317 matches
-
analizatorilor este un criteriu psihologic pentru evaluarea tipului de handicap și a gravității deficienței (hipoacuzie, surditate). Însă evaluarea nu este completa dacă nu vizează calitatea funcționarii cu sau fără proteza auditivă, nivelul comunicării non-verbale (limbaj mimico-gestual, dactileme, limbaj Makaton), nivelul demutizării și eficienta reală a comunicării în cercul apropiat de prieteni sau cu persoane necunoscute, personalul instituției. Procesul de evaluare trebuie să țină cont de evoluțiile în domeniu bazate îndeosebi pe: a) O politica socială raportată la drepturile persoanei cu handicap
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152922_a_154251]
-
dezvoltare, adaptare, integrare socială a copiilor. VI. Tulburările de limbaj. Forme de manifestare a tulburărilor de limbaj și terapia limbajului. 1. Tulburări ale limbajului oral și scris. 2. Terapii specifice de compensare și învățare a limbajului: terapia tulburărilor de limbaj, demutizarea, audiologia educațională și tehnologică, educația vizual-perceptivă, orientarea spațială și mobilitatea, corectarea defectelor neuromotorii, psihoterapia comportamentală. VII. Modalități și tehnici ale activităților educațional-terapeutice 1. Stimulare cognitivă a) Rolul activităților cognitive în educația specială a copiilor/elevilor cu CES. ... b) Conținutul activităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Boici Gherghina, Stănică Ilie - Evaluarea copiilor cu CES în perspectiva integrării, Timpul, Reșița, 1998 2. Boșcaiu Emilia - Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire în grădinițele de copii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1973 3. Caraman Lucia, Caraman Alexandru - Metodologia procesului demutizării, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983 4. Chassey D. Juliette, Brignone Sylvie - Terapie comportamentală și cognitivă a tulburărilor de ritm și fluență, Editura Polirom, Iași, 2000 5. Cozma Adrian - Psihopedagogia comunicării la copii cu dizabilități mintale, Editura RAR, București, 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
analizatorilor este un criteriu psihologic pentru evaluarea tipului de handicap și a gravității deficienței (hipoacuzie, surditate). Însă evaluarea nu este completa dacă nu vizează calitatea funcționarii cu sau fără proteza auditivă, nivelul comunicării non-verbale (limbaj mimico-gestual, dactileme, limbaj Makaton), nivelul demutizării și eficienta reală a comunicării în cercul apropiat de prieteni sau cu persoane necunoscute, personalul instituției. Procesul de evaluare trebuie să țină cont de evoluțiile în domeniu bazate îndeosebi pe: a) O politica socială raportată la drepturile persoanei cu handicap
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152920_a_154249]
-
analizatorilor este un criteriu psihologic pentru evaluarea tipului de handicap și a gravității deficienței (hipoacuzie, surditate). Însă evaluarea nu este completa dacă nu vizează calitatea funcționarii cu sau fără proteza auditivă, nivelul comunicării non-verbale (limbaj mimico-gestual, dactileme, limbaj Makaton), nivelul demutizării și eficienta reală a comunicării în cercul apropiat de prieteni sau cu persoane necunoscute, personalul instituției. Procesul de evaluare trebuie să țină cont de evoluțiile în domeniu bazate îndeosebi pe: a) O politica socială raportată la drepturile persoanei cu handicap
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]
-
analizatorilor este un criteriu psihologic pentru evaluarea tipului de handicap și a gravității deficienței (hipoacuzie, surditate). Însă evaluarea nu este completa dacă nu vizează calitatea funcționarii cu sau fără proteza auditivă, nivelul comunicării non-verbale (limbaj mimico-gestual, dactileme, limbaj Makaton), nivelul demutizării și eficienta reală a comunicării în cercul apropiat de prieteni sau cu persoane necunoscute, personalul instituției. Procesul de evaluare trebuie să țină cont de evoluțiile în domeniu bazate îndeosebi pe: a) O politica socială raportată la drepturile persoanei cu handicap
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]
-
