6,725 matches
-
pro natalitate și pro familie Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, admite că autoritățile trebuie să fie mai atente la situația demografică și adaugă că Guvernul a adoptat mai multe măsuri menite să contracareze această tendință si să răspundă direct la provocarea demografică. „Trebuie să fim din ce în ce mai preocupați cu privire la situația demografică și la sustenabilitatea sistemului de pensii. Anul acesta, din păcate, nu a fost un an în care să consolidăm sistemul de pensii, ci, din contră, am văzut o serie întreagă de devieri
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
Pîslaru, admite că autoritățile trebuie să fie mai atente la situația demografică și adaugă că Guvernul a adoptat mai multe măsuri menite să contracareze această tendință si să răspundă direct la provocarea demografică. „Trebuie să fim din ce în ce mai preocupați cu privire la situația demografică și la sustenabilitatea sistemului de pensii. Anul acesta, din păcate, nu a fost un an în care să consolidăm sistemul de pensii, ci, din contră, am văzut o serie întreagă de devieri prin pensii de serviciu și alte acte normative
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
din contră, am văzut o serie întreagă de devieri prin pensii de serviciu și alte acte normative adoptate în Parlament. Cu toate acestea, Guvernul a adoptat mai multe măsuri menite să contracareze această tendință si să răspundă direct la provocarea demografică. Unele din aceste măsuri le găsim în Pachetul național anti-sărăcie, unde avem un accent special pus pe problema de natalitate în zonele de marginalizare socială, care a fost tratată prioritar în această abordare”, a declarat pentru Republica.ro ministrul Muncii
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
profesională”, a adăugat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru. Îți recomandăm Suntem o generație înfrântă definitiv? Decrețeilor români li s-a pus eronat un X Într-un interviu acordat Republica.ro, Mihai Coca-Cozma, director general Metropolitan Life Pensii, a arătat că scăderea demografică reprezintă una dintre cele mai mari provocări, iar primul pas ar fi ca cei care decid să recunoască faptul că au această problemă. „Ei sunt într-o fază de negare, care e firească în managementul schimbării. Întâi îți spui că
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
ca cei care decid să recunoască faptul că au această problemă. „Ei sunt într-o fază de negare, care e firească în managementul schimbării. Întâi îți spui că treaba aia nu se întâmplă, că nu e adevărat. E o problemă demografică, iar ea are două fațete la fel de importante. Una este scăderea a numărului de oameni care vor trăi în România, dar conform studiilor făcute de Națiunile Unite, în 2040, numărul celor care au peste 60 de ani se va dubla”, a
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, în timp ce Polonia, Slovacia, România și Letonia vor avea o creștere de cel puțin 40% până în 2060. Prognoza pentru România Un raport întocmit de Mihai Șeitan, Mihaela Arteni și Adriana Nedu pentru Comisia Națională de Prognoză (Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii) scoate la iveală faptul că în România, numărul total de pensionari din sistemul de asigurări sociale (incluzând pensionarii din toate structurile de pensionare de tip public) a crescut de la circa 3,58
Câți pensionari vom avea în 2060. Strategia Ministerului Muncii în fața declinului demografic al României by https://republica.ro/cati-pensionari-vom-avea-in-2060-strategia-ministerului-muncii-in-fata-declinului-demografic-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338746_a_340075]
-
de mâine și vor plăti pensiile celor care azi le persecută pe mamele lor. Niciun stat condus inteligent nu e indiferent la sporul natural al populației sale și la natalitate. Recent, prim-ministrul Japoniei, de pildă, țară cu mari probleme demografice, a atras atenția asupra faptului că în 2060 forța de muncă va fi cu 40% mai mică decât azi dacă japonezele nu vor face copii în prezent. Dr. Cristian Jura este Secretar de Stat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Vrei copii? Adio, promovare! „Acum sunt mai subtili, nu te mai întreabă la angajare dacă vrei să rămâi gravidă în următorii 2 ani” by https://republica.ro/vrei-copii-adio-promovare-zacum-sunt-mai-subtili-nu-te-mai-intreaba-la-angajare-daca-vrei-sa-ramai-gravida [Corola-blog/BlogPost/337842_a_339171]
-
structurile politice statale s-au cristalizat și instituțiile prin intermediul cărora societatea și-a difuzat cu precădere valorile culturale : școala și cartea, manuscrisă sau tipărită. Ele au fost precedate de dezvoltarea statală, a vieții economice și de habitat, de simțitoare creștere demografică dar și stratificare socială, de intensificare a comerțului și a relațiilor diplomatice în spațiul extra și intra - carpatic. Toate aceste transformări, cu tot ce presupun ele impun preocupări elementare privind procesul cunoașterii, al învățării și deprinderii bucoavnelor și cifrelor cuantificate
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
