336 matches
-
fura e o virtute, a fi cinstit e o rușine. • Sunt unii care au intrat în rai la grămadă... • Bărbatul trebuie să fie puțin mai frumos decât dracul, dar mai bogat. • Calitățile tale se potrivesc perfect cu defectele mele, • Orice demitizare poate ucide un Paradis (Zoltan Terner). • Poporul nu poate greși! Dar se străduiește... • Copiii mici nu te lasă să dormi. Copiii mari nu te lasă să te odihnești (zicere evreiască). • Anunț: "Laptele și mierea se distribuie numai între orele 8-10
ZICERI (241/242) – INCREDIBIL & CU BUZUNARELE GOALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1462978104.html [Corola-blog/BlogPost/378514_a_379843]
-
-i frumoasă, la naiba! Unde? În colțul străzilor bate vântul puternic. Mereu îmi iese un om în față. Tresar. Frunzele se răsucesc a grabă. Pasul tău vorbește străzii mele rătăcite. Merg să mă uit. Rătăcesc egoism. Mă păzește imperiul, irealul, demitizarea, joaca...ce spun? O, fie din noapte un miez de vis, ori foșnet și-am să rămân. Aceeași zdreanță de noapte se plimbă prin fața mea. În fiecare noapte vine noaptea aceasta. Bântuie. Mă trage de păr, îmi spune printre dinți
ÎŞI PLÂNGE TÂRFA VIAŢA ÎN GRIJANII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Isi_plange_tarfa_viata_in_grijanii.html [Corola-blog/BlogPost/355535_a_356864]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de Ștefan Lucian MUREȘANU Moto: Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om să o poată purta
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de Ștefan Lucian MUREȘANU Moto: Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om să o poată purta, iar suferința Universului prea crudă pentru o singură inimă... - Oscar Wilde Cuvinte cheie: ego, demitizare, imaterial, creație, gândire, spiritualizat, stafiizare, Univers
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
Toate Articolele Autorului STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de Ștefan Lucian MUREȘANU Moto: Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om să o poată purta, iar suferința Universului prea crudă pentru o singură inimă... - Oscar Wilde Cuvinte cheie: ego, demitizare, imaterial, creație, gândire, spiritualizat, stafiizare, Univers, literat, profan. Într-un timp al încrederii fiindă, al lucidității depline a existenței noastre, eul își clădește imaterial lumea dorită accesând inelele imitatoare ale imaginarului. Este o vagă impresie a profanului că această ființare
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
amețește făcându-te să râzi de faptul că te poți considera o greșeală genetică, demnă de compătimit. Unde ești umbră a existenței, care mă urmărești, dar nu faci nimic ca să mă aperi de fulgerele nimicniciei. Referință Bibliografică: STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
line Adevărul.ro, din 17 ianuarie 2013). În aceeași ordine de idei, deși nu o spune direct, onorabilul istoric Lucian Boia semnalizează pericolul pe care îl presupune un mit mai recent al românilor: “mitul Academiei Române” și trece, neîntârziat, și la demitizarea acesuia. Astfel, într-un articol publicat la 27 februarie 2017 pe Contributors.ro, Dl Boia îi ironizează, pe bună dreptate, pe membrii Academiei Române, dintre care cam jumătate s-au găsit să emită celebrul Apel denumit Identitate, suveranitate și unitate națională
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
recent și, totodată, cel mai periculos mit al Istoriei României este mitul “Lucian Boia”. Delimitându-mă de astfel de poziții extremiste, eu unul, ca admirator al Dlui Lucian Boia, aștept cu mare interes extinderea cercetărilor Domniei sale asupra Istoriei Europei și demitizarea marilor mituri continentale: “democrația și filosofia greacă”, “Alexandru cel Mare”, “Roma și Imperiul Roman”, “Imperiul Bizantin”, “tendința istorică spre unitate națională a francezilor, germanilor și italienilor”, “Dante și Divina Comedie”, “creștinarea popoarelor europene”, “Cervantes”, “Shakespeare”, “Războiul de o sută de
