141 matches
-
Are față de sine un exagerat respect documentar. În sfârșit, să mai remarc depășirea unei discuții stricte despre un postmodernism literar spre o dezbatere mai amplă despre postmodernitate ca epocă istorică și societate post-industrială. Globalizarea înăbușă naționalismele și consacră cosmopolitismul. Un democratism euforic decretează o iluzorie (după părerea mea) egalitate între culturile mari și culturile mici. Privilegiul unui centru dispare, înlocuit de un pluralism creator. Puritatea și gratuitatea valorilor sunt înlocuite de interferența și utilitarismul lor. Cultura de divertisment devine, inevitabil, o
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
Gorki celebrează, poematic, nașterea unei utopii moderne, care nu datorează nimic atât de detestatului individualism burghez. Antifascismul și mai apoi lupta postbelică pentru pace, animată de aceeași omniprezentă obsesie a progresului, schimbă polaritatea proiectului politic, descifrând în tiranie apoteoza libertății. Democratismul comunist își face intrarea pe scena universală, în această secvență polemică direcționată de clasic împotriva șovăielnicilor omologi burghezi. Căci "în Uniunea Sovietică legile se fac de jos în sus, în sânul clasei muncitoare, decurgând din condițiile sale de existență și
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
prosovietică se servește în anii postbelici este recognoscibil în toate intervențiile lui Mihail Sadoveanu. Entuziasmul nu pare să cunoască limite și deschiderea către lumea nouă implică o preocupare de a tălmăci cititorului și cetățeanului autohton semnificația actului legal în care democratismul stalinist își află expresia ultimă: constituția de la 1936, obiect de export, ce concentrează în sine toate virtuțile unui sistem din care exploatarea economică, violența și inegalitatea sunt evacuate. Lectura clasicului Sadoveanu este un ecou îndepărtat al lecturii pe care Iosif
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
unor forme prescurtate de învățamânt, acea intelectualitate posedând certificatul de noblețe al originii sănătoase. Un articol constituțional, 80, sancționează normativ existența învățământului de stat și precizează angajamentul statului democrat popular în "dezvoltarea științei, literaturii și artei". În acord cu exigențele democratismului sovietic, proiectul de constituție este supus dezbaterii cetățenilor: cărturarului-demnitar Sadoveanu, partidul îi încredințează misiunea de a participa, cu condeiul, în lupta dată pentru întronarea definitivă a libertății. "Însemnările pe marginea articolului 80", editate ca volum în 1952, închid un cerc
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
se deplasează fin și civilizat, în pofida eforturilor și chiar a durerilor lăuntrice pe o bandă a nuanțelor. Rămîn multe întrebări deschise, dar nu poate fi îndoială în ce privește direcția generală. Aceasta este spre un liberalism inteligent, substanțial, spre un echilibru între democratism generos și elitism tolerant, meritocratic. Alice Voinescu, mai vîrstnică decît "generația de aur", dar apropiată ei prin vederi și problematică lăuntrică, își admitea sieși odată, în jurnal intim, la vreme de război, cît de sfîșiată este între teama (perfect îndreptățită
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
continua cu o concentrare a deciziei la Moscova și ajungea la exterminarea celor care s-ar fi împotrivit conceptului. Fiind cu totul altceva, despre integrarea europeană ca act politic se putea vorbi doar în perioada tranziției de la comunismul totalitar la democratismul parlamentar al Statului de Drept, adică a tranziției unei țări din „ lagărul” în care o încercuise leninismul, stalinismul și brejnevismul, la libertatea între națiunile libere ale lumii. Or, în măsura în care aspectele morale ale existenței nu-i interesează pe politicieni, problemele astea
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
la cifra de 150.000 de victime. Interesant este și capitolul analitic consacrat mișcării legionare. Dl. Sorin Alexandrescu consideră că legionarismul s-ar fi fi născut, în 1927 și apoi crescînd în intensitate, din antiliberalismul postbelic, care ar fi compromis democratismul convertit în politicianism veros. În altă parte, vorbind de revoluția de dreapta, identifică un radicalism etic care, neexistînd în practică partidelor politice democrate, a fost sechestrat de mișcarea legionara, ai cărei conducători (mai ales C.Z.Codreanu) aveau curajul de
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
așa zicând de stânga, de fapt comuniste, ar periclita soarta României pentru multă vreme? Nimic nu e anca pierdut. Agitația forțelor neocomunsite pare mai degrabă, decât o strategică ănversunare an vederea preluării puterii, o precipitare isterica. Stă an puterea noului democratism românesc să reducă la tăcere această larma condamnată ireversibil de istorie. Posibilă ăntrebare mirata: ănapoi, al comunism? va găsi - săntem siguri - an anul 2000, răspunsul zâmbitor mai ales al generației care a auzit de comunism și postcomunism doar din manualul
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