anti-românești a ungurilor revizioniști. Dacă regele nu a dat tonul, nici guvernele lui nu au deschis gura. Diplomația românească, cu puține excepții, a sesizat și semnalat formal și anemic acțiunile și propaganda ungurească, fără să contracareze cu documentația istorică și demografică pe care o aveam, dar nu a fost folosită. Trebuia, dar nu s-a făcut, să fie invitați în România toți ziariștii și scriitori străini care ne acuzau prin presă, radio, tipărituri de discriminarea și opresiune a minorităților conlocuitoare, să
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
centrale la cel mai înalt nivel, inițiatorul unor parteneriate cu instituțiile administrației publice locale, ocrotitorul sărmanilor ș.a.. Dacă este să facem o (altă) paranteză și să ne referim puțin, în continuare, la un scurt excurs istoric precum și dispunerea geografică și demografică a celor două județe - Harghita și Covasna - care alcătuiesc teritoriul canonic, pastoral și misionar al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei, vom enunța și reține următoarele: Situate în centrul României, județele Covasna și Harghita sunt locuite în cea mai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
Ioan Selejan ziarului „Adevărul” din 08 ianuarie anul 2011, și într-un altul, acordat domnului Dumitru Manolache în cotidianul „Lumina” al Patriarhiei Române, din 20 iunie anul 2010, Înaltpreasfinția Sa a prezentat, cu mult realism și discernământ duhovnicesc, situația economică, demografică și socială, precară a celor două județe, dar și situația lor stabilă din punctul de vedere al relațiilor interetnice, care ar putea fi îndemn pentru investitorii români și străini să-și dezvolte afacerile în această zonă a României, situată la
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
deci între supușii lui Burebista, care la gurile Bugului stăpânea Olbia și românii ale căror urme se găsesc la tot pasul. Din vremuri foarte vechi a început între români și ruteni sau ucrainieni un vădit proces de interpenetrație etnografică și demografică continuat în decursul veacurilor prin colonizări și emigrări ale acestor două rase. Stăpânirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul râului Sluci și pe Bugul superior care sunt și cei care îi vor preceda pe cazaci(2). Istoricul ucrainian V. B.
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
transilvănene la teologia ortodoxă”, Sibiu, 1988, pp. 118-142, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 305-341. 74. Raporturi istorice, etnice și demografice în Transilvania (împreună cu Prof. Mihai Racovițan), în „Telegraful Român”, anul 136 (1988), nr. 9-10 (1 martie), p. 1; nr. 11-12 (15 martie), p. 3; nr. 11-12 și 13-14 (1 și 15 aprilie), p. 3; nr. 17-18 (1 mai), p. 3
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Societatea informațională și potențarea factorilor criminogeni specifici Criminologia generală include între cauzele fenomenului social al criminalității sau, altfel spus, între factorii criminogeni - alături de factorii economici, demografici și alții - și factorii socio-culturali, care, la rândul lor, sunt structurați în funcție de influența familiei, activitatea școlară, mediul social, precum și, într-un mod din ce în ce mai pregnant, de impactul mijloacelor de informare în masă. Desigur, acești factori au pondere diferită de la abordare la
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
acestuia în psihologia socială prin „școala dramaturgică” a lui E. Goffman. Spectacolul de teatru, ca suport social, în păstrarea identității culturale a românilor din Suedia este direct prin vitalitatea etnolingvistică, în care preocuparea păstrării limbii natale și factorii adiacenți (caracteristicile demografice, statutul socio-economic), prestigiul național și internațional al limbii vorbite au un rol determinant. Metoda chestionarului folosită de autor în rândul emigranților români stabiliți în Suedia îl face pe autorul cărții să concluzioneze: „În răspunsurile redate ( ... ) se formulează foarte bine valențele
TEATRU ŞI IDENTITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zoltan_schapira_teatru_si_identitatea.html [Corola-blog/BlogPost/356888_a_358217]
-
loc sacru, situat mai aproape de cer decât de pământ: sunt luate în vizor atât aspecte cultural-artistice, cu axare firească pe școală, pe educație, pe învățământ în general, cât și coordonate ce țin de funcțiile geoeconomice actuale sau de potențialul fondului demografic, cu oprire inspirată asupra componentelor naturale și a locului pe care îl ocupă în ansamblul citadin - o evoluție spațială și funcțională. Ultimele trei capitole, din totalul de nouă câte numără cartea, sunt chemate să valorizeze, într-un grad înalt datini
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Apologia_valorilor_perene_ul_radu_botis_1377892794.html [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
vedere chiar un plan de înfrățire a mai multor sate producătoare de țuică cu unele așezări din nordul îndepărtat. A fost înființată și o asociație culturală non-profit, ardeleano-laponă, care-și propusese ca scop valorificarea bogățiilor spirituale ale celor două entități demografice, demonstrându-se cu argumente științifice că aveau puncte de istorie comună și afinități gastronomice, încă de pe vremea daco-geților. Cu acest prilej, Titișor mai luă niște medalii și de la unii și de la ceilalți, iar Thorvald fu din nou promovat, de data
