11 matches
-
este însoțit tot de o schimbare a valorii lexico-gramaticale, ce-i drept fără aportul derivării, care ar fi inutil întrucât cele două clase de cuvinte sunt de tip nominal, având indici formali asemănători. Numărul cazurilor de formare a unor verbe delocutive 103 prin condensare este destul de mare: aminti "a-i reveni sau a face să-i revină în minte un fapt" < [a(-și) aduce] aminte "idem" + suf. -i; chiuli "a se sustrage nemotivat de la îndeplinirea unei obligații" < [a trage un] chiul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
214) < [a pune] pe fugă "idem" + suf. -a; rasoli "a face un lucru în grabă, superficial, de mântuială" < [a da] rasol "idem" + suf. -i; răuli "a ocărî, a blestema, a dori răul cuiva" < [fire-ai al] răului (v. ELR, s.v. delocutive) sau [a vrea, a dori cuiva] răul + suf. -i. În astfel de cazuri trebuie presupus că, în momentul creării noului verb, locuțiunea verbală originară și, implicit, elementul verbal omis erau prezente în mintea vorbitorilor. Fapt este că sufixul verbal atașat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
amar, asociat, bolnav, invitat, fr. amant (> rom. amant), immortelle (> rom. imortelă) etc. 102 Vezi Isabela Nedelcu, Utilizarea substantivelor defective de număr în limba română actuală, pp. 4-5, pe www.linguist.jussieux.fr./~mardale/utiliz~1.doc. 103 Vezi ELR, s.v. delocutive (formații ~). 104 FCLR I, p. 213; tratatul explică aceste formații nu din locuțiunile verbale corespunzătoare (deși, în cazul lui pefuga, dă ca etimon locțiunea [a pune] pe fugă), ci din grupul sintactic format dintr-o prepoziție și un substantiv, la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
toate registrele limbii. În limbajul medical: neagă valoarea semantică, denominativă a termenului-bază (nedezvoltat); conferă o valoare privativă derivatelor (necurabil). Ne - corespunde prefixului neologic in - cu variantele im - (înaintea labialelor) și i - (înaintea consoanelor l, m, r): necurabil-incurabil, imatur etc. Prefixele "delocutive" (I. Coteanu, 2007) sunt foarte puțin productive în actualizarea unităților cognitive, datorită calității lor semantice de a se situa foarte aproape de prepoziții și de a forma verbe (îmbina). Termenii regenerare de țesut, regenerescență, resuscitare, retragere sunt unități derivate cu prefixul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este utilizat în formații împrumutate ca atare sau calchiate după limba franceză, în limbajul economic: ro. contravaloare (cf. fr. contrevaleur). Prefixul are foarte puține derivative în vocabularul economic: ro. contrabanda (cf. fr. contrebandier; es. contrabandista). Foarte apropiat de prepoziții, prefixul delocutiv de- (des-) este cel mai productiv dintre formanții seriei, în limbajul economic. Punctul de plecare este un infinitiv lung. Apare, de regulă, în calcuri și în împrumuturi savante dar și în formațiuni românești: ro. decodificare (cf. fr. decodage, es. descodificacion
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Charaudeau, în teoria enunțării, modalitatea redă poziția locutorului prin raportare la interlocutor, la sine însuși și la cele enunțate, astfel încît rezultă modalități alocutive (locutorul prezintă intenția sau poziția proprie), modalități elocutive (locutorul ia atitudine față de cele enunțate) și modalități delocutive (locutorul exprimă o opinie în legătură cu mesajul). În lingvistică, modalitatea a fost mult timp înțeleasă ca element care modifică predicatul unui enunț, pornind de la constatarea că, pe lîngă verbele care constutie predicatul propriu-zis se atașează uneori alte verbe care nuanțează modul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
impune atribuirea referinței unei unități lingvistice prin întrebuințarea ei în discurs. Totuși, în orice dialog, locutorul, care se prezintă ca eu în cadrul luării de cuvînt, își pierde rolul central în sistem cînd cedează locul interlocutorului său. Non-persoana, care are poziție delocutivă, permite să se vorbească și despre obiecte, despre noțiuni și nu numai despre ființe umane, pentru că marca lingvistică a persoanei se referă întotdeauna la oameni și, de aceea, folosirea persoanei pentru referirea la un non-uman sau la un non-animat reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
suprapune cu alternativa vericondiționalitate/ficționalitate. La nivelul [B] se pune, într-adevăr, problema validității mai mult decît cea a adevărului enunțurilor: un enunț (o Rd) este dat ca valid în funcție de locutor (EU-valid), în funcție de intorlocutorul sau interlocutorii săi (VOI-valid), în funcție de ceilalți (delocutivi EL/EI/EA/ELE-valid), de toți (NOI-valid) sau în funcție de opinia comună, doxa maximelor, proverbelor și dictoanelor (SE-valid)5. Greutatea validității enunțurilor care leagă o Rd [ A] și un PdV [B] este un aspect esențial al valorii sale argumentative [C1
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în lucrările normative și lexicografice recente, și anume: - Sunt incluse în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu utilizare atât adjectivală, cât și substantivală. Vezi, pentru terminologia gramaticală 36: cauzative 37, conative, delocutive, demarcative, diacritice, expresive, factitive, hipocoristice, indiciale, jonctive, masive, prefixoide, prezentative, relative 38 etc. Sunt numeroase exemple și din alte terminologii sau din limbajul comun: *antiimflamatoare, *antitusive, *antivirale, *barbiturice, *blindate, *celulare, *contraceptive, *demachiante, *deodorante, *detartrante, *energizante, *executive, *melaminate, *periodice, *pesticide etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre termenii de înrudire și termenii de adresare, cîteva cîmpuri onomasiologice (animale domestice, pieptănat), evoluții semantice (venind de pildă în sprijinul etimologiei cuvîntului mire din lat. miles "soldat"), verbe delocutive derivate din imprecații: a drăcui, a răuli (a da răului), a firui (fir-ar...) etc. Alte contribuții privesc morfologia (o formă regională de prezumtiv: viitorul popular o să fie), domeniul stilistic și pragmatic (dialogul reprodus în narațiunea orală, formulările stereotipe - de
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
cuvinte: pitic/ chitic, titirez/ chichirez etc.; contaminarea 70, combinarea într-un cuvânt a părți de cuvinte independente sinonime: impuls < imbold + puls; milog < milă + olog etc.; abrevierea unor denumiri: [tren] accelerat, [tren] rapid etc.; "onomatopeizarea" (crearea de onomatopee): câr-mâr; "crearea de delocutive" (substantive provenite din locuțiuni verbale): dare de seamă (< a da seamă), lansare la apă (< a lansa la apă) etc. (Zugun, 2000, pp. 148-151). II.4. Relații semantice Între sensurile anumitor unități lexicale se pot stabili o serie de relații semantice
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]