1,671 matches
-
în acordurile lui Wagner, ale boemei. O soră, Carla, animată de cutezanța descrisă în cărțile celor doi frați, a vrut să facă în viață la fel. Venind în vecinătatea flacării a ars. Enigma sinuciderii ei îl urmărește pe T.M. El demontează mai târziu impasul Carlei, care se considera o comediantă, nu avea însă în fond vocația teatrului. Totodată nu mai poate aluneca în prozaic și mediocru. Nici în amor nu izbutește să împace năzuința de a ieși din convenție cu inaptitudinea
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
ajuns în politica moldoveneasca, compromițând-o în totalitate. Acest mesaj este transmis în unul din spoturile electorale: Spot nr. 7. "Nu banditismului și corupției! Nu mafiei și oligarhilor! Nu raiderilor și contrabandiților! Corupții vor fi trași la răspundere. Noi vom demonta sistemul oligarhic din Republică Moldova." Tematica socială a fost una dominantă în campania de comunicare electorală a comuniștilor. Astfel, într-un alt spot (nr. 9) comuniștii promit: "Indemnizații pentru nașterea și îngrijirea copiilor de șase ori mai mari! Salariu mediu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
regelui prilejuite de marcarea momentului de la 23 August 1944 au adus mereu în discuție asocierea față de Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric această teza, subliniind că simbolurile naționale, în totalitate, fără excepții, au fost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
altă parte, daca ți-ar confiscă sofismul puhav cu care te joci de ceva vreme,ai începe să plingi. A.Plesu face parte din a doua categorie.El îi lasă pe altii(pe noi și pe tine) să fie tautologici, demontind marota mansuetudinii marxismului și alege să te altoiască unde te doare mai tare:la brand, la imagine, adică la “organul” care-ți stimulează secreția de bălării. Intuind, deci că miza centrală a pruritului tău nu e reanimarea marxismului ci(că
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
fac să explodeze cimentul sub care s-au strecurat". După cum se vede, lui Breban îi plac poemele în proză, metafora este punctul forte, se pare. Fraza lungă alambicată, ambiguități semantice, uneori greșeli semantice, toate aceste așa-numite atuuri au fost demontate cu acuratețe de Ion Negoițescu. Nu are rost să revenim... Este deja legendar stilul greoi brebanian, poticnit, fără strălucire. Cantitatea este totul. Sînt puține comparațiile între cele două lumi: cea de dinainte de '89 și cea de după. La un moment dat
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
fie pentru că se servește, dimpotrivă, de deficționalizare, ca mijloc predilect de producere a verosimilului (ori de alternanța subtilă și inspirată a celor două procedee), scriitorul a tentat foarte adesea la o interpretare biografică a scrierilor sale. Tocmai această capcană este demontată în analiza lui Zamfir Bălan, de o manieră sistematică și convingătoare, care recomandă cartea ca un reper de primă referință în bibliografiile de specialitate. Trebuie remarcat că aceste constructe teoretice cuprinzătoare, temerare și comprehensive nu ar fi verificabile fără o
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
romanului. Unul dintre ele este episodul XXVI în care, amenințat cu moartea, vrăjitorul Nahor trebuie să-și "mărturisească" legea creștină în fața filosofilor idolatri. Cuvântarea lui demnă de... nepotul lui Rameau - vrăjitorul este și el un alter-ego al autorului - în care demontează "maieutic" religiile politeiste, este pur și simplu antologică. De altfel, însăși confruntarea dintre împăratul anticreștin și fiul său ține de expresivitatea unei retorici a imprecației bine șlefuite: "Ascultă tu, prăpastie fără fund a înșelăciunii, mai întunecată decât întunericul, sămânță babilonească
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
din moment ce eu, omul, sunt cel ce le scrie. ' Eul' meditează inevitabil asupra propriei ființe. ' Eul' are înțelesuri proprii lui, pe care nu le poate ocoli. Există elemente evident autobiografice, de plasare, în First Light. în rest, nimic ostentativ, nimic însemnat. Demontați cronologia în chip subtil. Dacă Lessing e mușcătoare, Lodge și Bradbury glumeți, Barnes usturător de ironic, dvs. sunteți eminamente tandru. Sensibilitatea care scrie subminează direcția istoriei, scufundându-se în este sau era, la întâmplare. Istoria se suprapune peste cronologia povestirii
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
tare pe cititor cu toate aceste detalii, vom stărui puțin asupra eseului amintit, indiscutabil unul dintre cele mai frumoase din volum. în primul rînd trebuie remarcată abilitatea cu care criticul ne face să descoperim textul puțin cîte puțin, pe măsură ce îl demontează și ne arată cum funcționează. Revin frecvent termeni destul de tehnici (subiect, fabulă, discurs), se vorbește din nou despre autorul real și autorul model (ca pură strategie discursivă), despre ecartul dintre realitate și iluzie sau mai exact despre fractura dintre cele
