113 matches
-
de destinații posibile în cuprinsul celor 500 de mii de hectare ale rezervației UNESCO. Nu vreau să spun că-mi doresc să văd puhoiul de turiști care sufocă vară stațiunile-clișeu din sud dând navală în Delta. Nici ei, nici ecosistemul deltaic nu s-ar simți foarte bine dacă s-ar întâmpla așa ceva. Dar mi se pare evident că potențialul turistic al acestui paradis acvatic care l-a fascinat pe Jacques-Yves Cousteau este încă sub-exploatat. Văd în Delta nu doar puțini turiști
Frumoasa fată nemăritată by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82470_a_83795]
-
Angelo Mitchievici Si în acest an festivalul deltaic Anonimul își păstrează clasa, filmul lui Carlos Reygadas care a luat marele premiu și care invocă nume mari ale cinematografiei, Bergman, Tarkovski cu care dialogheaza fertil, dovedind-o din plin. Ca în tragedie sau în teatrul clasic, Reygadas reduce intriga
Lumina tăcută a lui Carlos Reygadas by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8151_a_9476]
-
țara noastră se întâlnește în Subcarpații Buzăului, cu deosebire pe platoul de la Pâclele Mari și Pâclele Mici. 2.1.6. Relieful litoral Relieful litoral este rezultatul acțiunii mării asupra țărmului și cuprinde trei sectoare, fiecare cu valențe turistice specifice: - sectorul deltaic, caracterizat prin prezența gurilor de vărsare a celor trei brațe dunărene: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, și a plajelor întinse de nisip (la Sulina, Sf. Gheorghe, I-lele Sacalin), alături de un cadru pitoresc, la îngemănarea uscatului cu apa; - sectorul lagunar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fabreana, Cardium fittoni, (după P. Jeanrenaud). În Culmea Lohanului, la altitudinea de 140 m, se află depozite ce aparțin părții superioare a Basarabianului, reprezentate prin nisipuri fosilifere cu Cardium fittoni. Chersonianul (Sarmațianul superior) apare în două faciesuri distincte: • în facies deltaic, în care fosilele lipsesc cu desăvârșire; • în facies de mare salmastră, cu fosile mici de tip chersonian. • Chersonianul în facies deltaic apare în Culmea Lohanului, pe o diferență de nivel de cca. 200 m, la altitudinea de 140 m. Între
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a Basarabianului, reprezentate prin nisipuri fosilifere cu Cardium fittoni. Chersonianul (Sarmațianul superior) apare în două faciesuri distincte: • în facies deltaic, în care fosilele lipsesc cu desăvârșire; • în facies de mare salmastră, cu fosile mici de tip chersonian. • Chersonianul în facies deltaic apare în Culmea Lohanului, pe o diferență de nivel de cca. 200 m, la altitudinea de 140 m. Între 250 și 262 m, pe Valea Lohanului se poate urmări o succesiune de nisipuri cu concrețiuni de gresii calcaroase (2 m
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
humus de peste 2 %. GRUPA ECOLOGICĂ 112 (GE 112) Lunca și Delta Dunării - incinte îndiguite, soluri aluviale stratificate (m-i), slab maturate fizic, V. ed. mijlociu - mare Condiții staționale: Intinsuri de grind slab vălurite sau terenuri nivelate (provenite din foste depresiuni deltaice înmlăștinate), cu soluri aluviale stratificate diverse (aluviosoluri), de regulă molice (molice), insuficient maturate fizic (în care orizonturile organice sau nisipoase nu depășesc 10-15 cm grosime), variate ca textură, însă predominant lutoase - luto-argiloase (mâloase) (conținut de argilă de 30-45 %), moderat humifere
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
schemă tactică, un pretext, decât un personaj, Adrian nu va scoate o vorbă până la finalul filmului, aparițiile sale fiind egal distante, indiferent că este vorba de o amintire sau de revederea celor doi îndrăgostiți. Angela, transformată într-un fel de deltaică Vitorie Lipan, îl găsește cu o altă femeie, refugiat undeva în Deltă, după ce fusese concediat, însă întoarcerea sa în căminul conjugal se face fără fricțiuni, tacit, sărind peste momentul dificil al explicațiilor. Intregul film se învârte în jurul acestor două personaje
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
etc. se realizează pe parcurs, din detalii minore, cum ar fi un sacou cu două numere mai mari, cu o gaură în dreptul inimii, o bancnotă de un milion câștigată de personajul din prima proză (Traducerea) și care reapare în Peisaj deltaic, la un bețiv sarcastic. Sunt niște legături insesizabile, unele cu implicații autobiografice, dar și care suprapun peste aparenta simplicitate a prozei o rețea ascunsă de simboluri și chei de lectură, una, posibil, livrescă. Prozatorii au, fiecare, câte un talent „de
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
