30,120 matches
-
ce nu se poate determina , nici analiza în esența ei, fiind un produs al fantaziei, al sufletului; o analiză prea amănunțită ar sfârși cu distrugerea obiectului analizei” Intr-adevăr, poezia e inefabilă, iar ambiția de a o explica, printr-un demers analitic exagerat, o ucide. Sper să nu fiu asasin literar prin ceea ce voi scrie în continuare. Tematica poeziilor este cea întâlnită și în creația marilor poeți; viața, moartea, iubirea , timpul, visul, natura, meditația filosofică, arta poetică, dragostea de neam, de
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
Recomandări Asociația RYMA din Alba Iulia a început demersurile pentru organizarea celei de-a IV-a ediții a Festivalului "Play for May", un eveniment deja consacrat în peisajul cultural albaiulian, care pentru 4 zile aduce în Cetatea Alba Carolina, peste 2.000 de vizitatori. "Play for May" se va
Play for May by http://www.zilesinopti.ro/articole/2259/play-for-may [Corola-blog/BlogPost/99511_a_100803]
-
oportunitatea pe care o am de a dărui, este un mare privilegiu. Cristina OPREA: Tu ești format la clasa de pian din Liceul ,,Marin Sorescu” din Craiova, dar ai absolvit Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj. Interesant faptul că demersul studiilor noastre sunt identice, numai că eu am plecat pe drumul artelor vizuale, la Academia de Arte ,,Ioan Andreescu” din Cluj, azi U.A.D. Ce ți-a oferit școala clujeană? Cum au fost apoi demersurile tale artistice? Mihai DIACONESCU: Școala
MIHAI DIACONESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1454423589.html [Corola-blog/BlogPost/381574_a_382903]
-
din Cluj. Interesant faptul că demersul studiilor noastre sunt identice, numai că eu am plecat pe drumul artelor vizuale, la Academia de Arte ,,Ioan Andreescu” din Cluj, azi U.A.D. Ce ți-a oferit școala clujeană? Cum au fost apoi demersurile tale artistice? Mihai DIACONESCU: Școala clujeană mi-a deschis noi drumuri, am avut ocazia să cunosc muzicieni deosebiți și să pot evolua intr-un mediu artisitc activ. Școala clujeana prin definiție mi-a oferit Clujul, un oraș pe care am
MIHAI DIACONESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1454423589.html [Corola-blog/BlogPost/381574_a_382903]
-
unui liceu, ce le-ai spune despre muzică, despre pian, elevilor? Mihai DIACONESCU: Le-aș spune să nu înceteze să caute, să își deschidă ochii, urechile, mintea! Să creadă în muzică! Cristina OPREA: Îți doresc din suflet să ai un demers artistic ascendent și să ne mai inviți la concertele tale. Crăciun binecuvântat! ,,La mulți ani!” Îți propun să colaborăm într-un viitor poiect, asta numai dacă ai timp. Tuturor membrilor Clubuilor Lions din România le doresc „Sărbători Fericite!” „Crăciun de
MIHAI DIACONESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1454423589.html [Corola-blog/BlogPost/381574_a_382903]
-
cetățenească din toamna anului 1960, la care a participat Vasile Terpeș în calitate de șef al Secției de învățământ a regiunii Oltenia, s-a propus înființarea unui liceu de cultură generală în comuna Grădiștea. Domnul Terpeș s-a ținut de cuvânt făcând demersurile necesare la Ministerul Învățământului și la 1 septembrie 1961 Liceul Grădiștea și-a început activitatea. Au fost admiși prin concurs, în anul I de liceu absolvenți ai școlilor generale din comuna Grădiștea și din comunele vecine: Livezi, Zătreni, Lăcusteni, Ghioroiu
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1478694361.html [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
este plasată în apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. Filmările au avut loc în vara anului 2015, în locații din Brăila, Galați, Teleorman și Giurgiu. Bogdan Mirică semnează regia și scenariul
Premiul criticii internaționale la Festivalul de la Cannes by http://www.zilesinopti.ro/articole/12603/caini-premiul-criticii-internationale-la-festivalul-de-la-cannes [Corola-blog/BlogPost/100407_a_101699]
-
Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) - Sală „Jean Georgescu” Joi, 22 mai, ora 19.00 - Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) - sală „Jean Georgescu” Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Filme a României a lansat, incepand cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultură vizuală autohtonă și cultură filmului în perioada de dinainte și de dupa naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât
Avangarda revizitată. Ediţia a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA by http://uzp.org.ro/avangarda-revizitata-editia-iv-avangarda-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93244_a_94536]
-
