93 matches
-
un ochi". Intelectuali cu greutate, prin ciur și dârmon trecuți și mereu în picioare căzuți. Giganți ai experienței, atleți ai supraviețuirii. Acrobați ai salturilor de la mare înălțime fără plasă, dialecticieni neîntrecuți ai neantului, pe muzica de balalaică, supraviețuitori ai tuturor deluviilor. Cu ei odată să repetăm: "Cui de trecut îți vorbește, scoate-i ochii și-l orbește." Sau poate mai bine: Cine înainte cată, va-nota în ciocolată." Viața toată.
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
SV la vest de această culme, care contribuie la intensificarea vânturilor din N, N - NV și NV; apoi prezenței cuestelor care, în anumite sectoare micșorează intensitatea vânturilor și prezenței adăposturilor naturale de tip „hârtop”, la obârșii de torenți sau pe deluvii de alunecare. Lipsa stațiilor meteorologice în această parte a Podișului Central Moldovenesc, ca și înregistrările disparate ale datelor, fac dificilă caracterizarea stării climatice locale. Cu atât mai mult cu cât stația meteorologică de la Huși (de care regiunea studiată nu este
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Copou, Cârlig și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Altitudini între 600-900 m, în special în Subcarpați, Carpații Orientali și în Munții Banatului, frecvent în FD 4 și FM 1 ; terenuri așezate, versanți (partea inferioară a acestora), slab-moderat înclinați, umbriți, adăpostiți; substraturi îndeosebi sedimentare moi sau dure acoperite de deluvii fine; soluri brune și brune luvice ± pseudogleizate (eutricambosoluri, districambosoluri și luvosoluri ± stagnice), uneori luvisoluri albice pseudogleizate (luvosoluri albice stagnice), mijlociu profunde până la profunde, uneori slab scheletice până la semischeletice. Tipuri de stațiuni: 4332 a - Montan-premontan de amestecuri Pm, brun
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
între 900-1200 m în Carpații Meridionali și 650-900 m în Munții Banatului și Munții Apuseni (flancul vestic), frecvent în FM 1 și FD 4 ; versanți slab-moderat înclinați, umbriți, funduri de văi; substraturi de regulă sedimentare (în special calcare) acoperite cu deluvii fine; soluri rendzine (rendzine tipice, calcarice, scheletice), terra rossa (eutricambosoluri rodice), brune (eutricambosoluri), puțin sau mijlociu profunde, semischeletice (cu caracter litic). Tipuri de stațiuni: 3210 - Montan de amestecuri Pi, rendzinic edafic mic 3331 - Montan de amestecuri Pi-m, brun edafic
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Orientali de 900 (1000)-1100 (1200) m, iar în Carpații Meridionali și Occidentali de 1250-1400 (1500) m; versanți de regulă moderat înclinați, însoriți-semiînsoriți; substraturi predominant intermediare și bazice (marno-gresii, gresii calcaroase, conglomerate calcaroase, calcare), mai rar acide, însă acoperite de deluvii fine; soluri frecvente brune eu-mezobazice (eutricambosoluri), rendzine (faeoziomuri tipice și cambice var. subrendzinice) și pseudorendzine cambice (faeoziomuri cambice pararendzinice), brune acide (districambosoluri), cu mull, obișnuit mijlociu profunde până la profunde, slab scheletice până la semischeletice. Creșterea fagului moderat și puternic
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
brune luvice, V. ed. mijlociu Condiții staționale: Altitudini de regulă între 400 și 700 m, îndeosebi în Podișul Moldovei, versanți moderat-puternic înclinați (adeseori cu întârzieri de pantă); substraturi sedimentare constituite în general din marno-gresii, marne nisipoase sau gresii acoperite de deluvii fine; soluri brune luvice (luvosoluri), uneori chiar luvisoluri (luvosoluri albice), slab pseudogleizate (stagnice), cu mull-moder, de regulă mijlociu profunde, slab scheletice până la semischeletice. Tipuri de stațiuni: 5232 - Deluros de făgete Pm, podzolit edafic mijlociu, cu Festuca 6232 - Deluros de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
devenit obositor, Am obosit să tot mor, Printre tăceri, printre șoapte; Doar cărarea mă cheamă mereu, Nici un gând nu-mi rămâne, Chiar și timpul calcă mai greu, Clipele sunt bătrâne, Ochii lor lunateci și goi, Pipăind printre stele, Câte-un deluviu, câte-un război, Ori uitările mele; Lumina zace pe lucruri bolnavă, E o pace slută în ape, Nici un glas nu încape, Nici un zeu nu e-n slavă
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
te întorci în haosul virgin? Interferența „A-și schimba expresia” - „a vedea lumina zilei”: pentru că senzația de prăbușire a creat roata, Transfigurarea a făcut posibilă numai „a schimba înfățișarea” prin „absorbție metafizică”, deoarece cordonul ombilical al nesiguranței ontologice îl taie deluviul indirect al moralei. Și astfel, în periplul ei centripet, cosmogonia a așezat între Soare și Pământ - Cerul. Prin urmare, aurul negru și-a topit verighetele în axis mundi, așezând depărtările între lumi cu Tristețea. Iată câtă absorbție metafizică! Dacă Dumnezeu
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
pun pe lucru și construiesc împreună corabia. Ei muncesc împreună și nu e de mirare că această familie este salvată împreună de apele potopului. Și tot împreună, Noe și descendenții lui vor construi o lume nouă, născută din apele marelui deluviu.” ... și după potop Pe de altă parte, viața de familie a lui Noe după potop, lasă mult de dorit, iar faptul că îl găsim pe Noe cel neprihănit dedându-se la alcoolism se constituie ca un semn clar de disfuncționalitate
FAMILII DIN BIBLIE SI ROLUL IN PLANUL DIVIN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367184_a_368513]
-
