caracterul penal. Răspunderea delictuală subzistă și se aplică concomitent cu răspunderea disciplinară. 4.Sancțiunile
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
disciplinară). 3.5.4. Cumulul răspunderii disciplinare cu răspunderea civilă delictuală se realizează ori de câte ori există cumul Între penal și disciplinar, precum și În situația când, deși răspunderea penală nu se aplică (amnistie), totuși fapta nu și-a pierdut caracterul penal. Răspunderea delictuală subzistă și se aplică concomitent cu răspunderea disciplinară. 4.Sancțiunile disciplinare. 4.1. Noțiune. Sancțiunile disciplinare constituie mijloace de constrângere specifice dreptului muncii, prevăzute de lege, cu un pronunțat caracter educativ, având ca scop apărarea ordinii disciplinare, dezvoltarea spiritului de
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
care ,,constă În obligarea acestora de a repara pagubele materiale produse angajatorului din vina și În legătură cu munca lor’’. Intr-o altă opinie se susține că răspunderea patrimonială reglementată de Codul muncii constituie ca natură juridică, ,,o varietate a răspunderii civile delictuale, având anumite particularități determinate de specficul raporturilor juridice de muncă’’ 1.2.Trăsăturile răspunderii patrimoniale. Acestea sunt : a) existența răspunderii patrimoniale reglementă de Codul muncii, nu poate fi concepută decât În cadrul unui raport juridic de muncă izvorât dintr-un contract
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
Constituționale a reținut o astfel de posibiltate anterior modificărilor recente ale Codului muncii, statuând că,’’sesizarea referitoare la neconstituționalitatea prevederilor art. 164 alin. (2) din Codul muncii este nefondată, Întrucât reținerile "cu titlu de daune" se referă la răspunderea civilă delictuală, iar nu la răspunderea contractuală. Prevederile art. 164 alin. (2) "nu exclud Întelegerea Între părți, ele apar ca o ultimă variantă, și anume atunci când cele două părți ale contractului de muncă nu se Înțeleg și când caracterul cert, lichid și
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
instanța de judecată". Acest text "nu exclude nici dreptul angajatorului de a asuma obligații pecuniare prin procedura somației de plată, În cazul În care s-a stabilit caracterul cert, lichid și exigibil al daunei". Referindu-se exclusiv la răspunderea civilă delictuală, dispoziția legală criticată nu este contrară prevederilor art. 134 alin. (2) din Constituție’’. Întocmai, cum justificat se susține În literatura de specialitate, acordul părților regelmentat de prevederile alin. 2 al art. 252 (concretizat prin nota de constatare și evaluare a
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
întrucât sancțiunea impusă de acestea echivalează cu o veritabilă pierdere, anulare a dreptului de proprietate al creditorului, deci cu o „expropriere privată“ lipsită de despăgubire. Este cu neputință să fie acceptat faptul ca o sancțiune civilă pentru o faptă civilă delictuală să cauzeze desființarea, pierderea unui drept de proprietate garantat de Constituție. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Aceasta arată că prevederile legale criticate urmăresc sancționarea relei-credințe a terțului în
DECIZIA nr. 754 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255517]
-
de fapt din cauza dedusă judecății, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate este o persoană juridică ce a inițiat un demers judiciar în calitate de reclamantă, constând într-o acțiune civilă în pretenții pentru repararea prejudiciului creat prin fapta delictuală comisă de către Unitatea Administrativ-Teritorială Oraș Cugir. Având în vedere că acțiunea în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate este o acțiune în pretenții, deci evaluabilă în bani, Curtea învederează faptul că art. 3 alin. (1) din Ordonanța
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
o încălcare a spiritului Legii fundamentale și al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește dispozițiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, face o comparație între regimul juridic al răspunderii civile delictuale și ipoteza reglementată de norma criticată, reținând că cele două instituții juridice au puncte comune, precum scopul și procedura în fața instanțelor civile, fiind diferit termenul în care se poate exercita acțiunea. Susține, în esență, că termenul diferit în care
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în care prin faptele sale persoana supusă măsurii a împiedicat/stânjenit ori a încercat să împiedice/stânjenească aflarea adevărului, îngreunând/distorsionând activitatea organelor judiciare, sau a avut o conduită reprobabilă în contextul desfășurării procesului penal. Principiul fundamental care stă la baza răspunderii civile delictuale, conform căruia orice acțiune sau inacțiune ce conduce la cauzarea în mod culpabil a unui prejudiciu obligă partea care a săvârșit-o să compenseze dauna, funcționează nu numai dacă acțiunea sau inacțiunea încalcă o anumită dispoziție legală expresă, ci și
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
a statuat că art. 1 alin. (3) - care reglementează dreptatea ca valoare supremă a statului - și art. 23 alin. (1) din Constituție trebuie privite în mod coroborat, fiind intrinsec legate între ele. Aceste dispoziții constituționale reprezintă temeiul pentru justificarea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei supuse unei măsuri preventive privative de libertate. Totodată, având în vedere obligația statului de a valoriza dreptatea, Curtea a constatat că încălcarea inviolabilității libertății individuale în ipoteza normei examinate constituie o eroare judiciară în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 43. Curtea nu poate reține nici instituirea, prin normele procesual penale criticate, a unui regim discriminatoriu, astfel cum susține autorul, în raport cu materia răspunderii civile delictuale. Reglementarea termenului de prescripție de 3 ani (art. 2.517 din Codul civil) și începerea curgerii acestuia de la nașterea dreptului la acțiune, iar nu de la nașterea dreptului subiectiv material [art. 2.528 alin. (1) din Codul civil] în situația acțiunii