idee-forță pusă nu o dată, pe atunci, sub semnul întrebării”. Același spirit de moderație a gestului și de cumpănire a lucrurilor, singurul prielnic găsirii adevărului, îl regăsim și în judecățile sale politice, articulate pe un fond de asumat, înrădăcinat liberalism și democratism, care-l ține la distanță și de logoreea populistă și gregar-naționalistă, și de intransigența snoabă a „corectitudinii politice”. La 85 de ani ai săi, Al. Săndulescu a rămas egal cu sine însuși, primind, în plus, drept „bonus” din partea sporului de
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
A debutat, ca publicist, în 1898 și naționalismul firesc, necesar, în epoca subjugării Ardealului de către imperiul bicefal, pentru dezrobirea românilor a fost continuat, chiar cu o octava mai sus, și după Marea Unire, din păcate și după 1930, cînd dimensiunea democratismului trebuia să prevaleze. La Goga, s-o spun din capul locului, n-a prevalat, dimpotrivă s-a manifestat cu reprobabila energie naționalismul xenofob. Dar înainte de a ajunge aici, tocmai în anii treizeci, ar trebui spus că poetul s-a manifestat
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism occidental este un progres silit, anormal și vătămător; responsabili de acest rezultat este generațiunea de la ^48, o generațiune de ideologi". Delavrancea combate, desigur, această idee (ea apare prima dată încă în timpul revoluției la Dîm. Ghica, pe care C.A. Rosetti
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
Lupeascăi și, de aceea, taxat ca potrivnic al regelui). Dar acuzațiile constante ale lui Maniu împotriva Elenei Lupescu îi creau o situație imposibilă și lui Mihalache, ca pretendent la succesiune. Argetoianu detesta, deopotrivă, aceste personalități ale P.N.Ț., tocmai pentru democratismul lor consecvent. Pe Mihalache îl încondeia amarnic în jurnal, denumindu-l cînd "Cămășarul", cînd "condamnat la cămașă pe viață" (pentru că președintele P.N.Ț. se purta în costum țărănesc, cu cămașa peste pantaloni), cînd Jean Mihalaș (pentru că n-ar fi știut
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
pentru impunerea și consolidarea modernității democratice a fost dus paralel cu acela de distrugere a ei, partidele democratice luînd naștere odată cu cele nedemocratice. Cauza, adaug, trebuie căutată tocmai în adîncirea disputei dintre tradiționalism și modernitate, dintre liberalism și retrograd, dintre democratism și propensiunea spre totalitarism (de dreapta sau de stînga). Într-un eseu separat, autorul nostru pledează pentru grabnicul sfîrșit al canonului estetic. Fript cu atîtea teorii estetice, de astă dată, cred, dl Sorin Alexandrescu exagerează. Spiritul canonic, în studierea literaturii
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
editorialele. Rezultatul e dat de multe note comune într-o diversitate de abordări ideologice. În fostele țări comuniste, socialismul nu e aproape nicăieri pe de-a-ntregul devalorizat. Naționalismul în schimb e, aproape peste tot, atractiv pentru jurnaliștii politici. Liberalismul și democratismul, ca atitudini deplin consecvente, nu sînt nici pe departe atît de frecvente cum ne-am aștepta. Chiar dacă autoritarismul e privit negativ pînă și în presa rusească. Un paradox general e coexistența naționalismului cu cosmopolitismul, înclinația spre instituțiile europene fiind ,,contemporană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
era expresia voinței electoratului ci, dimpotrivă, a guvernului. Ceea ce vicia grav, de la fundamente, sistemul democrației în țară. Dacă regele Ferdinand ar fi avut tăria atunci, în 1923, să renunțe la prerogativa sa regală ar fi adus o adevărată legalizare a democratismului în țară. Dar n-a avut această tărie, contribuind, implicit, la creșterea politicianismului veros, pe care, totuși, cunoscîn-du-l, îl dorea stăvilit. Cuiul lui Pepelea, originea răului, îl constituia însă această constituțională prerogativă regală care deforma pînă în temelii sistemul electoral
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
altfel incontestabil inteligente. Ea a fost mai curînd efectul unui adevărat "tsunami" informațional: răsturnarea de la putere a tradiționalelor posturi de televiziune și organe de presă, zguduite acestea fiind de noile mijloace de comunicație, cum ar fi un Internet de un democratism uluitor, cu "blogurile" și chiar organele sale de presă spontan lansate, cum ar fi posturile de radio interactive (cu intervenția auditorilor) - această schimbare esențială în dirijarea sau influențarea opiniei publice a fost de fapt pe termen lung un eveniment mai
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
mână Toți ne-am încărcat de „păcate” și i-am fi meritat faimoasa replică în preajma zilei sale de naștere, când s-ar fi bucurat, în sânul familiei dragi (neîndoielnic, și în mijlocul nostru) de cel de-al 75 Prier. Într-un democratism lingvistic, „decretat” de la începutul întâlnirii de Nicolae Toma, prietenii, bunii cunoscuți, colegii de slujire cuvântului românesc au scos din sertarele inimii cele mai frumoase amintiri, înșirându-le ca pe scumpe mărgăritare, sincer, fără cenzurări interioare. Mihai Huțcal, a respins din
