238 matches
-
mass-media, deoarece marile posturi private de televiziune și ziarele erau adversari redutabili ai lui Chávez și în anumite situații au sprijinit în mod deschis protestele civile îndreptate împotriva regimului și lovitura de stat militară din 2002. Chávez a căutat să "democratizeze" mass-media prin extinderea rețelei televiziunii publice și a radioului și prin sprijinirea programului de radio comunitar, dar, de asemenea, a lovit fără milă în mass-media opoziției - de exemplu, prin refuzul de a reînnoi licența de emisie pentru un mare post
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
tur de scrutin prin regula majorității mult prea adesea se folosesc de această situație pentru a bloca sau a împiedica formarea unor majorități alternative în tururile următoare. Astfel, deși populismul din America Latină a fost unul tipic incluziv, rar s-a democratizat în ideea de a face din regula majorității o tradiție. Mai degrabă, populismul de succes duce adesea la autoritarism competitiv. Ilustrăm acest argument prin analiza cazului statului Peru sub conducerea lui Alberto Fujimori (1990-2000). În calitatea sa de populist din afara
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
timp, înclinațiile sale neliberale și hegemonice pot reprezenta o amenințare pentru respectivele regimuri. Deși împărtășim această perspectivă asupra populismului care are în mod fundamental două tăișuri, prezentăm o opinie ușor diferită. În America Latină, populismul tinde să fie incluziv, dar se democratizează rar. Este incluziv prin aceea că implică mobilizarea grupurilor marginalizate împotriva elitelor tradiționale. Populiștii de succes au înlăturat cel puțin parțial elitele existente și au deschis accesul către establishmentul politic pentru noi actori. Aceștia pot numi reprezentanți ai grupurilor marginalizate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în sfera incluziunii politice, sociale și economice. Concluzie Cazul statului Peru confirmă ipoteza lui Mudde și Rovira Kaltwasser care spune că populismul la putere slăbește democrațiile neconsolidate. Populismul în America Latină contemporană are aproape întotdeauna un caracter incluziv, dar rar se democratizează. Astfel, conform afirmațiilor enunțate de editori în introducere, Alberto Fujimori a mobilizat și a făcut auzită vocea grupurilor excluse, iar ascensiunea sa la putere a ajutat la revigorarea opiniei publice. Cu toate acestea, fujimorismul a scos în evidență și multe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
bucătărie românească“: între aceste două lumi nu a existat nici o legătură, nici una nu a influențat-o pe cealaltă. Spre deosebire de acest univers gastronomic polarizat, merită să amintim exemplul contrar al bucătăriei franceze, în care la haute cuisine, cea aristocratică, s-a democratizat după revoluția din 1789 și a preluat intens din patrimoniul rețetelor regionale, țărănești sau târgovețe. O astfel de sinteză nu s-a produs în bucătăria românească. Cea dintâi problemă în creionarea bucătăriei aristocratice românești o constituie sărăcia izvoarelor. Prima noastră
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din întâlnirea istoriei instituțiilor de origine diversă, dar ale căror interese, proiecte și activități par din ce în ce mai mult conexe unele altora: acțiunile întreprinse de mișcarea Educației populare în domeniile extrașcolare și culturale în scopul de a forma buni cetățeni, de a democratiza știința, dezvoltarea sub egida Securității Sociale a serviciilor sanitare și sociale, conștientizarea de către urbaniștii amenajatori și constructori că dotările de orice fel (administrative, comerciale, dar și sanitare, culturale și sociale) fac parte integrantă din habitat, descoperirea că promovarea socială nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
recunoaște necesitatea uniunilor de cartiere în calitate de "corpuri intermediare" asociate gestionării orașului. Ea lansează cu această ocazie sistemul comisiilor extramunicipale. Proiectul grenoblez din 1965 semnala voința politică de a controla intervențiile grupurilor de servicii urbane private asupra orașului, apoi de a democratiza procesul de decizie. Se pretindea inaugurarea unei noi maniere de a conduce orașul. Începând cu anii 1960, problema urbană penetra câmpul politic. Alegerile municipale din anii 1965 și 1971 acordă un loc central temei orașului și urbanizării 271. Atunci apare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sub forma, să spunem, adunării poporului în stil grec? Deși existau cîțiva adepți ai acestei variante, majoritatea adepților democrației au ajuns la aceeași concluzie ca și cei care au elaborat Constituția Statelor Unite, că unitatea politică pe care doreau să o democratizeze era prea mare pentru o democrație de adunare. ÎNCĂ O DATĂ: DESPRE MĂRIME ȘI DEMOCRAȚIE Mărimea contează. Și numărul oamenilor dintr-o unitate politică și dimensiunile teritoriului acesteia au consecințe în ceea ce privește forma de democrație. Imaginați-vă pentru o clipă că ați
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Mărimea contează. Și numărul oamenilor dintr-o unitate politică și dimensiunile teritoriului acesteia au consecințe în ceea ce privește forma de democrație. Imaginați-vă pentru o clipă că ați fi reformatori într-o țară cu o guvernare nedemocratică, pe care sperați să o democratizați. Nu doriți ca țara să se împartă în zeci sau poate sute de state mici, chiar dacă fiecare ar putea fi destul de mic pentru ca cetățenii săi să se întrunească frecvent spre a-și exercita suveranitatea într-o adunare. Cetățenii țării noastre
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu siguranță instabilă, pentru că ar fi de ajuns să se coalizeze cîteva astfel de unități, să declanșeze o agresiune militară, să cotropească o unitate după alta, pentru a crea astfel un sistem prea vast pentru guvernarea de adunare. Pentru a democratiza această nouă unitate mare, reformatorii (sau revoluționarii) democratici ar trebui să reinventeze democrația reprezentativă. PARTEA ÎNTUNECATĂ: NEGOCIEREA ÎNTRE ELITE Cu toate avantajele pe care le prezintă, guvernarea reprezentativă are o latură neplăcută. Majoritatea cetățenilor din țările democratice sînt conștienți de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vor ceda foarte mult din puterea lor guvernelor internaționale de un fel sau altul, procesul democratic nu va fi pur și simplu promovat la un nivel internațional? Dacă se va întîmpla așa, întrucît guvernele internaționale care iau naștere vor fi democratizate, valorile democratice nu vor fi subminate, ci poate chiar sporite. Pentru a face o analogie ne-am putea inspira din istorie. După cum am văzut în Capitolul 2, locul originar al ideii și practicii democrației a fost orașul-stat. Dar orașele-state nu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Zeusxe "Zeus", Înmulțind-o În diferitele regate și afirmând totodată principiul egalitarist al demnității de același rang Între suverani. Cu afirmarea cetăților, poleis, și declinul acelor gene2 aristocratice, ea devine un model irepetabil, limitat În trecut, iar rolul eroului se democratizează. El devine un exemplu, fie și contradictoriu, Întrucât este excepțional, și un apărător pentru cetate și pentru toți cetățenii, asemenea lui Filoctetxe "Filoctet", care, În tragedia omonimă a lui Sofocle, renunță la singurătatea lui aristocratică și, Într-un anumit fel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
București, 1936). Iorga a atacat concluziile lui Panaitescu în privința originii lui Mihai Viteazul. Acesta susținea că Mihai Viteazul nu a fost fiul lui Pătrașcu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei "rachierițe". "Cît de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul!" remarca Iorga. "Mihai Viteazul a ieșit deci din pîntecele unei vînzătoare de țuică beată criță și a căzut pe dușumeaua unui han. Poate că și el era beat din cauza țuicii și nu a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]