449 matches
-
Cu lacrime în spume,soarta cea crudă-și plânge! O altă viață-nvață,cu fauna marină, Cu floră adecvată,cu vizite-n abis Și-o frumusețe crudă acceptă fără vină Doar pe moment,iar altfel,având un singur vis ... Un demiurgic Soare,se hotărăște,iată Și încălzindu-i stropii,în nori de abur fin, Din închisoarea-mare îi fură dintr-o dată Și ajutat de briză,spre munte-i duce lin. Se udă stânca dură,din cer plângând a ploaie Și-n crăpături
PÂRÂUL(CICLIC) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1407843155.html [Corola-blog/BlogPost/360130_a_361459]
-
de literatură sau altul libertatea - și excludem aici, din start, libertinajul ca tipar acceptat sau impus de viețuire a individului și, implicit, a colectivității -, această formă sui-generis a Ființei umane și, deopotrivă, animale de a exista ca atare în Universul demiurgic trebuie să fie identificată cu atmosfera favorabilă, calmă, lipsită de tenebre și soluții imorale de circumstanță, unde pot respira toți cei mânați, vorba lui Octavian Paler, de „idealuri autentice” ori ba, trăind prezentul mistificat, mai mult de nevoie decât de
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
povestească niciodată”. Prefața/Cuvânt înainte este, de fapt, o multiplicare binevenită a vocilor și mărturiilor/mărturisitorilor (George Filip/Canada, Cezarina Adamescu/România, Adalbert Gyuris/Germania, Octavian Curpaș/SUA, Elena Buică/Canada, Lucreția Berzințu/Israel), despre necesitatea unui astfel de demers demiurgic, care s-a întrupat în ființa acestei Biblii, împlinită, revelatoriu, de doamna LIGYA DIACONESCU. Posfața este dublă, semnată de Elena Buică/Canada și de Marin Ifrim/România, acesta din urmă fiind, credem, „într-un gând” cu majoritatea celor care vor
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
s-a adâncit tot mai mult ideea că, dincolo de premii, diplome, burse, specializări și responsabilități, Cristina Emanuela Dascălu e născută în anotimpul Poeziei. Autoarea nu-și concepe existența altfel decât în și întru poezie, în cuvântul ca temelie a actului demiurgic, chiar dacă scrisul conduce, inevitabil, la însingurarea asumată a creatorului: ne construim zilnic; un cuvânt, o piatră, / un cuvânt, o piatră, / dăltuim în jurul nostru edificii de sunete / de aceea ne și auzim așa de greu unii pe alții / închiși în propria
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
lui apolo prin pădurile tessaliei unde ai necinstit după o crasă beție la nunta lui nephele toate fecioarele divinizând cobra sacră cu o mie de capete un fel de haos universal care a răsturnat universul și a dat viață logosului demiurgic creând dorința care a fost întâia sămânță a gândului născută din instinct acolo unde nu există primăvară nu există înflorire și iubire vântul trandafiriu așază ouă de mahon printre tufele înverzite din păduri prin frunza ruginită ghinda dă semne de
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396350406.html [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
voievozi și vlădici, monahi și țărani, sfinți și mărturisitori. Adevăratul cântec românesc, remarcă biograful-impresar, al ei, continuă peste țară, perpetuând iubirea de neam... Nu se poate mai mare și mai sus... Apariția ei pe aceste tărâmuri a limpezit mersul firii demiurgic. Numai ea a simțit-o, că fusese sortită să ardă pe rugul dăruirii sale într-o cumplită întraripare... Primăvara roiau razele de soare în zumzetul albinelor și se topea lumina în trilurile de privighetori, în livada lui Ion Corneliu Tănase
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
mânuită prin decuparea detaliilor ca secvențe de viață demne de a alcătui o peliculă de gală a cinematecii de artă. Doar liberul-arbitru poate isca un “înger de o zi” -- așa se intitulează fragmentul care precede Prologul. Cu spaima față de puteri demiurgice o să medităm în fața părinților care își ascund păcatul biblic, aruncând rodul într-o valiză de vinil de pe pod, asupra dreptului de a da și de a curma viață, ca un blestem impus, sub steaua magilor: “De unde anume vin aceste situații
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
anumit farmec intelectual, dar și suficient de generoasă pentru a împărtăși din preaplinul acestei cupe celor din jurul ei. Iar construcțiile ei poetice sunt revelatorii (lucrul este valabil cu toți creatorii adevărați), pentru ființa care le-a creat prin acel act demiurgic al sacrificiului de sine, metaforic vorbind, întru ridicarea spirituală a cititorului. Vom întâlni în volum diferite forme de poezie de la ceea ce putem numi poem, la condensate forme asemănătoare haiku-ului, dar mult diferite de acesta, prin urmare foarte accesibile spiritualității
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_mist_mihai_batog_bujenita_1364197957.html [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