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
întindea până la Marea Neagră, unde așezările grecești din sudul Rusiei au fost covârșite, la vest dincolo de Tisa, la nord până la Slovacia modernă, iar la sud până peste Dunăre în Tracia, dincolo de Belgrad”. Deci în 50 î.e.n. Dacia era o țară puternică demografic și militar, ocupând de fapt tot sud-estul Europei, cu mai multe milioane de locuitori... „Se pare că Burebista a oferit ajutor lui Pompei în 49 î.e.n. și Cezar a plănuit o expediție vastă împotriva noului regat”. Aici este vorba despre
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
a dăruit românilor, prin ctitorirea Sfintei Mănăstiri a Putnei, sfințită cu mare alai și fast la 15 august, anul mântuirii 1502. Despre Sfântul Ștefan cel Mare Voievodul se poate discuta din multe perspective: istorice, militare, strategice, sociale, economice, geografice, sociale, demografice, teologice, culturale, duhovnicești și lista poate continua. Credem că Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare - cu ale victorii militare și izbânzi duhovnicești, prin umplerea pământului Moldovei cu atâtea locașuri de închinare, ce dăinuie și durează până astăzi și, de fapt, până la
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
este găsirea unor soluții optime pentru salvarea planetei și a celor șapte miliarde de oameni, dar fără război prin genocid economic și cultural, sau prin suprimarea celor șapte miliarde de oameni prin cele mai fanteziste scenarii de așa zise “riscuri demografice”, “riscuri electorale” și alte valuri de crize de toate felurile posibile. Personal, văd salvarea acestei lumi, paradoxal, printr-o “tragedie fără morți”. De ce consider eu că este nevoie de continuarea unui experiment artistic prin Arta-transformării, la nivel social-planetar: 1. Pentru că
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1361129228.html [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
copiii și îi abandonează? România a pierdut în exterior peste 4 milioane de români. Ne-am decimat biologic. În plus, familia, baza formării societății, este distrusă. Analfabetismul a ajuns la 20%. Mortalitatea infantilă 13/1000 de nou-născuți. Este uriaș. Politica demografică inexistentă. Într-o democrație cu o clasă de mijloc slabă vor fi mereu populism, conflicte interne, invidie și violență. Industria modestă, datorii externe mari, creștere zero, șomaj uriaș. Nimeni nu plătește și nu este tras la răspundere. Legea fără dreptate
LIBERTATEA CA DESTIN de CĂLIN GEORGESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/calin_georgescu_1473553257.html [Corola-blog/BlogPost/344781_a_346110]
-
urmată de o lansare de carte și o excursie la Muzeul Național de Artă al Moldovei. A doua zi, la Facultatea de Jurnalism și Știjnțe ale Comunicării, s-au prezentat comuniucări pe două secțiuni, prima legată de ’’Aspecte socio-economice și demografice ale stratificării. Factorii socio-economici determinanți ai constituirii clasei de mijloc’’, respectiv ’’Aspecte mediatice, socio-juridice, politice și culturale ale stratificării’’, a avut loc și o Masă rotundă de totalizare, dar și o excursie la Muzeul Național de Etnografie și istorie Naturală
LA CHIŞINĂU O IMPORTANTĂ CONFERINŢĂ ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ DE PROF.UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1487074103.html [Corola-blog/BlogPost/362555_a_363884]
-
au semnat Declarația care a consfințit-o, au făcut-o cu scopul de a facilita aducerea Basarabiei Acasă. Asta însă, firește, nu se putea face spontan, fără o pregătire a populației din stânga Prutului, aproape deznaționalizată, ignorând situația unei Transnistrii dominate, demografic, de ruși și ucraineni, potrivnici Unirii, și, mai ales, existența Armatei a 14-a a Rusiei, care ar fi fost gata să declanșeze (ceea ce s-a și demonstrat, cu jumatate de an după Independență) un conflict militar major, pentru a
LA MULŢI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENŢEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENŢĂ E ÎN SÂNUL ŢĂRII-MAMĂ by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1409139031.html [Corola-blog/BlogPost/357329_a_358658]
-
Constantin Brâncoveanu a fost dură, la fel cu cea din timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino. Cu toate acestea, acuzațiile cronicarului Radu Popescu în legătură cu aspectele respective și mai ales cu dublarea obligațiilor bănești către Poartă, nu țin seama de evoluția demografică, economică și monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
toate cerințele de cherestrea și lemn la începutul secolului XX. Exploatarea forestiera a pădurilor din împrejurimile localității Helen a suferit un declin în anii ’50, și dintr-o localitate până nu demult prosperă, Helen se află într-un declin atât demografic cât și economic în anii ’60. Evoluția lui Helen în sătucul alpin de astăzi a început în anul 1968, când un grup de oameni de afaceri locali s-au hotărât să găsească cele mai eficiente modalități de a revitaliză această
HELEN, PERLA ALPINA A GEORGIEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Helen_perla_alpina_a_georgiei_mara_circiu_1346275452.html [Corola-blog/BlogPost/355298_a_356627]