75 matches
-
apa este la adâncimi de 3,5 - 4 m; Prezența acestor pânze locale de apă aproape de suprafață se datorește prezenței lentilelor de marne, ca intercalații în cuprinsul complexului nisipos superior (de vârstă meoțiană). • pânzele de apă de pe pantele coluviale și deluviale. Aceste ape se nasc prin degradarea pânzelor captive și se scurg pe sub mantaua dezagregată ce acoperă panta. • pânzele de apă captive. Fragmentarea adâncă de către pârâul Lohan a structurii geologice a regiunii a deschis pânze de ape etajate, ce se pot
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară și anume la contactul dintre culmile interfluviale și pantele deluviale ale văilor subsecvente, adică tocmai acolo unde pericolul eroziunii și alunecărilor este mai mare. Astfel, defrișarea a deschis drum liber proceselor de modelare puternică a versanților, creării văilor torențiale, alunecărilor de teren și prăbușirilor. În dealurile mai joase, pădurile sunt
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
s), soluri brune-brune acide, drenaj imperfect, V. ed. mare Condiții staționale: Răspândire în special în subetajul inferior al molidișurilor din Carpații Orientali; terenuri așezate, versanți slab înclinați; substraturi de regulă bazice sau intermediare, uneori și acide, însă acoperite cu depozite deluviale sau coluviale fine; soluri brune mezobazice sau brune acide (eutricambosoluri și districambosoluri), cu mull (uneori cu mull hidromorf), profunde, slab scheletice. Tipuri de stațiuni: 2540 - Montan de molidișuri Ps, brun - brun acid edafic mare, cu drenaj imperfect Tipuri naturale de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
scheletice, litice-litosoluri, V. ed. mic Condiții staționale: Răspândire generală ca la grupa precedentă, precum și în Podișul Dobrogei, culmi înguste, versanți puternic înclinați și însoriți; substraturi de regulă din roci dure, gresii, șisturi cristaline, diabaze, pietrișuri ș.a., acoperite cu materiale deluviale fine, subțiri; soluri diferite, însă toate cu conținut ridicat de schelet și erodate. Tipuri de stațiuni: 6151 - Deluros de cvercete (cer, gârniță) Pi, brun edafic mic 7310 - Deluros de stejărete (gârnițete), podzolit, Pi 7410 - Deluros de stejărete (gârnițete), brun, Pi
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
3,5); foarte puternic acidă (3,6-4,3); puternic acidă (4,4-5); moderat acidă (5,1-5,8); slab acidă (5,9 - 6,8); neutră (6,9-7,2); slab alcalină (7,3-8,4); alcalină (8,5-9); puternic alcalină (peste 9). Se determină: cu pH-metru sau hârtie indicatoare. Depozitul și roca de solificare : depozit eluvial, deluvial, coluvial, aluvial, care formează materialul parental al solului și care acoperă mai mult sau mai puțin roca de bază (subiacentă). Grosimea morfologică a solului (adâncimea până la roca de bază): sol foarte superficial (până la 15 cm); superficial (15-30 cm
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cu grosime redusă; 5) Grabenul Oradea-Toboliu, cu o grosime semnificativă a depozitelor mezozoice și neogene; 6) Grabenul Giriș-Borș, cu o grosime semnificativă a formațiunilor miocene. Din punct de vedere petrografic, în situl ROSCI0220 există două tipuri de depozite, respectiv depozite deluviale, care ocupă aproape tot arealul ariei protejate, cu excepția extremității vestice, unde se întâlnesc pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică). Sub aspect geomorfologic, teritoriul ariei protejate se integrează în totalitate spațiului geografic al Câmpiei
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
două tipuri de cambisoluri eutrice ocupă o suprafață de 130.37 ha, care înseamnă 17.58% din totalul suprafeței ariei protejate. Cambisolurile eutrice în arealul ariei protejate au avut ca material parental depozitele fluviatile recente din apropierea cursurilor de apă și depozitele deluviale alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăția în elemente chimice bazice ca urmare a slabei debazificări a acestora prin procesele pedogenetice. Cambisolurile eutrice au textură fină aici, cu o structură bine
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
cele ale Pleistocenului superior sunt localizate în principal la nivelul teraselor râurilor, în special pentru terasa de 25 m. altitudine relativă. Acestea sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. Tot din categoria formațiunilor cuaternare mai fac parte și depozitele deluviale, coluviale și proluviale, alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile cărora li se alătură depozitele de grohotișuri de la baza abrupturilor petrografice (calcaroase și non-calcaroase). În afara albiei văii Iadului unde aceste depozite apar ca o fâșie continua, pe tot traseul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