proiectelor poetice, ci de faptul condiției apropierii poeziei de cea a ființei. Poezia se naște întotdeauna din relații interumane, sociale, și nu în cele din urmă psihologice, în cele mai firești condiții; la urma urmelor, creatoarea săvârșește un act cosmogonic, demiurgic, căutând prin frământări noi valențe: Din frământările atâtor gânduri Cu greu se mai desprinde o idee Tot caută în inimă intrânduri Să-i dea tristeții iz de orhidee Tonul general al poeziilor, chiar dacă la prima vedere nu pare, este elegiac
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_w_schenk_1485648454.html [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
știi dinainte pierdute în mod evident și tot le duci transformând durerea într-o simfonie care te cuprinde cu totul, e doar durerea ta unică și irepetabilă, ești mândru și singur în univers cu ea. Nimeni nu poate cunoaște puterea demiurgică pe care o ai să duci simfonia durerii până la capăt, te simți copilul Lui Dumnezeu, te simți tare că poți să o duci singur, te simți nemuritor, te... —Doamne! Don Quijote, eu nu asta vreau, să fiu nemuritor! Unul din neamul
ÎNTÂLNIRE CU DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1425041188.html [Corola-blog/BlogPost/367839_a_369168]
-
a dirijorului, dar care prin gesturi s-a apropiat prietenește de public și orchestră. „Dunărea Albastră” ne-a oferit ritmuri și armonii care au trezit în noi freamătul asemănător valurilor învolburate, un freamăt sublim, căutând parcă să limpezească mersul firii demiurgice, iar „Marșul Radetzki" a dat o notă deosebită acestui concert. A fost interpretat, ca de fiecare dată, în ritmul aplauzelor publicului, în timp ce dirijorul a dat mâna cu fiecare instrumentist, dovedind astfel că marșul se poate executa și fără dirijor. Am
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
1923, împreună cu Tristan Tzara și Ilarie Voronca, lucrarea intitulată „La concience malheureuse”, în care zugrăvea epoca sfâșiată de conflicte, cangrenată de criză. După concepția sa, omul nu trebuie să rămână închis în chinga nefericirii, deoarece ființa umană este, prin vocație, demiurgică, cu capacitate de autodepășire, cu puterea de a transforma o clipă a suferinței într-un timp al bucuriei, în timp ce conștiința nefericirii hegeliene rămâne pe un fond idealist o „trăire” veșnică pentru B. Fundoianu. Gândirea nietzsceniană este sintetizată în lucrarea „Așa
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
în chilia sa, în singurătate și insensibil la „galerie”... „cuvinte de rămânere!” Matricele sale existențiale devin reguli și obsesii, animat deopotrivă de aflarea sensului magic, cât și de secretul ieșirii din labirintul Logosului, de miracolul ființei, de credința în forța demiurgică a Cuvântului, de libertatea rostirii, de nespusul inimii, de cer și tăcere. Theodor Răpan a debutat publicistic în 1970 (la 16 ani), iar editorial, în 1975, în urma Concursului de debut organizat de Editura „Albatros” din București, respectiv, în Caietul debutanților
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
tradus în italiană de profesoara Rosa del Conte, aceea care a închinat un studiu lui Eminescu, Eminescu și absolutul. Faptul că poezia, cartea, devine „Dumnezeu de piatră“ ilustrează afirmația lui Ov. S. Crohmălniceanu: „Arghezi este artistul stăpânit de o ambiție demiurgică“. În fond, Arghezi, afirmă Ov. S. Crohmălniceanu, „este poetul care caută absolutul cu ochii ațintiți spre cer“ și această căutare se face sub semnul incertitudinii sau sub semnul necunoscutului, ca în poezia Între două nopți, noaptea sugerând necunoașterea, fie a
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
munca truditorilor pământului; poezia - metamorfoză estetică a urâtului constituie tema vol. Flori de mucegai; altă idee privește înălțarea țăranului din planul material în cel spiritual, ca în vol Cântare omului; „Dumnezeu de piatră“: Arghezi este artistul stăpânit de o ambiție demiurgică; poezia este slovă de foc și slovă făurită, totodată. D. Ionescu Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
geneză“, dar pornindu-se de la «pământul de gânduri, / alunecând prin duminica limpede» (De-ar ști să vadă omul); e un Demiurg în limpiditate duminical-paradoxistă, în ultimă instanță, căci lumina «arde lumina», peștii îneacă apa și «cârdurile îngerilor» lasă urme, actul „demiurgic“ proiectându-se în chintesență «mai mult decât / zvonul trupului viu» (Quinta essentia), fiind «ars la suflet / din toate părțile» (ibid.). Acest „suflet ars“ (adică purificat, grație elementului cosmic, foc), suflet ce-a fost „exilat“ în piatra deschisă cu flacăra-laser țâșnind
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
ne spune tuturor: „Ai încredere! (în Dumnezeu )/ Doar Domnul ne-a zidit/ Nu vezi câtă matematică (El) știe!” (ne mai vorbind de fizică și chimie)... El te înnoiește! Iar în „Purtând urma zăbalei” autoarea e cuprinsă de o patimă nemăsurată - demiurgică adorare - mărturisind, cu pioasă evlavie: „Am știut dintotdeauna clar/ Că numai prin Tine Doamne iar/ voi veșnici netulburat/ purtând urma zăbalei/ lumii/ din care am evadat”. „Trăiește darurile luminii” - aureolează culorile curcubeului într-un gingaș diafan joc: „în roșul răsăritului