dezvoltare, adaptare, integrare socială a copiilor. VI. Tulburările de limbaj. Forme de manifestare a tulburărilor de limbaj și terapia limbajului. 1. Tulburări ale limbajului oral și scris. 2. Terapii specifice de compensare și învățare a limbajului: terapia tulburărilor de limbaj, demutizarea, audiologia educațională și tehnologică, educația vizual-perceptivă, orientarea spațială și mobilitatea, corectarea defectelor neuromotorii, psihoterapia comportamentală. VII. Modalități și tehnici ale activităților educațional-terapeutice 1. Stimulare cognitivă a) Rolul activităților cognitive în educația specială a copiilor/elevilor cu CES. ... b) Conținutul activităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Boici Gherghina, Stănică Ilie - Evaluarea copiilor cu CES în perspectiva integrării, Timpul, Reșița, 1998 2. Boșcaiu Emilia - Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire în grădinițele de copii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1973 3. Caraman Lucia, Caraman Alexandru - Metodologia procesului demutizării, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983 4. Chassey D. Juliette, Brignone Sylvie - Terapie comportamentală și cognitivă a tulburărilor de ritm și fluență, Editura Polirom, Iași, 2000 5. Cozma Adrian - Psihopedagogia comunicării la copii cu dizabilități mintale, Editura RAR, București, 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
pe gest, jocul dramatic poate fi un amestec de amintiri, experiențe, fantezii, improvizații și poate fi folosit atât cu ajutorul mimico-gesticulației cât și prin verbalizare, fapt ce-i conferă un atu în plus spre a fi folosit pentru sprijinirea activității de demutizare. Printre tehnicile de realizare a jocului dramatic, mai potrivite pentru cazul deficienților de auz sunt jocul de rol și improvizația spontană, pe teme date. Pentru susținerea jocului dramatic pot fi folosite materiale didactice ilustrative, desenul liber, jocuri și jucării. In
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează, în general, cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
XXII, 1970, nr. 1036. [66] STANCA, ILIE, Receptarea vorbirii între elevii surzi în procesul de învățământ, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 11-36. [67] STATI, SORIN, Limba română în școală, în Contemporanul, nr. 51, 1970, 8. [68] TÂRDEA, VASILE, Noțiunea de demutizare în accepția cerută de complexitatea procesului de învățare a limbii ca formă vie de comunicare de către surzi, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 131-176. [69] TROFIN, A., Predarea limbii prin mijloace lingvistice, STUBB, 15, fasc. 2, 1970, 77-84. [70] VLAD, VALERIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
7] AVRAM, MIOARA, Raporturile dintre predarea gramaticii și predarea ortografiei, “Limbă și literatură”, 1975, nr. 2, p. 372-376. [8] BARBU, FLORIN, întîlnire de lucru cu tema: “Conținutul și metodica activităților de învățare a limbii române în perioada de început a demutizării”[Satu Mare, iunie, 1975]. în: RPed, 24, No. 9, 1975, coperta 3. [9] BARBU, FLORIN, Perceperea vizuala a consoanelor limbii române de către elevii surzi [cu 3 figuri în text], Rped, 24, nr.6, 1975,34-37. [10] BELDESCU, G., Despre raporturile dintre
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nr. 6, 1980, p. 41-43. [105] MARUSCEAC, SILVIA, Aspecte ale interferenței între lexicul general și lexicul științific și tehnic, CPLS, 296-299. [106] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Indici de reevaluare a conținutului activităților de învățare a limbii din etapa inițială a demutizării copiilor surzi. Studiu asupra fonemgrafemelor.(I). în: PD, 10, 1980, p. 220-268. [107] MĂRCAN, LIVIA, “Lacul” de Mihai Eminescu (propunere de comentare a textului). în: ȘS, 1980, p. 55 60. [108] MĂRGINEANU MARIA, PĂUN OLGA, înțelegerea de către elevi a funcției
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
154] Preocupări metodico-didactice, Slobozia, 1980, 223 p. [155] Programele de perfecționare, definitivare, gradele I și II în învățământ. Limba și literatura română, LL, 2, 1980, 302-314. [156] PUFAN, CONSTANTIN, Caracteristicile variantei epistolare a limbajului scris la surdo-muții în curs de demutizare, PD, 10, 1980, p. 56-72. [157] RADU, PETRE; ONCIULESCU, DIMITRIE, Primul compendiu de pedagogie și metodică în limba română 1775/86. Volumele I II. Ediție - textul slav-german cu variate versiuni românești în facsimile - studiu introductiv, note și glosar de..., Timișoara
