109 matches
-
instrumentalizați” de regimul comunist, naționalismul afectându-le decisiv obiectivitatea și îndemnându-i a recurge la mitizări ale tuturor episoadelor ce constituie Istoria României. Constatând, riguros argumentat, toate aceste grave tare ale poporului român și ale istoriografiei noastre naționale, Dl Boia demistifică, unul după altul, toate miturile construite de popor și de istorici: “mitul unității daco-geților”, arătând că nu numai dacii și geții populau spațiul Daciei, ci, în egală măsură, și alte etnii: celți, sciți, bastarni, sarmați, iliri, greci etc.; “mitul națiunii
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
ortodoxe”, explicâd că obsesia acestei idei este anacronocă azi, deoarece națiunile nu se mai numesc astăzi după criterii religioase, că rolul Bisericii ortodoxe române în coeziunea națională este profund modificat față de trecut și redus ca dimensiuni. În fine, Dl Boia demistifică întreaga istorie a României, nescăpându-i niciun mit, și dă sentința definitivă: “Minciuna este mitul fondator al României moderne.” (în ziarul on line Adevărul.ro, din 17 ianuarie 2013). În aceeași ordine de idei, deși nu o spune direct, onorabilul
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
alături de români, foarte mulți străini. Un public select pentru care am luat ore în particular de engleză ca să pot intra în dialog cu el, să fac și niște glume, să transmit niște mesaje, ca spectacolul meu să aibă viață. UF demistifică de fapt corpul ca templu, prin umor și spontaneitate. Coregrafia e drumul cel mai frumos între două puncte. Teatrul coregrafic ar trebui văzut din tavan, pentru ca desenul de pe scenă să fie mai vizibil. Publicul nu numai că te vede, dar
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
și îndemnul stenic la ... prețuirea clipei. *** Cu ultimul grupaj, intitulat cu o formulare blagiană, „Să auzi neauzitul”ne găsim cufundați într-o zonă nepoetică în care limbajul devine prea slobod, cu imagini prozaice și formulări stânjenitoare. Se denaturează și se demistifică puritatea și frumusețea actului iubirii, se ajunge la macularea nobleței erotismului ca sentiment înălțător uman. Dacă în „Distih II”se imaginează o dublă biografie, cu „el înfometat, iar ea, sursă de hrană”, în „A fost odată”se ajunge la eludarea
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Marian_barascu_poeme_al_florin_tene_1345624069.html [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
părți din liniștea, sănătatea, fericirea, viața sa, semenilor! Prin anchetele pe care le realizează, mai cinstit de ce fac unii procurori și mai presus de ceea ce desăvârșesc unii judecători, Oana Stancu reîntoarce evaluările vieții la puritatea care contrapunctează vanitățile, ispitele umane, demistifică raiul banilor și consacră omul ca ființă ce trebuie să împartă mult și cinstit cu cei din jur! Câți procurori îi mulțumesc și îi fructifică anchetele?! Câți judecători o înțeleg și sunt gata să o apere?! Câți fac front comun
OANA STANCU. FIIND, LA RÂNDU-I, IZVOR DE VIAŢĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Oana_stancu_fiind_la_randu_aurel_v_zgheran_1393248285.html [Corola-blog/BlogPost/343482_a_344811]
-
rezultă din Procesul de la Bologna trebuie să fie recunoscute imediat și, contrar celor spuse de raportor despre Procesul de la Bologna, aspectul mobilității ca mijloc de a apropia statele membre unele de altele și de a le face mai egale trebuie să fie demistificat. Mai mult, nu ar trebui să uităm că Procesul de la Bologna nu este neutru și că a implicat o investiție inițială, sau că, în același timp, a urmat o politică de eliminare a responsabilității statelor în finanțarea universităților. Raportul în cauză menționează
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
unele pasaje care, scoase din context, te pot face sceptică sau reticența - de exemplu unele fragmente din biblie sau unele ridicări în slavi ale iubirii. Dar ar fi păcat să nu o citești. Pentru că în ea bell hooks deconstruiește și demistifica iubirea capitol cu capitol. </spân></spân></spân></p> Definiții</spân></spân></p> bell hooks afirmă că iubirea adevărată este anticapitalista și antipatriarhală și ar trebui să stea la baza comunităților și a luptelor pentru justiție socială. Ea definește iubirea adevărată
De ce să citești All about love, de bell hooks () [Corola-website/Science/296161_a_297490]
-
structura nobilă” a creației poetice păunesciene încă de la debutul din 1965, cu «Ultrasentimente», volum ce a impus, după cum certifică Aurel Martin, «un poet de netăgăduit talent, înzestrat cu harul de a transfigura realitatea cotidiană și, într-un fel, de a demistifica, stabilind (ca orice artist autentic) relații noi între fenomene sau între om și lumea înconjurătoare, răsturând, dacă e cazul, înțelesuri vechi, propunând în locu-le altele inedite, și umplând cu eul său omniprezent spațiile Universului.» (MarP, 245). Paradoxul purității edenicului cuplu