-se dealurile Ilenei, Totârlacu și Dealul lui Chiriță, iar la sud dealurile Rușilor (Crucii), Drencea și dealul Holmului (Pl. 2/2). Tipurile genetice de relief aflate în zona imediată de influență a așezării sunt: interfluvii sculpturale, forme de relief sculpturale deluviale și forme de relief de acumulare fluviatilă și deluvială. În cadrul interfluviilor sculpturale se încadrează Dealul Drencea, situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri ușor înclinate, majoritatea fiind sculptate în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la sud dealurile Rușilor (Crucii), Drencea și dealul Holmului (Pl. 2/2). Tipurile genetice de relief aflate în zona imediată de influență a așezării sunt: interfluvii sculpturale, forme de relief sculpturale deluviale și forme de relief de acumulare fluviatilă și deluvială. În cadrul interfluviilor sculpturale se încadrează Dealul Drencea, situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri ușor înclinate, majoritatea fiind sculptate în marne sau argile sarmațiene, acoperite în cea mai mare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
înclinate, majoritatea fiind sculptate în marne sau argile sarmațiene, acoperite în cea mai mare parte de luturi eluviale. În prezent, pe interfluvii, procesele de eroziune sunt reduse, cu excepția marginilor mai înclinate ale acestora, de la contactul cu versanții afectați de procese deluviale active (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183) (Pl. 3/1 2). În cadrul reliefurilor sculpturale deluviale întâlnim, la nord de lunca Bahluiului, versanți deluviali cu degradări moderate, cu pante cu o înclinare cuprinsă între 10 și 30 (Dealul Ilenei și Dealul lui Chiriță
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mare parte de luturi eluviale. În prezent, pe interfluvii, procesele de eroziune sunt reduse, cu excepția marginilor mai înclinate ale acestora, de la contactul cu versanții afectați de procese deluviale active (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183) (Pl. 3/1 2). În cadrul reliefurilor sculpturale deluviale întâlnim, la nord de lunca Bahluiului, versanți deluviali cu degradări moderate, cu pante cu o înclinare cuprinsă între 10 și 30 (Dealul Ilenei și Dealul lui Chiriță) sau între 30 și 50 (Dealul Totârlacu) (Pl. 3/3). De o parte
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
interfluvii, procesele de eroziune sunt reduse, cu excepția marginilor mai înclinate ale acestora, de la contactul cu versanții afectați de procese deluviale active (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183) (Pl. 3/1 2). În cadrul reliefurilor sculpturale deluviale întâlnim, la nord de lunca Bahluiului, versanți deluviali cu degradări moderate, cu pante cu o înclinare cuprinsă între 10 și 30 (Dealul Ilenei și Dealul lui Chiriță) sau între 30 și 50 (Dealul Totârlacu) (Pl. 3/3). De o parte și de alta a văilor Ilenei și Vătăvoaiei
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Ilenei și Vătăvoaiei, la Nord de Bahlui, ca și pe versații de Nord și Vest ai Dealului Drencea, la sud de Bahlui, se întâlnesc eroziuni areolare și liniare, gradul de înclinare a acestor versanți oscilând între 50 și 100. Versanți deluviali cu degradări accentuate, pe care predomină alunecările de teren, apar în zona coastei Bahluiului, fiind favorizate de energia pantelor (70-90 m) și de înclinarea acestora ce variază între 100 și 200 (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183-184) (Pl. 3/1). În cadrul reliefurilor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
care predomină alunecările de teren, apar în zona coastei Bahluiului, fiind favorizate de energia pantelor (70-90 m) și de înclinarea acestora ce variază între 100 și 200 (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183-184) (Pl. 3/1). În cadrul reliefurilor de acumulare fluviatilă și deluvială întâlnim șesuri aluviocoluviale inundabile și glacisuri proto-coluviale. Din cadrul șesurilor aluvio-coluviale, important din punctul de vedere al obiectului nostru de studiu este șesul Bahluiului, orientat V-E, cu lățimi între 1200-1800 m și o pantă generală de cca. 0,8‰ (Pl.