română. Mai târziu, în plină înflorire a mișcării Criterion, Mircea Vulcănescu revenea cu un text mult mai amplu pe această problemă. El iniția, de fapt, un veritabil dicționar al noțiunilor cele mai folosite în orizontul cultural al epocii. Importanța acestui demers este bine subliniată de autor: „Fiecare epocă are anumiți termeni care par a stârni un interes superior altora. Evidențierea valorii de circulație a acestor termeni și a sensurilor lor ajută la fixarea fizionomiei spirituale a epocii. Precizând sensul ideilor principale
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
jurnal magic fără timp și fără autori cunoscuți devenind un mesager intergalactic. Minunată gândire adolescentină! În indicațiile de folosire ale jurnalului pe care cine știe ce alt Ales al Universului îl va găsi, Carina spune simplu, profund, acesta fiind mesajului remarcabilului său demers: “ - Luați un document gol. - Uitați-vă în jur. - Plecați. Alergați. Auziți. Simțiți. Și iubiți. - Apoi scrieți. Tot.” La finalul lecturii realizez că adolescenta Carina are o seamă de lecturi bine proporționate pentru vârsta sa, fiind influențată de marile saga ecranizate
CARINA ELENA VĂDĂVOIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455605186.html [Corola-blog/BlogPost/340403_a_341732]
-
de la Snagov, în anul 1995, unde reprezentanții partidelor politice și ai unor instituții din România au semnat Declarația de aderare a României la structurile europene, trebuie să se acorde importanță maximă și dimensiunii spirituale, culturale și sociale a viețiieuropene. Accelerarea demersurilor pentru aderarea la Uniunea Europeană a dus lanecesitatea alcătuirii unei Strategii Naționale de Dezvoltare pe Termen Mediu. Alături de factorii de decizie din societatea românească,Cultele se implică în elaborarea formei finale a acestei strategii. 4. În perspectiva integrării în Uniunea Europeană, România
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
tentativă de declanșare a unor conflicte etno-religioase, prin promovarea unor orientări spre dialog și cooperare cu minoritățile naționale și religioase, situație aproape unică în sud-estul Europei. Patriarhia Româna are o contribuție notabilă și la integrarea României în comunitatea euro-atlantică, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică; aceste demersuri justifică încrederea democrațiilor Occidentale în capacitatea Ortodoxiei de a se racorda la marile curente pan-europene și infirmă multe dintre temerile unor analiști de talia lui S. P. Huntington, referitoare
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
orientări spre dialog și cooperare cu minoritățile naționale și religioase, situație aproape unică în sud-estul Europei. Patriarhia Româna are o contribuție notabilă și la integrarea României în comunitatea euro-atlantică, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică; aceste demersuri justifică încrederea democrațiilor Occidentale în capacitatea Ortodoxiei de a se racorda la marile curente pan-europene și infirmă multe dintre temerile unor analiști de talia lui S. P. Huntington, referitoare la obstacolele cultural-religioase ce ar împiedica unificarea Europei. Acțiunile puterii
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor economice și etno - culturale cu cele religioase pot afecta dinamica mediului
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
conlucrării tuturor religiilor acum, la începutul celui de-al treilea mileniu, in cadrul Uniunii Europene - la care și noi ca țară și popor am aderat ... Acest material face, în acest sens, un excurs chronologic și, mai ales, apologetic al acestui demers - al conlucrării confesiunilor creștine și a celorlalte religii la bunul mers spiritual - duhovnicesc al poporului nostru, care, prin excelență, este “dreptmăritor creștin”. Studiul cuprinde un aparat critic și bibliografic, în acest sens, și care duce la concluzia, ce străbate ca
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului filosofic ca practică de comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor, mesajul „filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după. Demersul poate cuprinde trei etape: - istoricizarea accesului termenului de mesaj la noțiunea de mesaj și ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
trei etape: - istoricizarea accesului termenului de mesaj la noțiunea de mesaj și ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
fața imaculată a colii de scris. La revedere! Iancu Vale P:S: Tot vă mai țin o țâră, iertați-mă, căci iată: „inima mea pasăre se făcu atunci / durându-și cuib sub streașina iubitei / venea primăvara.” 2 martie 1989, Somova *** Demersul poetic al lui Ion Iancu-Vale a pornit, cu aproape două decenii în urmă, dintr-un filon care i-ar avea drept model pe Aron Cotruș, Octavian Goga, Nichita Stănescu, parțial pe Marin Sorescu. Închinarea către poezia hiperrealistă, frustă, caustică și