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
aveam toți în adolescență de a ne bucura de o carte. Acel mod liber de a ne lăsa fermecați de frumusețea literaturii. Vreau să explic de ce mi-am intitulat conferința „Profesia de critic literar”. Cuvântul „profesie” poate părea o brutală demitizare a condiției de critic literar. Problema aceasta se pune în general atunci când este vorba de condiția de scriitor. Multor scriitori nu le convine să spună că sunt de profesie „scriitori”. Pare prea banal. Cum adică, „de profesie”?! Sunt ca un
CARTEA CU PRIETENI (L)- ALEX STEFANESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxxx_alex_stefanesc_ioana_voicila_dobre_1355348720.html [Corola-blog/BlogPost/365702_a_367031]
-
abordat tema corectitudinii politice, cea devenită „aproape religie și mai mult decât politică”, dar și despre distrugerea statelor naționale. „Laborioasa construcție a secolului 19 care a dat coeziune și sens statelor naționale a fost introdusă în baia de acizi a demitizării și deconstrucției, pentru a se putea înălța pe terenul pustiit un alt edificiu, dictatura mondială a proletariatului,ieri, sau satul planetar,azi.. Satanizarea noțiunii de națiune, naționalitate, naționalism de către internaționalismul proletar sau de către political correctness, chiar dacă are scopuri diferite, se
Discurs teribil al Anei Blandiana by http://uzp.org.ro/discurs-teribil-al-anei-blandiana/ [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
se regenerează versul / ciugulit de vultur “ ( Aș vrea ). Pe de altă parte, cuvantul și-a pierdut din puterea sa inițială, aceea de a institui realul, însă nu în sensul unor necuvinte, ci în sensul unei pierderi a transcendentalului, a unei demitizări. Cuvintele se umilesc prin tăcere : „ ca si cand / s-ar fi umilit cuvintele / într-un copac tăcut / fără ramuri “ ( Portret ), sângerează : „ întorc ziua noaptea cu silabe / și-mi curge sânge din cuvânt “ ( Lanțurile ), cuvintelor le este sete : „ în lacrima / .... / silabe-nsetate “ ( Exercițiu
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
sunt enunțuri ale unui spirit urban care pornește din polis-ul antic până în zilele noastre, fără a atinge însă filonul istoric, ci acela al frământărilor interioare. Prin îmbinarea celor două, artistul vizualizează în spațiul contemporan urban o dramă provenită din demitizarea frumosului, destituirea și dispersarea valorii unice și izolarea individului în societate. Arta sa este un loc comun al spiritualului și al materiei. Viziunea este compusă dintr-o componentă venusiană și una sisifică. Imaginea este alcătuită dintr-o stare decorativă și
ION SULEA/GORJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_ion_sulea_rodica_elena_lupu_1378032452.html [Corola-blog/BlogPost/340552_a_341881]
-
societăți care “nu lăsa loc exhibițiilor sexual deșănțate, trivialității, huliganismului, pornografiei, satanismului, ... ”, etc. Ca să vorbească în final de demolare și jaf, menționând “valorile incomensurabile” pierdute în anii postdecembriști, și “cu siguranță, nu întâmplător”. În discursul “Despre schimbarea regimului în România. Demitizări și consecințe imediate” autorul precizează, printre altele: “ ... revoluția decembristă a suferit aceeași boală a eroismului parțial, s-a autoimprovizat pe minute, ore și zile, s-a mutat ca o prostituată lascivă pe voința piraților politici, care au canibalizat-o definitiv. Ea
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
abordări sociologice și o iscusită logistică, că noțiunea de ,,postmodernism nu rezonează cu aceea de postmo¬dernitate”, concluzionând că este un ,,concept nebulos”, ce ,,întreține ambiguitatea căzând într-un gol istoric”, momentul desprinderii de modernism și trecerii spre postmodernism fiind demitizarea. Cultivă cu aceeași vervă eseul politic (volumele: Cele două Românii 1993; Bătălia pentru Basarabia, 2000, 2002), dar mai ales eseul cultural (Vocația sintezei. Eseu asupra spiritualității românești, 1985; Elitism și postmodernism, 1999, 2000; Literatură și ideologie, 2013). O parte din