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acoperă suprafețe însemnate și apar sub formă de terase ale Bahluiului sau ca formațiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundișuri, argile și luturi). Ele sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate pe interfluvii și suprafețe slab înclinate, chiar deluviale și proluvio-coluviale. Concomitent cu adâncimea văilor, îndeosebi în cuaternar, condiționat de energia mare a versanților, de deschiderea la zi a stratelor acvifere din sarmațian și de la baza teraselor aluvionare, cât și datorită variațiilor de climă, s-au dezvoltat intense procese
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m până la 8 m și mici depresiuni în care apa băltește. Pe alocuri corpul alunecărilor este secționat de ravene prin care se face drearea naturală a apelor subterane. Cornișa este activă sau stabilizată în funcție de stadiul de evoluție. Astfel de microreliefuri deluviale cu aspect de movile, monticuli, țiglăi, întâlnim pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mică. Tot în luna martie 1997, s-a constatat o nouă alunecare de teren, limitrofă alunecării produse în decembrie 1996, în jumătatea superioară a laturii vestice. Alunecarea este de tip detrusiv-delapsiv, dar fără caracter indus. Afectează până în prezent numai pătura deluvială lipsită de stratificație, fiind astfel de tip asecvent și de mică adâncime. Pagube înregistrate - alunecările de teren declanșate în decembrie 1996, au afectat direct o suprafață de 108 ha, din care 55 ha intravilan (51%) și 53 ha extravilan (49
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la vest, a contribuit la fragmentarea glacisului și chiar la înlocuirea sa cu alte forme de relief (C. Martiniu, V. Băcăuanu, 1962). Retragerea treptată a ramei înalte în favoarea depresiunii de contact Hârlău Cotnari s-a făcut, în principal, datorită proceselor deluviale, fără să neglijăm nici rolul rețelei hidrografice torențiale. Cele mai vechi acumulări din zona glacisului de contact pot fi paralelizate cu terasele superioare ale râului Bahlui. Deci, acestea s-au format încă de la sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului (V. Băcăuanu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Litenc-Lupăria, Dealul lui Vodă) la vest. În plus, în constituția lor, alături de unele prundișuri bine rulate, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci) de gresii care arată că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă (deluvială), fără a fi rostogolite prea mult. Toți pintenii din zona localităților Hârlău, Deleni, Cotnari, Scobinți, ce coboară din rama înaltă, spre est și sud-est, au aspectul unor mici “doaburi” (V. Băcăuanu, 1968), acoperite cu depozite deluviale, în constituția cărora intră
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de transport în masă (deluvială), fără a fi rostogolite prea mult. Toți pintenii din zona localităților Hârlău, Deleni, Cotnari, Scobinți, ce coboară din rama înaltă, spre est și sud-est, au aspectul unor mici “doaburi” (V. Băcăuanu, 1968), acoperite cu depozite deluviale, în constituția cărora intră prundișuri, nisipuri, argile, fragmente de gresii și microconglomerate. Acestea au fost aduse aici prin agenții de transport în masă sau de către torenții din partea superioară a abruptului ori chiar din interiorul Dealului Mare sau din Culmea Holmului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
temperaturii cu câteva grade, fapt ce a permis cultivarea unor mari suprafețe de viță de vie și pomi fructiferi în zona Cotnari, Scobinți, Hârlău. Sub raportul rezervelor de apă "Coasta Hârlăului" prezintă importante acumulări de ape cantonate la baza cuverturilor deluviale și deluvio-coluviale ale rezervațiilor, cu adâncimi diferite de al un sector la altul (de la 0 m la 20 m), din care se alimentează temporar o parte din afluenții de pe dreapta a râului Bahlui și locuitorii satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m), precum și 6 terase de versant (de 10-20 m, 20-30m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100 m și 130-140 m altitudine relativă). Afluenții Bahluiului, în special Buhalnița și Broscăria au cel mult două nivele de terasă, sporadice, cu suprafețe reduse. Procesele deluviale reprezentate prin spălări, eroziune liniară și alunecări, sunt reduse în partea inferioară a ramei ce mărginește această subunitate și mai intense către partea sa superioară. În ceea ce privește vârsta Depresiunii Hârlău-Cotnari, ea este identică cu cea a văii Bahluiului din acest sector
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc depozite deluviale provenite din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Siret. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
situează procesele de modelare a versanților pe primul loc,sculpturii și acumulării fluviale,acțiunilor antropice și proceselor sufozionale revenindu-le o însemnătate mai redusă. În literatura geomorfologică,procesele care contribuie la modelarea versanților poartă diferite denumiri:procese de pantă sau deluviale,gravitaționale,de transport în masă,degradări de teren(alunecări, surpări,rostogoliri,spălări,eroziune torențială ș.a.) Acestea creează forme caracteristice incluse în termenul de relief deluvial. Versanții reprezintă forme de relief cu o largă răspândire în regiunea noastră. În a doua
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]