km -Valea Pucioasa - 3.85 km În afara rețelei hidrografice, destul de săracă în debit și dimensiuni ale cursurilor de apă, apar mai multe zone de înmlăștinire situate în vechile belciuge și meandre ale unor cursuri acum părăsite. Apele freatice Structura deltaică a aluviunilor cuaternare explică particularitățile apelor freatice din această zonă. Pe lângă straturile acvifere cu nivel liber (care caracterizează arealele frecvent inundabile și înmlăștinite așa cum este cazul părții de nord unde se găsește lacul Cicoș) se întâlnesc și stratele
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
R4404 - Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) și specii de ulm (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea; R4409 - Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și stejar brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae; R4410 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Gallium rubioides; R4411 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides. 6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale - Fraxino
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Ulmus sp.) cu Festuca gigantea; R4409 - Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și stejar brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae; R4410 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Gallium rubioides; R4411 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides. 6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale - Fraxino danubialis - Ulmetum Soo 1936 corr. 1963; - Quercetum robori - pedunculiflorae Simon 1960 (syn. Fraxino angustifoliae - Quercetum pedunculiflorae
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
altitudini pozitive între 0 și 1 m, în proporție de 54,5% și respectiv cu altitudini între 1 și 2 m, pe circa 18 % din areal. Altitudinea medie a reliefului Deltei Dunării, este de circa 0,52 m. Diferențele teritoriale ale spațiului deltaic sunt reflecția particularităților circulației apei. Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 244 km (între brațul Musura și Vama Veche) reprezentând 6% din lungimea totală a țărmului Mării Negre, cuprinzând 128 km de apă tranzitorie marină
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
sunt alcătuiți din roci "de molasă" mai puțin dure (nisipuri, argile, gresii), dispuse într-o structură cutată și șariată peste bordura de vest a Platformei Moldovenești; ... – podișul Moldovei, se dezvoltă pe o structură monoclinală mascată la contactul vestic cu depozite deltaice, în mare parte înlăturate de eroziunea ulterioară. Rocile sunt în general friabile: argile, nisipuri, marne, uneori gresii calcaroase slab - potrivit cimentate. ... Ca element natural care, împreună cu vegetația, suferă primul impact al precipitațiilor asupra scoarței terestre solurile prezintă importanță prin
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
ordinul 1 și anume râul Ialomița; ... – Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde porțiunea dintre Brăila și intrarea în Delta Dunării, la Ceatal Chilia, în amonte de Tulcea. Sunt colectate apele din două bazine hidrografice de ordinul 1 - Siret și Prut; ... – Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei brațe principale - Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe - totalizează 5.500 km2, din care aproape 80% situată pe teritoriul României. În zona de vărsare Dunărea se ramifică formând o deltă largă; cu lungimea, de la est la
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
Fluviului Dunărea, cu o lungime totală de 290 km și o densitate medie de 0,06 km/kmp. În afara celor trei brațe ale Fluviului Dunărea, există o rețea de canale, gârle, sahale, japșe și periboine, necadastrate, ce fac legătura între lacurile deltaice și cele trei brațe ale Fluviului Dunărea. Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a Administrațiilor Bazinale de Apă În România, Fluviul Dunărea și delta sa străbat toate formele principale de relief ( Anexa 1 ) de la intrarea în țară și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
unde influența fluviului este dublată de influențele submediteraneene (comparativ cu cel estic, de ariditate): ele cresc cu circa 2 - 3 °C în sectorul estic cu influențe continentale de ariditate și sunt din nou atenuate cu circa 2 °C în cel deltaic, datorită influențelor pontice; de asemenea, fenomenele de îngheț sunt mai întârziate toamna. Deasupra fluviului și în teritoriul limitrof există o umezeală relativă ridicată a aerului (76% media anuală): vaporii de apă rezultați sunt difuzați, prin intermediul brizelor deasupra uscatului limitrof
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
mm în sectorul de Bălti (Fetești 470 mm, Cernavodă 445 mm, Hârșova 436 mm) ca o consecință a slăbirii convecției termice deasupra apei, rămânând asemănătoare pe tronsonul Galați (458 mm) - Isaccea (445 mm) și scad sub 445 mm în sectorul deltaic (Tulcea 442 mm, Gorgova 410 mm) și chiar sub 350 mm în zona litorală (Sulina 343 mm). Fluviul Dunărea colectează direct și indirect prin Tisa, apele majorității râurilor din România (98% din suprafața țării) cu excepția unor râuri din Dobrogea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