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
cu eseul și, până la un punct, chiar cu romanul ”263, într-o totală indiferență față de granițele dintre diferitele genuri omologate prin tradiție. Această superbă impudoare a actului creator care stă la originea demersului poetic pongian, dublată de hotărârea de a demistifica, de a aduce în plină lumină înseși secretele reprezentării, ne îndreptățește să vorbim despre o componentă metatranzitivă a creației sale, care nu trebuie însă confundată cu autoreflexivitatea sau autoreferențialitatea, pentru simplul motiv că nu limbajul ca atare este obiectul meditației
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
s-a născut În Statele Unite, unde și-a găsit domenii de expansiune, a produs eroi și analiști. Influența sa s-a extins apoi În Europa Occidentală. Astfel, citim În Les Nouvelles littéraires din 21 august 1972: „Malraux și Gide sunt demistificați. S-a născut o contracultură. Vom face teze de doctorat de-acum despre Lucky Luke și mesajul său”. Credem că aceasta este data la care termenul a intrat În limba franceză. ν Noul cuvânt se definește prin opoziție cu cultura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
căsătorie, graviditate și creșterea copiilor". (12, p. 118) Și profesorul Bloom aproba libertinajul, renunțarea la falocrație, patriarhie și altele asemănătoare, dar indica apariția altor nelegiuiri, precum violarea soțiilor de către soți, abuzarea sexuală a copiilor de către părinți sau educatori, pornografia care demistifică relațiile de dragoste, înlăturând accesoriile romantice, morale și ideale ale ei. La acestea se adaugă respingerea idealului de întemeiere a unei familii. Fetele și băieții trăiesc împreună, fără intenția de a se căsători, sunt "colegi de cameră cu sexul inclus
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în care potențialul catastrofic de amenințare, hazard sau incertitudine, adică de risc, a trecut dincolo de capacitățile noastre tradiționale de înțelegere. De aceea, „societatea riscului”, ca societate ce corespunde epocii postindustriale, este și trebuie considerată ca una a modernității reflexive, care demistifică știința și produsele ei. Conștiinței riscului i-ar trebui asociată o logică a revelării ce ar apărea odată cu încorporarea sensibilității tehnologice care a stat la baza propriei generări. Știm că hazardele, amenințările sau pericolele includ un domeniu al latenței, contingentului
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mediatizării, a vieții comune și a politicii. Este nevoie astfel de o reflexibilitate mult mai cuprinzătoare, în care experții se întâlnesc cu politicienii, cu reprezentanții presei scrise sau audiovizuale și mai ales cu actorii sociali comuni. Odată cu știința, expertul este demistificat și inclus în jocurile reflexive ale actorilor sociali diferiți. Reflexivitatea modernității actuale rezultă în principal din cunoașterea disponibilă care este mai extinsă și mai aprofundată. Sistemele de informare sunt tot mai mult dezvoltate și diversificate, iar cunoașterea științifică a societății
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dar acestea nu se referă la epoci sau secole, ci la experiențele pe care le resimte Orlando. Ca atare, filtrată prin perspectiva eroului/eroinei, istoria apare ca un continuum. Nu e nici cauzală, nici coerentă. Personajul ca mediator al istoriei demistifică auto-efasarea istoricului tradițional, care se pretinde independent și obiectiv față de toate epocile istorice, inclusiv cea în care trăiește. Faptul că istoria are un scop final nu e intrinsec ei, ba chiar această finalitate a vremii depinde tocmai de existența istoricului
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
putere? Dacă da, care este aceasta? Sunt eu răspunzător pe acest pământ de devenirea mea de după moarte? Există aici niște mijloace de a câștiga bunăvoința puterilor divine? Câte întrebări, atâtea tulburări, spaime și temeri... Fidel metodei sale, Lucrețiu demontează, deconstruiește, demistifică: nu, moartea nu e o catastrofă, ci o simplă operație la nivel de atomi ce corespunde sfârșitului agregărilor care constituiau un trup și un suflet. Dar atomii dăinuie, existența lor e eternă. Cadavrul n-are de-a face cu cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: Prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci și, deci, probleme sociale majore ale țării, autorul a fost în măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile lui Dobrogeanu-Gherea cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