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
dacă nu merită să trăiești, merită cel puțin să mori." Ar mai fi multe lucruri de spus, nu numai despre această extraordinară abilitate a autorului de a interoga și descifra texte aparent "opace", ci și despre capacitatea sa de a demonta prejudecăți, de a pune sub semnul întrebării termeni în vogă - dar în esență atît de lipsiți de conținut (ca postmodernism, deconstrucție ș.a.m.d.). Și mai cu seamă s-ar putea scrie sute de pagini despre caracterul esențial al experienței
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
vremi", care tocește atât responsabilitatea omului, cât și blestemul vremii." (p. 16). Autorul invocă aici, printr-o asociere solidară, dar principial inexactă, tocmai defectele pe care prea puțin le-ar putea constata la sine însuși, dar pe care le va demonta de-a lungul întregii cărți, printr-o relativizare neobosită, ferită, în ultimă instanță, chiar și de propriile excese de zel: "La antipodul absolutismelor imobile, adeseori opuse între ele, nu profesez vreun relativism disolutiv." (p. 20). Se va referi, pe de
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
de față, la nivelul unor lăudabile proiecte. Nimic mai fals. Autorul găsește de cuviință "să descâlcească", după propriile-i puteri și competențe, nodurile gordiene care, sugerează el, numai arareori beneficiază de tăișul izbăvitor al sabiei; nu-și dorește �decât" să demonteze, cu o minuție asistată bibliografic, prejudecățile și post-judecățile pe care le comportă temele alese. Așa se face că eseurile sale își scot la vedere clișeele ori emblemele consacrate, ca pe niște coduri în titlu, flancate de ghilimele menite să pună
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
sardonică rea-credință. Indivizi de paie ce, culmea, nu pot arde pentru o idee, ageamii care aidoma maimuțelor se cațără cu dexteritate, iar când ajung sus nu le mai vezi decât părțile rușinoase, în loc să construiască o logistică a desfacerii și exportului, demontează orice tentative de debusare a creației muzicale culte. Ce fel de politică muzicală exersează televiziunile? - Una pe cât de străvezie, pe atât de nocivă. Care este locul muzicii savante (nu a celei de divertisment) pe plaja presei românești? - în nici un caz
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
agitînd mături, pancarte, lozinci, furculițe și tigăi goale. Dincolo de plastica lui propriu-zisă, de cromatică și de ritmurile mișcării, marșul este și o formă explicită de ridiculizare și demitizare a manifestărilor festive de altădată, cu tenta lor misticoidă și delirantă. El demontează procedeele prin care comunismul se privea narcisiac și se autocelebra. Caricatură a obișnuitelor alaiuri și manifestații, ceremonialul încriminează și factorii de putere ai momentului care se așază într-o directă relație de continuitate cu regimul de dinainte de l989. Disperarea, sărăcia
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
enormă resursă de ingenuitate, bucurîndu-se îndelung de fiecare tușă de culoare sau accent de lumină, dar în subteran supune unei analize necruțătoare, trecînd totul prin filtrele succesive ale istoriei artei, însăși ideea de peisaj venețian. Sînt invocate aici, spre a demonta mecanismele de constituire a imaginii, și percepția brută, și reflexele unei viziuni bizantine bine camuflate - a se vedea perspectiva inversă în care sînt puse arhitecturile -, și efectele baroce ale clar/ obscurului, dar și tușele vibratile ale imaginii impresioniste, în varianta
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
într-una din nuvelele-i fantastice cele mai celebre: Un om mare." Există chiar o legătură de nume între personajul principal al nuvelei, Cucoaneș, și Codreanu, cel "căruia i se spunea Coco de către adversari și Cuconu' de către țărani"... Matei Călinescu demontează aceste afirmații. Nu poate fi pus semnul de egalitate între Cucoaneș și Codreanu, nu există dovezi exterioare nuvelei (jurnal, scrisori etc.). Eliade se joacă cu misterele și cu enigmele. Figura care îl definește perfect este anamorfoza - Eliade își ambiguizează extreme
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
Europa de Est, efectul războaielor asupra tehnicii și a științei, trecînd prin antropologie și etnologie (și cum să înțelegem, nu să explicăm Alteritatea), sau semnificațiile diferite ale spectacolului și consumului de droguri în societățile rituale și cele occidentalizate, eseurile lui Claude Karnoouh demontează discursurile triumfaliste, căci nu negarea a ceea ce este la acest moment modernitatea tîrzie sau a ceea ce pare ea să devină realizează în primul rînd aceste eseuri, ci o panoramare nemiloasă a greșelilor și compromisurilor ei într-o încercare de a