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
altă parte și o reconstruire a lor modernă, o retransmitere fortificată a valorilor universale pe care eroul le reconfirmă și le dăruiește umanității, potențate pentru viitor”. Și încă ceva, deosebit de interesant și subtil observat: „Iar atitudinea sa de reanalizare, chiar demitizare și desacralizare ironică, parodică, umoristică a atâtor teme celebre mai produce încă o consecință, aceea de a construi o modalitate precursoare a unei întregi epoci care va cultiva sau va studia cu precădere ironia, desacralizarea, demitizarea ca modus vivendi”. La
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Leon_istrate_o_contributie_romaneasc_leon_istrate_1345941713.html [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
sa de reanalizare, chiar demitizare și desacralizare ironică, parodică, umoristică a atâtor teme celebre mai produce încă o consecință, aceea de a construi o modalitate precursoare a unei întregi epoci care va cultiva sau va studia cu precădere ironia, desacralizarea, demitizarea ca modus vivendi”. La acest punct autoarea invocă o serie de nume de notorietate precum: Søren Kierkegaard, Vladimir Jankelevith, Henri Bergson, Wayne Booth, Rene Bourgeois, Emil Cioran, Robert Escarpit, Linda Hutcheon, I.A.K. Thompson, Gilles Deleuze etc., care au
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Leon_istrate_o_contributie_romaneasc_leon_istrate_1345941713.html [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
efecte “literare” proprii romanelor de acest fel). Idila, nu chiar foarte romantică, despre care, mai ales din punctul de vedere al tinerei, este de fapt în structura romanului un comentariu - mai violent decât în alte capitole - în același sens al demitizării și dezeroizării care prezidează întregul roman. Episodul 14. Boii soarelui. Este una dintre cele mai impresionante demonstrații de virtuozitate stilistică din literatura moderna. Referirea homerica este la popasul lui Ulise pe insula zeului soare Helios (Trinacria - actuala Sicilie) unde, împotriva
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
societăți care “nu lăsa loc exhibițiilor sexual deșănțate, trivialității, huliganismului, pornografiei, satanismului, ... ”, etc. Ca să vorbească în final de demolare și jaf, menționând “valorile incomensurabile” pierdute în anii postdecembriști, și “cu siguranță, nu întâmplător”. În discursul “Despre schimbarea regimului în România. Demitizări și consecințe imediate” autorul precizează, printre altele: “ ... revoluția decembristă a suferit aceeași boală a eroismului parțial, s-a autoimprovizat pe minute, ore și zile, s-a mutat ca o prostituată lascivă pe voința piraților politici, care au canibalizat-o definitiv. Ea
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Razvan_ducan_1398333819.html [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
Problema fostului președinte nu este azi cartea Adrianei Săftoiu, ci propria insistența de a arăta un alt Traian Băsescu decât cel cunoscut. Cartea fostului consilier prezidențial poate să placă sau nu, să stârnească indignare în rândul susținătorilor necondiționați sau satisfacția demitizării în tabăra criticilor, dar nu poate să-i facă un râu mai mare decât Traian Băsescu și-l face sieși de la ieșirea din mandat încoace. Incoerenta să a ajuns greu de urmărit și de înțeles, schimbarea în râu evidență pentru
Victor Ponta: Traian Băsescu primește ce merită tocmai de la servitorii săi cei mai umili by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103570_a_104862]
-
