10,476 matches
-
voluptăți. De toate felurile. Apariția Juliei Migenes mi-aduce ceva din amintirea Lolei Blau, a ideii lui Dabija, a performanței, fără fla-fla-uri, a Maiei Morgenstern. O performanță conținută, asumată, și aici, și acolo, în poveste, în arta actoriei, nu în demonstrații perisabile. Cuvîntul, ca și gestul, ca și dansul, ca și sunetul, costă. Lumina de pe scenă, selenară, stranie m-a condus afară și nici n-am simțit cînd m-a preluat Luna. Cîte tangouri n-a incitat, cîte nu i s-
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
tipologie, puse aici, într-un spațiu continuu, fără nici o fisură în desfășurare, nici măcar una cu efect scenografic, ele își suspendă orice funcție individualizatoare, ies din regimul de unicat, și se înscriu ca elemente constitutive într-un discurs, într-o mare demonstrație, care intră în alt registru de semnificație decît lucrările propriu-zise luate în sine. Prin instituirea unei noi sintaxe, nivelul decorativ, bine camuflat, dar mereu prezent în natura obiectelor, dispare cu totul, mesajul estetic se resoarbe și el, pentru ca, finalmente, ambele
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
și slabi, între cei care umilesc și cei nevoiți să-i lingușească pe cei care-i umilesc, în ultimă instanță între masculin și feminin. Sexualitatea reprezintă chintesența acestui joc al puterii și nu întîmplător ea joacă un rol esențial în demonstrația lui Gabriel Diradurian. Ideile din Comandantul închisorii și deținutul nu sînt noi, nici neapărat corecte (politic), dar ele au meritul de a da de fiecare dată de gîndit. De aceea, dincolo de retorismul ei, piesa lui Gabriel Diradurian merită salutată și
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
a contribuit din plin și pianistul Macej Pikulski, nu acompaniator ci partener sensibil, perfect integrat universului cântărețului. Prima apariție la noi a celebrei London Philarmonic Orchestra (cunoascută și sub sigla LPO) acum patru ani a rămas în memoria tuturor drept demonstrația unei mari tradiții, revenirea lor acum îi arată implicați cu aceeași perfecțiune și seriozitate într-un repertoriu axat pe secolul XX. Alegerea făcută de tânărul dirijor rus Vladimir Jurovski, unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai generației sale a pus
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
Să nu rîdă pentru că nu au înțeles nimic! De fapt, nici nu ar fi vina lor. Ar fi exclusiv vina mea, pentru că nu m-am făcut înțeles." Numai că romanul lui Bogdan Mirică își ratează miza de a fi o demonstrație derizorie, în cheie minimalistă, a unei semnificații dramatice. Rămîne o carte-ghiveci populată de niște personaje-fantoșe, nu în sensul absurdului mecanomorf ci al inconsistenței, puse cu forța să facă eschive pe hîrtia care, sărăcuța, poate suporta orice. Acest anything goes (cu
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în dezbaterea despre orientarea țării: spre Est sau spre Vest. Istoricul Maria Bucur aprecia, plecând de la un asemenea exemplu, că tendința istoric-politică din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
traduce în limba română? Ce înseamnă? @David Nagy: Am ascultat și “adevăratul imn turistic”, “pe pagina oficială” - e mai trist chiar decât versiunea de teasing de pe Youtube și mult mai slab decât parodia “the end of choice”. Parcă e o demonstrație că orice produs al unei inițiative private are o calitate mai mare decât același tip de inițiativă din partea statului. Nu spun că e perfect acel imn, nu mă pricep la muzică deci nu am pretenții de acest gen, dar nu
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
Și bănuiesc că nici nu se poate traversa Kiseleff-ul, ceea ce probabil că da totul peste cap. Mi se pare total contraproductiv să organizezi o manifestare pro-biciclete care-i face pe toți șoferii să înjure printre dinți. Nu obținem nimic cu demonstrații de forță, ceea ce voiam eu să promovez venind la marș era că mașinile pot conviețui bine mersi cu bicicletele. Cu regret, nu cred că mai reușim să transmitem mesajul asta și eu unul n-am de gand să vin. Succes
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
ciberspațiu, exploatează în toată extensia conceptul “economiei de scală”. Această ‚scală Alfred Marshall’ îngăduie și antamarea dimensiunii spațiale a parcurilor industriale ecologice. Însă dacă succesul economic ‚de scală’ este posibil, iar numeroase exemple probează favorabil aserțiunea, decurge de aici și demonstrația succesului ecologic “de scală” ? În anul 1999, cel mai capabil dintre foștii studenți ai lui Nicolae Georgescu-Roegen, economistul Herman Daly de la Universitatea din Maryland, demonstra că “exploatarea spațiului terestru” în teoriile economice de tip neoclasic nu asigură automat succesul ecologic
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de efectele seducătoare și de gesturile volubile, pictorul se integrează în acea categorie de sensibilitate pentru care motivul exterior, în cazul de față peisajul, nu este decît detonatorul care dizlocă un enorm fond de sensibilitate și de generozitate. Puternic fără demonstrații de retorică și rafinat fără ostentație, Alexandru Moser Padina este un pictor care trebuie urgent descoperit pentru nuanțarea și aprofundarea fenomenului nostru artistic din spațiul modernității. Însă dincolo de amploarea sa propriu-zisă, de forța exponatelor, de valoarea pedagogică a discursului asupra
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
de mitologii și de personalități hegemonice, și colecționarul ca ferment cultural, ca partener demn pe piața bunurilor simbolice și ca factor activ în gestionarea și transmiterea patrimoniului. Performanța lui Vasile Parizescu și a lui Marian Constantin stă tocmai în această demonstrație că spațiul culturii este mult mai amplu, mai nuanțat, mai flexibil și mai viu decît o spun vechile manuale și la fel de vechile mentalități și ideologii.