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
recucerită, după patru decenii de cenzură, ci și o violență, o grosolănie, un libido încărcat de excremente care i-ar fi lăsat visători pe Șeicaru și compania, marii precursori în materie. Tot în Apostrof-ul de pe aprilie, dl Ion Vartic demontează, cu maliție, o legendă pusă în circulație, cu încîntătoarea lui naivitate, de Mircea Zaciu pe seama postumității lui Mircea Eliade și pe care JURNALUL LITERAR, prin Aristarc-Florescu, o retratează cu tot seriosul și ridicolul de rigoare. * În "periodicul de atitudine culturală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Mihai Zamfir Toma Pavel meditează asupra romanului de cîteva bune decenii. În Lumile ficționale, el construia o definiției a literaturii avînd ca bază, esențial, specia romanescă. În De Barthes à Balzac a demontat unele dintre imposturile structuraliste plecînd de la analiza unui mare romancier făcută de Roland Barthes. Autor el însuși de romane (Le miroir persan, La sixième branche), Toma Pavel privește deci specia „din interior”. Prin ultima sa carte (La pensée du roman
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
transforme narațiunea într-un studiu glumeț de mentalitate. Henri Zalis consideră că Liviu Timbus "ar putea semna o rubrică de umor performant la un cotidian care se respectă..." Într-adevăr. Autorul vede ridicolul acolo unde el se află și îl demontează prin tehnica ironiei. Povestea lui Ghiță Dron, liniștitul medic de oase, este în primul rând funcțională. Ea parcurge toate treptele urcate de societatea postdecembristă. Nu Ghiță Dron este important, ci povestea lui. Și nu atât povestea în sine, cât ceea ce
Proză satirică by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13976_a_15301]
-
colectivă, cu miturile coagulând identitatea națională, și cea individuală, realizată prin lentile care îndepărtează emblema și obiectivează percepția. Fără să cadă în eroarea (dacă eroare este, și nu altceva) a iconoclaștilor de profesie, demitizatori în exclusivitate ai istoriei noastre, autorul demontează argumentativ mecanismele de auto-proiecție colectivă, cauzele și scopurile edificării unui Pantheon românesc, în epoca romantică. Concrescute organic, în secolul 19, din chiar necesitatea vitală a creării și continuării unei tradiții autohtone exemplare, imaginile identitare tari, substantive comune ori proprii (ospitalitatea
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
recunoscut și ca ,,autor al unui erudit și substanțial Discurs despre arhitectura gotică”. După ce precizează segmentele selectate - pentru volumul în română Argumente pentru rescrierea istoriei europene. Despre istoria și arhitectura geto-goților -, editorul afirmă cât se poate de răspicat: ,,Carlo Troya demontează cea mai mare eroare a istoriei antice”, eroare pricinuită de Tacit și Pliniu cel Tânăr, aceea că goții, prin cele două ramuri, ostrogoții și vizigoții, ar fi fost triburi germanice. Este EROAREA care ,,a viciat atât istoria popoarelor europene, cât
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
lozincile în frigider să se mențină proaspete Când vor pleca barbarii o să-mi zugrăvesc peștera cu cărți ca la Altamira Vineri să mă-ntâlnesc în somn cu Dumnezeu să-i cer o audiență fără să afle băieții Să mi se demonteze microfoanele Să mă grăbesc să mă antologhez la Hyperion la patruzeci și cinci de ani să-mi cârpesc ciorapii asta da metafizică Să șofez o pasăre Să fug unde văd cu ochii dar să ajung cu bine la Florența. Păcat
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
cu ochiul scos al lui Țuculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare”. Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului: ,,Ștergarele, căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîndu-i un caracter oarecum livresc inspirației sale, rămîn, de fapt, mult în urmă.” Și, finalmente, așezarea definitivă a lui Țuculescu într-un spațiu fizic și simbolic ireductibil: ,,Oscilația
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
avem acces la democrație, mulțumindu-ne cu un comunism moale, cu simple și necostisitoare aparențe de democrație.” Cu codicilul: „Astă seară mă înec în pesimismul integral.” Iar pe 4 martie 1990: „Ieri la București s-au străduit toată ziua să demonteze statuia lui Lenin din fața Scânteii, neizbutind. Cum să «plece» el când leniniștii au rămas la putere?” Pentru că „există o logică și pentru statui.” Chestiunea la ordinea zilei acum zece-treisprezece ani era exacta denumire a celor întâmplate în ultima decadă a
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]