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
prescripție de 3 ani (art. 2.517 din Codul civil) și începerea curgerii acestuia de la nașterea dreptului la acțiune, iar nu de la nașterea dreptului subiectiv material [art. 2.528 alin. (1) din Codul civil] în situația acțiunii în răspundere civilă delictuală au în vedere specificul acțiunilor în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită. Or, Curtea constată că această diferență de regim juridic nu este de natură a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea poate
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
fără drept a ansamblului ori a unei părți a unui sistem informatic. O parte poate condiționa o astfel de incriminare de comiterea încălcării respective prin violarea măsurilor de securitate, cu intenția de a obține date informatice ori cu altă intenție delictuală, sau de legătura dintre încălcarea respectivă și un sistem informatic conectat la alt sistem informatic. Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
al infracțiunii de abuz în serviciu, poate răspunde civil ca urmare a încălcării prevederilor art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 de către autoritatea contractantă, ipoteză în care persoana juridică este amendată contravențional, aspect ce atrage răspunderea delictuală a organelor de conducere. ... 12. Se susține că în viziunea Curții Constituționale exprimată în cuprinsul Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 se statuează că principiul legalității incriminării impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 ianuarie 2016, pronunțată în cauzele conexate C-359/14 „ERGO Insurance“ SE împotriva „If P&C Insurance“ AS și C-475/14 „Gjensidige Baltic“ AAS împotriva „PZU Lietuva“ UAB DK, atunci când aplicabilă raporturilor de răspundere civilă delictuală născute în urma accidentului nu este legea română, relevante pentru dreptul de regres al asigurătorului capului tractor împotriva asigurătorului remorcii sunt doar prevederile art. 2.210 alin. (1) din Codul civil, însă acest drept de regres va exista și va putea
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
asigurătorului remorcii sunt doar prevederile art. 2.210 alin. (1) din Codul civil, însă acest drept de regres va exista și va putea fi exercitat în condițiile art. 2.210 alin. (1) din Codul civil doar dacă, potrivit legii aplicabile raporturilor civile delictuale, asigurătorul remorcii va purta vreo răspundere. ... 27. Răspunderea asigurătorului remorcii, așa cum este ea reglementată prin Norma A.S.F. nr. 20/2017, este relevantă și se aplică doar în acele situații în care raporturile juridice delictuale născute în urma accidentului sunt guvernate
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
dacă, potrivit legii aplicabile raporturilor civile delictuale, asigurătorul remorcii va purta vreo răspundere. ... 27. Răspunderea asigurătorului remorcii, așa cum este ea reglementată prin Norma A.S.F. nr. 20/2017, este relevantă și se aplică doar în acele situații în care raporturile juridice delictuale născute în urma accidentului sunt guvernate de legea română. ... 28. Intimata-pârâtă a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru admisibilitatea sesizării, arătând că soluționarea pe fond a cauzei depinde de dezlegarea
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
regres formulate de asigurătorul unui vehicul de tractare care a despăgubit victimele unui accident cauzat de conducătorul acelui vehicul împotriva asigurătorului remorcii tractate la momentul respectivului accident este determinată potrivit articolului 7 din Regulamentul nr. 593/2008 dacă normele privind răspunderea delictuală aplicabile acestui accident în conformitate cu articolul 4 și următoarele din Regulamentul nr. 864/2007 prevăd o repartizare a obligației de reparare a prejudiciului. ... ... XI. Raportul asupra chestiunii de drept 49. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
interiorul căruia Agenția Națională de Integritate poate efectua evaluarea declarațiilor de avere, a conflictelor de interese și a stărilor de incompatibilitate, fără a exista prevederi referitoare la prescripția faptelor persoanelor evaluate. Or, această interpretare, prin comparație cu materia răspunderii civile (delictuale sau contractuale), a răspunderii civile disciplinare sau penale conduce la interpretarea potrivit căreia răspunderea administrativă stabilită printr-un raport de evaluare ar reprezenta o răspundere imprescriptibilă, fiind de natură a încălca principiul egalității în drepturi. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]
-
menționat stabilește numai termenul maxim în interiorul căruia Agenția Națională de Integritate își poate exercita competența amintită, fără a conține vreo reglementare referitoare la prescripția răspunderii persoanei asupra căreia a purtat evaluarea. Normele, regulile și termenele în care răspunderea civilă (delictuală, pentru fapta proprie), penală sau administrativă (disciplinară) se prescrie, nemaiputând fi angajată, sunt reglementate în mod specific pentru fiecare materie. Astfel, în materie civilă, care acoperă și sfera administrativă, se aplică termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]