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
cu o morgă principială, "de ochii lumii", însă de facto înăbușite fără cruțare), d-sa se manifesta ca un spirit într-adevăr liber. Nici o cîtime de compromis, de adaptare, de "diplomație" nu se strecoară, precum un unguent... lucrativ, în mecanismul demonstrațiilor ce le efectuează. Demnitatea eseistului e ireproșabilă. în felul acesta ne este dovedită în act corelarea inevitabilă a libertății cu adevărul (minciuna provenind totdeauna dintr-o constrîngere vădită ori ocultată a eului). La polul opus ipocritului "apolitism", dl Mihai Zamfir
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
chemat la el într-o dimineață și mi-a spus: "Te însoțesc în audiență". Am încremenit. Era bolnav, mergea greu, dar n-a ezitat o clipă. Mi-l amintesc urcînd scările clădirii publice, sprijinit de brațul meu (era o mică demonstrație în asta, mi-am dat seama pe loc), pătrunzînd în biroul cu pricina și punîndu-se garant pentru mine. Domnul Stancu părea să se simtă cel mai firesc dintre noi toți. Eu eram mut, gazdele noastre nu făceau nici cel mai
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
o epică subiacentă de-a dreptul spectaculoasă. Premisa acestui scenariu, adică zestrea, deși aparent o simplă abstracțiune pentru că ea desemnează mai mult un ceremonial și o lume dispersă decît o realitate ușor perceptibilă, a fost transformată insesizabil într-o fascinantă demonstrație de bogăție și de vitalitate a vieții individuale și a organismului social. Amestec de precepte morale, de filosofii practice, de instinct al continuității și de obiecte concrete, de substanțe și de forme uneori halucinante, zestrea a prilejuit organizatorilor acestei expoziții
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
în doze homeopatice [...] Există, așadar, o ambivalenta în efemeritatea teatrului: uitarea este o pedeapsă, dar și o salvare totodată. Ea întreține legendele care-i aureolează pe eroii scenei, actori și regizori, deopotrivă, lăsînd deoparte orice neîmplinire". Inevitabil, unii protagoniști ai demonstrațiilor, comentariilor și constatărilor lui George Banu sînt situații din piese, replici cehoviene sau shakespeariene, actori, regizori, scene și penseuri din repetiții, imagini din spectacole. Accentul nu cade neapărat pe teatru, ci pe descoperirile pe care autorul le-a făcut și
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
un regret domol ("Cu privirea-n oglindă/ viața e o dragoste regretată" - Mater Enciclopedia), în raza cărora orașul i se înfățișează precum "un miriapod de singurătăți" (Vară de fosfor), producînd o lozinca oarecum mașinala, fără suficientă acoperire energetică: "Să facem demonstrații împotriva singurătății"/ împotriva nopții din zi" (Boema sacra). În planul substanței poetice, aceasta discrepanta față de existență chemătoare însă refuzată (fără scandal) se traduce într-o oscilație între abstracțiune și concretețe, ambele soluții ale unei idealități posibil salvatoare în radicalitatea lor
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
sculpturii. Iar cînd invocam limbajul sculpturii, în mod evident referirea se face la statuarul occidental, în mod particular la cel din perimetrul catolic, a cărui ascendentă în spațiul clasicității greco-latine constituie o evidență care nu mai are nevoie de nici o demonstrație. Dacă Dimitrie Paciurea, primul sculptor român care a resimțit imposibilitatea coabitării unei arte realiste, de multe ori documentare, așa cum se regăsește sculptură în spațiul său originar, cu aspirația spiritualista și cu vocația transcendentei din doctrina creștinismului oriental, rezolvă acesta problemă
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
viață și literatura. Din acest motiv, cartea lui Umbral despre Cela nu poate fi citită exclusiv dintr-un puct de vedere etic. Elogiile și injuriile umbraliene au o anumita frivolitate și inconsistenta. Verdictele bio-bibliografice nu sînt urmate ori precedate de demonstrații elaborate și serioase, ci "se justifică", de cele mai multe ori, doar prin spectaculosul formulării. "Spiritele" și vorbele de duh țin loc de dovezi și conexiuni silogistice. Francisco Umbral se referă mai ales la maturitatea tîrzie a lui Cela, sub pretextul că