HdR) R4404 Păduri danubian-panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) și ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea, R4409 Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae, R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides, R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides. 6 Habitatele Natura 2000 - 7 Asociații vegetale (AV
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea, R4409 Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae, R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides, R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides. 6 Habitatele Natura 2000 - 7 Asociații vegetale (AV) Fraxino danubialis-Ulmetum Soo, (1936) 1963; Quercetum roboris- pedunculiflorae Simon, 1960; Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al.
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
albă (Salix alba) cu Rubus caesius R 4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus R 4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae R 4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stej ari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides R 4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.), anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides 6. Habitatele Natura 2000 92A0 Salix alba
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
R 4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae R 4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stej ari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides R 4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.), anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides 6. Habitatele Natura 2000 92A0 Salix alba and Populus alba galleries Este habitat de importanță comunitară 7. Asociații vegetale (AV) Salicetum albae - fragilis Issler 1926
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
turismului, PNS vizează finanțarea microîntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților de turism rural și agrement, iar prin LEADER se acordă sprijin pentru înființarea de microîntreprinderi în mediul rural (start-up) pentru activitățile turistice locale în funcție de specificul zonei (turism cultural, gastronomic, deltaic, ecumenic, agroturism, ecoturism etc.). Din perspectiva patrimoniului cultural, PNS vizează sprijinirea reabilitării, restaurării, conservării obiectivelor de patrimoniu de clasă B și patrimoniu neclasificat - de la nivel local (mobil, imobil și imaterial) din teritoriul LEADER, în funcție de nevoile identificate în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
Este operatorul național pentru monitorizarea integrată fizică, chimică și biologică a mediului marin aflat în coordonarea MCID. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină GeoEcoMar) Activează în domeniul geologiei, geofizicii și geoecologiei cu accent pe mediile acvatice, marine, deltaice și fluviale aflat în coordonarea MCID. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului INCDPM București este coordonat de MCID și activează în cercetarea fundamentală și aplicată și dezvoltarea tehnologică, elaborarea de studii, expuneri sumare și prognoze pentru programele și strategiile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
direcționarea diferitelor utilizări. 3.1.1. Mediul marin 3.1.1.1. Geomorfologia Din punct de vedere geomorfologic, zona costieră poate fi împărțită în două unități principale. Unitatea nordică, de la Golful Musura, în nord, până la Capul Midia, în sud, este reprezentată de țărm deltaic și lagunar (plaje nisipoase cu pante submarine line). În unitatea sudică, cuprinsă între Capul Singol și Vama Veche, aspectul general este determinat de prezența falezei la baza căreia se formează plaje înguste, alternanța promontoriilor cu țărm acumulativ (plaje de tip
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
reproducere și creștere larvară, datorită caracteristicilor geomorfologice: complexul lagunar, platoul marin subacvatic, aportul Dunării (dulcicol, sedimentar, încărcat cu nutrienți, hrană vie abundentă etc.); Dunărea, ca principală cale de migrație pentru cele mai valoroase specii de pești, sturionii și scrumbia; vegetația deltaică și lagunară, ca habitat de reproducere, creștere larvară și hrănire pentru chefali, calcan (pești plați), guvizi etc. Pescuitul de sturioni a fost interzis în România începând cu anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, și încă alți 5 ani
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]