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
chiar câteva mărci filologice ale acestei confiențe. Una dintre ele vine din filtrul livresc care intermediază orice alegere. Prima povestire, de pildă, se petrece într-un Occident galo-prusac de început de secol XX. Rezultă imediat ingredientele de succes: comoditate imperturbabilă, democratism sportiv, fervoare pozitivistă, mitologie tehnicistă, ocultism incipient, tensiuni diplomatice, intrigi de spionaj. Va să zică, abia refăcut după un destul de serios accident automobilistic, profesorul berlinez Otto Flamm e invitat de Academia Franceză să țină o conferință privitoare la aspectele matematice ale jocurilor
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
partea d-lui Băsescu, privită de unii analiști din presă ca o adevărată "trădare", a fost însă motivată. Grupul de intelectuali reprezentativi a sesizat că plasarea discuției pe tema configurării instituționale a raporturilor de putere în stat ("despotism" prezidențial sau "democratism" parlamentar) este o abatere de la esența problemei. Dl. Băsescu, președintele României, a inițiat "bătălia" cu un scop precis: demolarea "sistemului ticăloșit" care a pervertit societatea, blocându-i alinierea rapidă la standardele UE. România a fost admisă la începutul lui 2007
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
admirația pentru germani și pentru politica lor, dar vrem s-o manifestăm în așa fel, încât s-o împăcăm cu demnitatea noastră națională. Căci numai în felul acesta ne facem demni de stima unui popor mare și viteaz. Acesta este democratismul nostru. Domnule General, înainte de a închide, trebuie să mă întorc la situația ziarului "București". Suprimarea lui abuzivă ne-a creat o seamă de neajunsuri sângeroase. Căci noi suntem societate constituită legal, avem prin urmare o seamă de îndatoriri morale și
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Nobel pentru literatură și a distribuirii lui democratice pe națiuni ne poate da o speranță. De ce însă nu trebuie să fim chiar foarte entuziasmați de această politică? Pentru că nu e, primordial, o politică a valorii! Stângismul (inclusiv corectitudinea politică și democratismul răspândirii globale) îi viciază exigențele. Dacă acest premiu l-a luat în 2004 austriaca Elfriede Jelinek, una dintre cele mai proaste alegeri din toată istoria Premiului Nobel pentru literatură, ar fi fost de așteptat ca premiatul din 2005 să-l
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
acest partid și liderul său voi pomeni mai târziu, când voi aminti de scandalurile în care a fost implicat în anul 2000. Silviu Brucan menționează în cartea sa „România în derivă” că: „Partidul Democrat și-a dat seama că social democratismul are sens numai într-o țară care a depășit sărăcia și înapoierea tehnică (precum Germania), dispunând de un surplus al venitului național ce poate fi redistribuit mai echitabil. [...] Manifestul Dreptei, lansat de Partidul Alternativa României (ulterior rebotezat Uniunea Forțelor de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
transformă libertatea clandestină într-un prizonierat și mai apăsător, cu reguli și constrângeri și mai stricte. Regimul carceral individual devine suportabil prin comparație cu acela colectiv, unde frigul, foamea (și celelalte marote ale lumii comuniste), discuțiile ideologizate fără obiect, clamarea democratismului sunt la ordinea zilei. Moartea însăși e resimțită ca un rabat de la solidaritate. Iar sinuciderea, ca o formă insidioasă de pactizare cu principiile inamicului. Imaginea e frisonantă. Totuși, Domnul K. eliberat se dovedește, chiar și în cele mai puternice pagini
Romanul ca și poemul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5983_a_7308]
-
a conducerii colective, forul prin care clasa muncitoare, masele de oameni ai muncii participa în mod organizat la conducerea activității economico-sociale, la dezbaterea și soluționarea problemelor legate de îndeplinirea programelor de producție, exercita controlul asupra organelor de conducere. Expresie a democratismului orînduirii socialiste, adunarea generală reprezintă un mijloc de dezvoltare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii, de întărire a disciplinei și responsabilității lor sociale, de stimulare a inițiativei creatoare a maselor în buna gospodărire a avutului obștesc. Adunarea generală a oamenilor
LEGE Nr. 11 din 1971 cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106316_a_107645]
-
bine e poezia însăși. Are dreptate Mihail Vakulovski să observe (într-un studiu foarte interesant, despre care voi scrie mai aplicat săptămâna viitoare) că, exclusiv în ceea ce privește alonja teoretică, Mureșan e de-a dreptul rudimentar, ideile lui rezumându-se la un democratism copilăresc. „Sufletul omului este foarte folositor omului”, afirmă el ritos într-unul din eseurile sale, explicând în continuare cum poezia „influențează, lucrează asupra sensibilității, sufletului și vieții tuturor membrilor societății”! Ce se schimbă, deci, o dată cu această carte Alcool la care
Stări de spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5899_a_7224]