putere? Dacă da, care este aceasta? Sunt eu răspunzător pe acest pământ de devenirea mea de după moarte? Există aici niște mijloace de a câștiga bunăvoința puterilor divine? Câte întrebări, atâtea tulburări, spaime și temeri... Fidel metodei sale, Lucrețiu demontează, deconstruiește, demistifică: nu, moartea nu e o catastrofă, ci o simplă operație la nivel de atomi ce corespunde sfârșitului agregărilor care constituiau un trup și un suflet. Dar atomii dăinuie, existența lor e eternă. Cadavrul n-are de-a face cu cerul
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acum, de mai multe ori. Cum am mai spus, toată povestea asta cu fumatul e o subtilă și sinistră cursă. Principala dificultate când te lași nu e adicția chimică, ci spălarea creierului, astfel că a fost nevoie mai întâi să demistificăm miturile și iluziile, înțelege-ți dușmanul. Cunoaște-I tactica - și-l vei învinge cu ușurință. Mi-am petrecut mare parte din viață încercând să mă las de fumat și am avut săptămâni de depresie neagră. Când în sfârșit m-am
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
actor ce interpretează fie o partitură gravă, romantică, fie una comică, a unui „biet arlechin speriat de moarte”. Jocul lipsit de naturalețe, excesiv de „teatral”, indică mistificarea și obligă la un permanent du-te-vino între semn și sens. Alternarea stilului poetic „înalt”, demistificat prin șarjare, și a celui popular sau colocvial erodează inerțiile lingvistice și deschide drum polisemiei. Atât în secvențele grave, cât și în cele „umoristice”, intervine o imagistică de o rară plasticitate, la rândul ei, terifiantă și derizorie. Astfel, în cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
text de polemică explicită, căruia nu i se poate imputa vreo abatere regulamentară. Cu alte cuvinte, autorul ține cont de normele ce asigură polemicii un dezirabil grad de urbanitate: invocă explicit mobilul disputei, aduce probe concrete prin care urmărește să demistifice adevărul, folosește un mod reverențios de adresare, păstrează, pe tot parcursul textului, un ton echilibrat fără excese temperamentale. Cu toate acestea, stilul arghezian rămâne nealterat de cadrul restrictiv în care evoluează dialogul polemic. Plasându-se, de această dată, pe teritoriul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Elogiul mâinii). Dar el nu spune aici un adevăr etern. Căci organele cunoașterii și creației părăsesc tot mai mult corpul nostru. "Trupul omenesc este mormântul zeilor", spunea Alain, pentru a plasa sursa imaginației în fiziologie și emotivitatea viscerelor și a demistifica astfel "inspirația divină". Dar corpurile artiștilor și-au găsit, la rându-le, mormântul: computerul. Inutil să refuzăm a vedea cea mai recentă dintre mașinile noastre spirituale. Aceasta, până și un estet știe, are spirit cât o sută. Kant prin ochii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
era 2) și o experimentare (era 3). Se produce un fel de destindere treptată a spectatorului. O lentă dezangajare a fabricanților. Ocupați cum sunt la început să celebreze și să edifice, apoi să observe și să inventeze, în fine, să demistifice și să deturneze. Tragic, idolul este deifiant; eroică, opera este edifiantă; mediatică, cercetarea este interesantă. Primul urmărește să reflecte eternitatea, cea de-a doua să câștige nemurirea, cea de-a treia să provoace evenimentul. De unde trei temporalități interne ale fabricației
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
schimbă substanța. Cea a unei opere plastice, da. Nu pictura, ci fotografia și-a aflat înflorirea în reproducerea tipărită. Și mai ales aura. Fotografia de artă multiplică opera unică, dar instantaneul reușit al fotoreporterului este el însuși unic. Dacă a demistificat imaginea manuală, aparatul foto a redat farmecul evenimentului prin "documentul senzațional". Miraculosul mașinal este scoop-ul. Nu nevăzutul, ci "nemaivăzutul". Clipa pe care n-o vom revedea. Chipul inaccesibil al vedetei. Gestul de neșters, irecuzabil al sportivului, al politicianului sau al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
surori marea victorie de la Robinda a rămas înscrisă drept vârful vitejiei umane (ar fi fost și culmea să fie considerată altfel!), bătălia de la Râul de Argint și-a păstrat laurii veșnici în manualele din Vandana de Nord, însă a fost demistificată în cele din Vandana de Sud, arătându-se limpede că pe malul drept al Râului de Argint a avut loc o trădare ("Marea Trădare") și vandanii nu numai că n-au câștigat lupta, ci chiar au fost strașnic bătuți. ("În
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]