Eminescu este mintea Cu obârșie divină, Îngerul ce prin cuvinte-a Dat luminii-n veci lumină. Eminescu este harul Dumnezeilor de-o limbă, Alinând doina-n amarul Stihului ce o înnimbă. Eminescu este fluviul Ce însumă vechi izvoare Adâncite în deluviul De cazanii milenare. Eminescu este steaua Unui neam ce naște neamuri, Ce abia își duce greaua Cruce de haram în hamuri. Eminescu este stirpea De sorginte românească, Rădăcină dintr-un fir pe-a Noastră fire eminească. Eminescu este însuși Unicul
EMINESCU ESTE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366491_a_367820]
-
un drum vesel spre eternitate. El a umplut cărarea cu ape zgomotoase ca lumea să nu poată scăpa de vârtejurile acestei vieți, pentru plăcerea celeilalte. Indienii Hualapai,când au sosit aici au zis că răul a fost scurgerea de la Marele Deluviu,care acoperise pământul. Canionul ar fi început când un erou numit Packithaawi, a tăiat adânc cu cuțitul în scoarța pământului ca să se scurgă apa. Cei din tribul Havasupai (oamenii apei verzi-albastrui), ai căror descendenți mai trăiesc și azi aici (vre
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
fragmentare orizontală, slab pronunțată și cu pante domoale, rezultate în urma acțiunii agenților externi. Caracterul friabil accentuat al faciesurilor argilo-marnoase și nisipoase au facilitat o denudare mai intensă și o evoluție a versanților, care sunt acoperiți de strate groase de deluvii, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În nordul și vestul Podișului Hârtibaciului sunt dominante formațiunile pliocene, reprezentate prin depozite pannoniene de nisipuri și marne, cu grosimi între 600 și 800 m. Orizonturile de nisipuri se intercalează cu gresii, atât stratificate, cât
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
În ordine, fiecare cu importanța ei religioasă sau estetică recognoscibilă, ci ființele umane sufereau umilința inconsecvenței, a stilurilor confuze, a unei vieți Îndelungate cuprinzând mai multe vieți separate. De fapt Întreaga experiență a omenirii acoperea acum fiecare viață separată În deluviul ei. Făcând toate erele istoriei simultane. Constrângând persoana firavă la recepționare, la Înregistrare, privând-o din cauza volumului, a masei, a puterii de a conferi structură și intenție. În fine, aceea fusese prima vizită a lui Sammler În Tărâmul Sfânt. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
5 m. S-au executat de asemenea injecții de legătură între talpa barajului și roca de fundație, pe cca. 5 m adâncime. Pentru încastrarea structurii barajului în roca sănătoasă de fundare au fost necesare 28 mii mc. de săpături în deluvii și aluviuni, excavații grosiere și de finisaj. Punerea în operă a betonului s a facut cu două macarale turn (având capacitatea de ridicare de 2 to, la un braț de 15 m) care circulau pe o estacadă de lemn ridicată
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
și intensitatea cu care se manifestă, precum și procesele geomorfologice actuale, au fost identificate și cercetate mai multe categorii de versanți (C. Brânduș,1981). Suprafețe cu procese geomorfologice actuale latente Aceste suprafețe au evoluat și evoluează și astăzi sub pădure. Prezintă deluvii de alunecare vechi, în relativă stabilitate, cu eroziune areolară nesemnificativă, singurul proces activ fiind eroziunea liniară și aceasta redusă, vizibilă în zona canalului de scurgere, la ploi abundente și de lungă durată. Local, pe areale restrânse apar și alunecări active
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pantă, apă freatică, natură petrografică). Suprafețe cu procese geomorfologice slabe și moderate. În această categorie procesele dominante sunt eroziunea areolară, slabă-moderată și eroziunea liniară, prin rigole, ogașe și ravene. Pe areale mai mici apar și alunecări de teren incipiente cu deluviu subțire. Suprafețe cu acest tip de modelare se află situate, de regulă, la partea superioară a versanților ce limitează interfluviile sculpturale, din Dealul Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița, pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai ales în ultimele secole. Pe teritoriul cercetat, există o mare diversitate de tipuri de alunecări. Una și aceeași alunecare poate fi încadrată în mai multe grupe sau tipuri, în funcție de structura depozitelor pe care le afectează, de caracterul mișcării, grosimea deluviului, etc Din acest punct de vedere deosebim: Alunecările monticulare au o răspândire relativ largă, dezvoltându-se în condițiile versanților care au în structură depozite cu luturi, nisipuri, prundișuri, cât și marne sarmatice. Deluviul de alunecare, constituit dintr-un amestec de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
care le afectează, de caracterul mișcării, grosimea deluviului, etc Din acest punct de vedere deosebim: Alunecările monticulare au o răspândire relativ largă, dezvoltându-se în condițiile versanților care au în structură depozite cu luturi, nisipuri, prundișuri, cât și marne sarmatice. Deluviul de alunecare, constituit dintr-un amestec de luturi, argile, marne și nisipuri, are o grosime de peste 5 m, prezintă o suprafață cu fragmentare sub formă de monticuli mai proeminenți sau mai teșiți, cu înălțimi de 0,5 m până la 8
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate strate acvifere subterane.De obicei, ele prezintă o cornișă liniară, de la baza căreia începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le întâlnim în zona “Coastei de tranziție”, la Cotnari Horodiștea, Zlodica, Poiana Mărului, Zagavia, Fetești, Maxut, Deleni. Ele sunt întâlnite și pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci. desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se aș acoperitoare compusă dintrcalcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud vest, dincolo de marginea platoului Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud vest, dincolo de marginea platoului Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]