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Poetului! Nu te mira și nu mă judeca greșit; am citit „ Doina” în prelungirea apropierii de-o jumătate de oră din mașina înghesuită, și m-am simțit mai calificat în a înțelege, de dinlăuntrul materiei, firul subțire și albastru al demersurilor poetice pe care le înaintezi. Așadar, după litoral, te-am „avut” oaspete de onoare la Pietroșița, unde, împreună cu poetul Nicu Iancu-Vale, aducătorul acestor rânduri și mai vechi prieten al meu, te-am comentat din nou, coborând de la viziunea cosmică la
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
o fac imediat ce mi-a atins sufletul și ultima imagine dintre rafinatele coperți pânzate ale acestei perle editoriale, scoasă din adâncimile sufletului maestrului Pavel Bălan. Am amânat însă a da curs acestui impuls, știind câtă puținătate ar conține insignifiantul meu demers, pus în relație cu măreția acestei opere. A venit însă un îndemn din afara ființei mele (același dr. V. Șoimaru) care m-a impulsionat să o fac totuși, chiar și sub rezerva că exercițiul meu de amator în materie nu va
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
după cel de-al Doilea Război Mondial, scutite norocos de obolul jertfelnic adus Patriei, ne-am detașat complet de ceea ce înseamnă tragediile umane de tipul războiului. Datorăm părinților, bunicilor, străbunicilor care au trăit asemenea accidente ale istoriei măcar acel elementar demers civic conceptualizat în sintagma „recurs la memorie”. Despre calvarul din prizonierat al fraților Manole și Nică Pintilii am aflat încă de copil de la mama, sora celor doi. Nică a murit la bătrânețe, iar fratele mai mic, Manole, aflat acum la
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
Moto: Prin diversele mijloace pe care le are la îndemână, Profesorul de religie trebuie să reușească în demersul lui să înlăture temerile care îi frământă pe adolescenți: teama de a nu fi luat în seamă, teama de a fi neînțeles, marginalizat, minimalizat și ironizat, teama de a fi sancționat pentru neîmplinirea așteptărilor celor maturi, teama de a nu
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… by http://uzp.org.ro/profesorul-de-religie-un-model-de-conduita-pentru-ucenicii-sai-si-un-mediator-in-scoala-in-care-isi-desfasoara-activitatea/ [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
a doua sa Biserică o constituie Școala, unde încearcă să-L aducă pe Dumnezeu. Pentru aceasta, atitudinea față de elevi nu trebuie să fie una extremă: abandon și neimplicare sau, dimpotrivă, exagerare în îndrumare. Profesorii de religie trebuie să reușească în demersul lor de a înlătura temerile care apar la adolescenți: - teama de a nu fi luat în seamă - prin angajarea elevului în îndeplinirea unor sarcini cu valoare socială, responsabilizându-l în acest fel; sprijinirea inițiativelor acestuia; - teama de a fi neînțeles
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… by http://uzp.org.ro/profesorul-de-religie-un-model-de-conduita-pentru-ucenicii-sai-si-un-mediator-in-scoala-in-care-isi-desfasoara-activitatea/ [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
același timp, îl înalță prin iubire. Sunt voci care, în numele libertății de conștiință, susțin cu vehemență eliminarea disciplinei religie din școală, propunând soluții „ingenioase”: scoaterea din trunchiul comun sau înlocuirea orei de religie cu alte cursuri opționale. Un astfel de demers ignoră deopotrivă tradiția școlii românești, practica europeană, dar și impactul actual al educației religioase asupra elevilor. Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale și morale ce stau la baza culturii europene și naționale, valori la care elevii trebuie să aibă
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… by http://uzp.org.ro/profesorul-de-religie-un-model-de-conduita-pentru-ucenicii-sai-si-un-mediator-in-scoala-in-care-isi-desfasoara-activitatea/ [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
să rămânem noi, pe mai departe în Cetatea Slavei Sale - „pe care nici porțile iadului nu o vor birui”, căci noi locului ne ținem, cum am fost așa rămânem!... În concluzie, ajungând în actualitate și în contemporaneitate, voi susține că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul potrivit căruia Biserica nu este în fond, doar comunitatea cu număr mare sau foarte mare de membri ci chiar și cea cu numărul cel mai mic, dar în care sălășluiește mărturia cea duhovnicească
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]