poate fi un context important în care tânăra generație trebuie să descopere sau să redescopere modele, personalități și scrieri, repere ale sensibilității artistice românești, un construct identitar din care personalitatea nu poate lipsi. Într-o lume postmodernă în care vocația demitizării și a relativizărilor valorice reprezintă forme frecvente de atitudine și discurs, întoarcerea prin educație și dialog paideic spre valorile culturale, spre recitire și intelegere reprezintă o formă de modelare a tinerilor întru cultură, receptivitate estetică și gândire critică, relatează Agerpres
CNMR, distincție pentru Tudor Gheorghe by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102680_a_103972]
-
existente își au obârșia în himere, iar realitatea ia ființă din metaforă. (...) Altă «descoperire» poetică: întreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. Iată, deci, cum se poate recupera mitul într-o epocă în care toată lumea postmodernă a visat la demitizare și deziluzionare pentru a se apropia de realul ca atare.” (Ștefania Mincu) „Lirica Aurei Christi s-a format și s-a modelat iute, ferm, cu o îndrăzneală și o gravitate rară a tonului, mai ales în jurul poeziei de meditație postromantică
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_opera_george_roca_1389586250.html [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
o cale ferată a interpretării preferențiale. Naratorul-personaj face o lectură a existenței sale fictive, chiar de față cu lectorul. Se instalează astfel epic o ficțiune de gradul al doilea care dă veridicitate și expresivitate ficțiunii de gradul întâi. Gestica de demitizare a prorpiei povești își găsește similitudine în lipsa de încredere postmodernă în marile povești. Pentru postmodernul Constantin Stan povestea noastră, istoria noastră mică se supune destinului marilor povești și al miturilor: povestea trebuie tratată cu neîncredere. Jurnalistul lui Constantin Stan, prin
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-stan-mai-departe-si-mai-incet-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
cadre, pocăitule, democratule, va fi mai greu să ți-l scoți din arhivele PCR decât pe ăla de urmărit, stocat la CNSAS! Și ce mai tura-vura viitura, în Epoca Mooye, cât România Regală Mare s-a smochinit sub vremi și demitizări, devenind nechezolicește Românica, totul s-a prescris după colțul de cotitură, rând pe rând și rând cu rând, pe motivul moral că, îndeosebi între 5 martie 1998 și 8 ianuarie 2003, s-au etalat abjecții ascensionale făcătoare de carieră infinit
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
ironia fină, spiritul sarcastic-pamfletar, umorul acid dar și absurd, care, calculate, fac loc paradodoxului, apelului la parodiere și la prozaic, dincolo de care descoperim meditația gravă și metafora de dimensiuni parabolice. Poetul realizează o solidă legătură cu lectorul prin dezabstratizarea lirismului, demitizarea și desacralizarea unor mituri sau concepte estetice ( de exemplu, despre sat, în ciclul La Lilieci în care realizează o adevărată radiografie lirică a spațiului rural, prin care se pun în evidență aspecte etnografice: obiceiuri, tradiții, mentalități, limbaj, port, credințe). Ca
COMEMORARE-MARIN SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Comemorare_marin_sorescu.html [Corola-blog/BlogPost/359533_a_360862]
-
vorbi despre o cercetare istoriografică realizată în mod profesionist, cu un instrumentar metodologic bine definit și corect utilizat. În acest context, lucrarea tânărului cercetător Flavius-Cristian Mărcău, afierosită acestei teme se constituie într-o acțiune de pinierat în cadrul căreia se dorește demitizarea istoriei și creionarea unui discurs argumentat și obiectiv cu privire la evenimentele care au marcat atât acel an, cât și soarta ulterioară a României. Opera sa, apărută la Editura Academica Brâncuși de la Târgu Jiu, unde s-a format ca cercetător, beneficiază de
REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, CRONICĂ DE IULIU-MARIUS MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Revolutia_din_decembrie_1989_al_florin_tene_1367587153.html [Corola-blog/BlogPost/344655_a_345984]