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lola_noja_1450269768.html [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
prin ferești, Un rege printre stele ce gustă amăgirea Din vorbe pământene ce-și spun lucruri firești. Hyperion ne-nalță din matca de-ntuneric, Prin care porți din lume ne-atrag în efemer... Din muzica-i măiastră iubirea-i glas demiurgic, Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer. Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitul Ce Dunărea albastră îl poartă-n valuri mii, Vioara lui Enescu-n arcușu-i cântă mitul: Destin de Eminescu-n corola lumii vii. Referință Bibliografică: PRINTRE EMINESCU
PRINTRE EMINESCU DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/doru_ciutacu_1421577689.html [Corola-blog/BlogPost/352080_a_353409]
-
Da, deși nu dau mulți bani pe „gloată”, trebuie să recunosc că Dumnezeu a plantat în „spiritul colectiv al Neamurilor” un cântar infailibil (asta, de obicei : mai există și excepții, uitări profund și „incurabil” nedrepte!) al valorii de Duh și demiurgice. Știu și știm (cei cât de cât avizați întru cultura vrânceană) că, în anii ce-au trecut, Mircea Dinutz: 1. pe de-o parte, s-a documentat, pentru studii, îngrijiri de ediții și recenzii (chiar scurte sinteze schițate!), adunând, astfel
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
și „sângeroase” încruntări, deasupra textelor - definiri cu mult avânt vizionar-poetic, revelatoriu, într-însele! - prin care definiri, dacă Centrul nu va mai exercita Tirania Tembelismului asupra „provinciei”, se vor instaura, cândva, în atmosfera culturală românească, etajele celeste, de pagodă, ale Duhului Demiurgic Național: 1. la FLORINEL AGAFIȚEI - se analizează toată creația sa de până acum: „Florinel Agafiței se dovedește un senzitiv cu o < > debordantă.( )E de prevăzut că orientalistul și literatul se vor completa permanent, cu performanțe pe care le întrevăd a
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
budist, de pildă, nutritor de Arbore-Șapte-Frunze (cu „certificare eliadescă“, indirectă, prin Maitreyi) -, deopotrivă, și sub pecetea numărului șapte, al zilelor sacrei săptămâni de Geneză, sunt puse și cele șapte poeme ale fiecărui ciclu, cu vectorizare - magie prin analogie - într-o demiurgică făptuire prin iubire profană până la îndumnezeire, prin iubire christianică, prin iubire-foton / iubire-lumină. Ea, eroina liric-mărțișoară, fără teamă de „brațele-ntunericului“ (mai mult ca sigur, sub edenicul măr înflorit), are și trăiri în spații oririce, într-un «somn viclean», ținându-și
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1394970036.html [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
prin ferești, Un rege printre stele ce gusta amăgirea Din vorbe pământene ce-și spun lucruri firești. Hyperion ne-nalță din matcă de-ntuneric, Prin care porți din lume ne-atrag în efemer... Din muzica-i măiastra iubirea-i glas demiurgic, Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer. Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitul Ce Dunărea albastră îl poartă-n valuri mii, Vioară lui Enescu-n arcușu-i cântă mitul: Destin de Eminescu-n ... Citește mai mult PRINTRE EMINESCU de DORU
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
pătrunde prin ferești,Un rege printre stele ce gusta amăgireaDin vorbe pământene ce-și spun lucruri firești.Hyperion ne-nalță din matcă de-ntuneric,Prin care porți din lume ne-atrag în efemer...Din muzica-i măiastra iubirea-i glas demiurgic,Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer.Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitulCe Dunărea albastră îl poartă-n valuri mii,Vioară lui Enescu-n arcușu-i cântă mitul:Destin de Eminescu-n ... VI. SUNT PREA PLIN, DE DORU CIUTACU, de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
de descotorosire a lăuntrului său, de unde își deschide dorința de a cere lumina, dezgolindu-se în fața cititorului de toate hainele sale, devenind atunci un exhibiționist. Opera lui este ce a simțit la un moment dat fiindul său: explorare, fluidizare, liniște demiurgică. Creația sa mișcă mădularele, concentrează activ creierul relaxând cititorul. El cunoaște acest lucru și, în lumina aceea luciferică, naște imagini pe care le transportă în paradisiac. Este o putere a imaginii în imaginarul dezlănțuit al creatorului elevat inițiat. El a
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
Cuvintele nu sunt doar instrumente ale comunicării, ci într-un univers dens în care totul semnifică, ele trec din sfera convenționalului în planul realului ( sau cel puțin al posibilului ). În societățile arhaice, răspunderea față de cuvânt se încarcă de sugestii magice, demiurgice, odată rostit, cuvantul nu mai poate fi luat înapoi ; dobândind o existență proprie, independentă de voință subiectului rostitor, el se putea întoarce împotriva acestuia, instituind. Dacina Dan are o atitudine oscilanta în ceea ce privește cuvintele și ceea ce se poate fauri cu ele
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]