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
tine acasă este dificil de cântat atunci când, mereu, trebuie să demonstrezi ceva; la ce nivel ai ajuns, cât ești de bun, ce ai adăugat în repertoriu; lumea are așteptări. Personal am depășit faza în care aș mai avea de făcut demonstrații. Vreau să fac muzică, să mă simt liber și degajat! Publicul bucureștean... cel mai greu de satisfăcut! Este chiar cusurgiu. La tine acasă... jumătate de public te cunoaște... când a ieșit bine, te simți bine! D.Av. Cânți muzică românească, cânți
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
căz' doară atâta școală chezaro-crăiască nu-i de lepădat! Pedagogul nostru e, în schimb, un erudit melancolic. Rigoarea științifică e străbătută de striațiile dulci-amărui ale minusculelor tristeți și ale miniaturalelor refulări pervertite în nostalgie. Nespusul concurează aproape patetic cu geometriile demonstrației fără fisuri. Volumetrica scrisului divulgă în cele mai neașteptate momente prelingeri tandre și alunecări mierii în genuni curbe de subconștient, în cuiburi mici de liminarități, adesea în răspărul voinței autorului. De aici nevoia de poezie, nici ea lăsată de capul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
cu naivă nonșalanță le proclamă în cîteva rînduri superioare tuturor lucrurilor pe care "contemporaneitatea" de azi sau de mîine le va produce vreodată. Există însă printre micile eseuri cîteva spectaculoase, cu cascade de fraze care se rețin și cu excelente demonstrații care duc spre concluzii surprinzătoare, cum sînt despre vulnerabilitate, despre puritate, despre gustul estetic (în care arta este calificată drept o problemă de viață, nu de gust, astfel că " De la un om care face o greșeală de gust mă pot
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
nu și-a asumat cîtuși de puțin condiția de "jurnalist intim" și a capotat tocmai în fața filmelor propriului fiu, care sînt singurele din volum ne-calificate cu nici un semn, din cele șase posibile! Ori e "jurnal intim" ori e falsă demonstrație de "obiectivitate critică"! Decență să fie, dar s-o știm și noi! Într-un jurnal, cel mai normal lucru ar fi fost o paranteză cu explicația: "Sînt tată! În acest caz, eu nu am regizor, am numai fiu!"... În fond
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
au aici english și scottisch, iar acum au "Kottish"." Sau Berkeley, 3 decembrie 1967: "Pentru variație predau la cursuri pe greci, iar vara pun în scenă Oreste de Euripide cu coruri happening, cu două fragmente scoase din film, (războiul și demonstrațiile), cu Elena pe trapez, Pilade pe motocicletă și toată harababura pe treptele Casei Albe din Washington... Cronicile din presa londoneză cu privire la Cum vă place s-au adunat cât o mapă plină. Majoritatea criticilor se arată scârbiți, dar biletele la spectacol
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
reprezentativ pentru Mallarmé, era ales la întîmplare. Cioculescu găsește esențialul în orice piesă a operei. Viziunea profund organică asupra literaturii îl aduce neașteptat în actualitate (capcana aniversărilor, asta e!). Critica sa îndeamnă la lectură. Deși bine mascat de erudiție, de demonstrații filologice, etimologice și cîte altele, Cioculescu imprimă discursului său o cursivitate extrem de rară în critica românească. Textele sale sînt de cele mai multe ori pline de întîmplări neprevăzute. Crezul său tainic, din care este foarte mult de învățat în această perioadă, este
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
este bineînțeles pe primul loc. însă, e loc destul și pentru ipoteze incredibil de novatoare și care au făcut tradiție. Amestecul pașoptist între literatură și politică este explicat în pasaje scurte, din păcate, dar extrem de percutante (rareori Cioculescu urmează firul demonstrației unei idei, ci doar firul puternic narativ, istoric sau biografic): Etapele de formare ale unei conștiințe politice sînt mult mai repezi decît acelea ale conștiinței estetice, pentru că indivizii, în cadrul unei culturi încăpătoare, se orientează mai ușor în direcția acțiunii decît
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]