12 matches
-
persoanelor din jur. Strategiile cognitive sunt superficiale, iar raționamentele facile, cu evitarea incursiunilor introspective, în timp ce limbajul este colorat, bombastic, dar sărac în detalii. Viața afectivă este, de asemenea, dominată de trăiri superficiale și puțin stabile, dar intens exprimate în sensul demonstrativității. Comportamentul poartă amprenta egocentrismului, hedonismului și a unui farmec superficial, constatându-se în mod cvasipatognomonic o notă de falsitate, de inautenticitate („ca și cum”Ă, cu afișarea unei fațade avantajante pentru sine. Este, de asemenea, evidentă și stabilă sugestibilitatea conduitei și prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
celelalte tulburări de personalitate de cluster B, în primul rând cu TP de tip borderline, de care cea histrionică se deosebește în primul rând prin funcționarea la un nivel nevrotic - în sens psihanalitic -, dar și prin superficialitatea trăirilor afective și demonstrativitate. Sunt de menționat interferențele cu tipul infantil al TP de tip borderline descris de Kernberg. Asemănările cu tulburarea de personalitate antisocială se regăsesc în sectorul supraeului, corespunzător unei moralități conjuncturale, care nu atinge nivelul imoralității stabile și funciare a antisocialului
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a unor forme flexionare sau prin înlocuirea fără excepție a exprimării sintetice a gradului comparativ cu construcții analitice. Unii lingviști vorbesc și de corespondență romanei cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grup vs. independența personală, sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic, tensiune ergică slabă vs. tensiune ergică ridicată. Test P. A. (Personalități accentuate) Testul cuprinde 88 de întrebări, formând 10 grupe, (I-X), fiecare grupă urmărind explorativ trăsăturile accentuate: demonstrativitatea, hiperexactitatea, hiperperseverența, nestăpânirea, hipertimia, distonia, ciclotimia, exaltarea, anxietatea, emotivitatea. TEST P.A. „PERSONALITĂȚI ACCENTUATE” Instrucțiuni Citiți, cu multă atenție, fiecare întrebare și răspundeți subliniind pe foaia de răspuns DA sau NU. Chestionarul de personalitate S.P.100. Este un chestionar multifazic care
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a principiului identității, dar spre deosebire de acesta, care urmărește realizarea de sine, starea de „a-fi-tu-Însuți”, principiul exemplarității urmărește În mod foarte precis realizarea stării de „a-fi-tu-un-exemplu-unic-pentru-ceilalți”. Se poate observa, În cazul acesta, și o anumită tendință, destul de marcată de altfel, de demonstrativitate, de histrionism și egocentrism. 5. Principiul autocontrolului Acesta reprezintă actul de cenzură morală pe care normele Supra-Eului le exercită În mod permanent asupra Eului personal, ori de câte ori acesta urmărește să facă sau să Întreprindă o acțiune. El este principiul responsabilității, În virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
după natura rezultatelor acesteia, negative sau pozitive. 8. Principiul competiției Acest principiu este legat de nevoia de autoafirmare exterioară a unei persoane În comparație cu celelalte. Dorința de a depăși, de a se situa În față este o variantă a dominației, a demonstrativității și a histrionismului, apropiindu-se prin aceasta de principiile dominanței și al exemplarității. 9. Principiul reprimării stimulative Acesta este un principiu În conformitate cu care individul caută, cu o rigurozitate exagerată, de a face numai ceea ce trebuie, de a face numai ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care impun, ca imagine, celorlalți o anumită atitudine, antrenându-i sau mobilizându-i către o anumită direcție, creând motivații pentru acțiuni. Aceste tipuri se caracterizează, din punct de vedere psihologic și moral, printr-o dominantă histrionică de caracter, tendință de demonstrativitate, nevoia de a fi văzuți, ascultați și de a-i impresiona pe ceilalți. Acțiunea lor se exercită prin intermediul forței, al autorității, În cazul șefului sau conducătorului, mai ales când acesta Își arogă calități și putere de dictator, sau prin intermediul seducției
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tip tare, cu o dinamică reactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „afirmării”, fie sub forma „violenței”; afirmarea este latura activă a Eului tare, orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral; ea se caracterizează prin dominanță, demonstrativitate și histrionism; violența este latura haotică a Eului tare, orientat în raport cu pulsiunile primare inconștiente; e se caracterizează prin impulsivitate, caracter irațional nereflexiv și heteroagresivitate; 2) Eul de tip slab, cu o dinamică areactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care face ca bolnavul să adopte un comportament de tip infantil; c) exaltarea Eului, manifestată prin următoarele aspecte: narcisismul - exaltarea în cursul evoluției bolii a sentimentului propriei valori, la care se adaugă dorința de a fi ocrotit, ajutat și iubit; demonstrativitatea, constând, ca și narcisismul, în adoptarea unui statut social (bolnavul devine un „caz interesant”); valorizarea statutului social - cu cât bolnavul are un statut social mai precar, cu atât nevoia lui de valorizare prin boală crește. 2. Natura și tipologia bolilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și hăndrălăii niște fauni. Dar regizorul scenarist nu se împiedică de astfel de amănunte când are nevoie să expună ideea crimei care stă în spatele unei realități comic-grotești și pe care oamenii nu vor să o vadă. Sunt momente în care demonstrativitatea filmului coboară până la nivelul scenetelor satirice ale unei brigăzi artistice de amatori - Sandu (Marin Moraru) și Vasile (Valentin Uritescu) se acuză reciproc de fățărnicie, carierism, lașitate, prostie, după care se încaieră burlesc sub privirea calm dezaprobatoare a Puștiului. Este simbolizat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente sau cu caracter de „crize paroxistice” care apar la bolnavii cu nevroză isterică, constau din pierderea cunoștinței, catalepsie, hipersomii, stări onirice, crize pseudo-convulsive. În altă ordine de idei, notăm mitomania, demonstrativitatea histrionică, evitarea sau accentuarea activității sexuale. În general, în acest grup de tulburări sunt menționate câteva sindroame psihice, considerate ca fiind „tulburări disociative”. Ele se caracterizează prin debutul brusc și evoluția clinică tranzitorie, legate de un anumit regim de integrare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale, contravin structurii caracterologice ale personalității și criteriilor moral-etice ale ei, fapt care contribuie la o rezonanță socială puternică a actelor agresive În aceste cazuri. Personalitățile histrionice sunt Înclinate precum către autoși alo-agresive. Autoagresia face parte din arsenalul disponibil de demonstrativitate ale acestor personalități. Înscenarea suicidelor, și chiar actele suicidale se Întîlnersc destul de frecvent În clinica acestora. Observațiile clinice dovedesc că acestora le sunt caracteristice și acte agresive Îndreptate asupra celor din jur. Agresivitatea În aceste cazuri este provocată mai frecvent
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]