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în: RPed, 32, nr. 10, 1983, p. 47, 63. [128] MARINESCU, CORNELIA, G. Bacovia, Plumb, LLRL, 105-109. [129] MATEI, DUMITRU, Limba și literatura română și celelalte discipline de învățământ, Tribșc, 13, m. 247, 1983, 6. [130] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Demutizarea în contextul instruirii speciale a copiilor cu deficiențe de auz,: PD, 11, 1983, p. 115-147. [131] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Metodologia procesului de demutizare. Din reperele etapei inițiale, București, EȘE, 1983, 236 p. [132] MĂRĂCINEANU, G., Dezbatere: Funcționalitatea și tipologia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și celelalte discipline de învățământ, Tribșc, 13, m. 247, 1983, 6. [130] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Demutizarea în contextul instruirii speciale a copiilor cu deficiențe de auz,: PD, 11, 1983, p. 115-147. [131] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Metodologia procesului de demutizare. Din reperele etapei inițiale, București, EȘE, 1983, 236 p. [132] MĂRĂCINEANU, G., Dezbatere: Funcționalitatea și tipologia compoziției (Breazu, 11 - 12 decembrie 1982). în: BulSȘF, 1983, p. 126-128. [133] MĂRCUȘANU, IOSIF, Considerații metodice privind predarea Metodicii dezvoltării vorbirii, LLRL, 1983, 236-238
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1988. [96] MARCU, R.ODICA, Dificultăți în însușirea limbajului tehnic de către studenții străini, PLRS, 1985, 169-173; și SLA, 3, 1988, 58-62 [97] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU; CARAMAN, LUCIAN, Eșantionul structurilor fonem-grafemice selectate pentru programul demutizării ca model de învățare a laturii fonetice a limbii. în: PD, 1988, p. 161-172. [98] MIHUȚ; MARIA, O oră din august de Marin Preda. în: Publicitate, [IV], în Familia, 24, nr. 4, 1988. [99] MIRON, RODICA, Comentariul textului dramatic. în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru realizarea sarcinilor de integrare în școlile obișnuite a elevilor cu cerinte speciale; profesor itinerant - pentru copii cu cerinte educative speciale (din școlile obișnuite sau școlarizați la domiciliu); profesor psihopedagog - pentru cabinetele de consiliere școlară; profesor psihopedagog pentru activitatea de demutizare; psihodiagnostician; terapeut (cadre specializate în diverse forme de terapie - terapie ocupatională, terapie psihomotrică, ludoterapie, terapie de expresie grafică și plastică, muzicoterapie, euritmie, stimulare senzorială etc.); audiolog (diagnosticieni); institutori/educatori pentru învățământul special. Statuarea practicilor educației incluzive și integrarea copiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
absența intervenției timpurii conduce la formarea unor reprezentări inexacte sau false, formarea unor noțiuni lacunare, dezvoltarea unei gândiri predominant verbale, șubredă sub aspectul conținutului intuitiv‑practic și al suportului operațional, adesea îndepărtată de realitatea înconjurătoare. La deficienții de auz, atunci când demutizarea are loc la vârste mici, însușirea comunicării verbale asigură un traseu și un ritm obișnuit de dezvoltare a gândirii; dacă procesul demutizării întârzie, comunicarea se reduce frecvent la limbajul mimico‑gestual, lipsit de bogăție semantică, de operativitatea și suplețea limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aspectul conținutului intuitiv‑practic și al suportului operațional, adesea îndepărtată de realitatea înconjurătoare. La deficienții de auz, atunci când demutizarea are loc la vârste mici, însușirea comunicării verbale asigură un traseu și un ritm obișnuit de dezvoltare a gândirii; dacă procesul demutizării întârzie, comunicarea se reduce frecvent la limbajul mimico‑gestual, lipsit de bogăție semantică, de operativitatea și suplețea limbajului verbal, iar conținutul gândirii nu se poate desprinde de concretul nemijlocit, operațiile superioare fiind efectuate cu dificultate și la un nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap; - pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discuție valorile: VAO = 1/3‑1/8 inclusiv; b) Tulburări/afecțiuni ale structurii și funcțiilor auzului: - hipoacuzie congenitală sau dobândită precoce cu demutizare slabă sau nulă (poate fi asimilată gradului mediu de handicap); - tulburări de auz bilateral (cu pierdere de peste 70 db, calculată pe audiogramă, care se protezează greu) sau asociate cu tulburări psihice și de limbaj (se poate acorda gradul mediu de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
instrucției deficienților de auz; - surdopsihologia - componentă a psihologiei speciale care studiază particularitățile și legitățile specifice ale dezvoltării psihice a deficienților de auz, precum și aspectele psihologice ale procesului de instrucție și educare a acestora. Obiectivele generale ale acestei discipline sunt: - realizarea demutizării copiilor surdomuți; - conservarea și dezvoltarea limbajului verbal la deficienții care au dobândit surditatea după ce și‑au asimilat limbajul. Sarcinile specifice surdopsihopedagogiei constau în: - identificarea particularităților psihopedagogice ale deficienților de auz; - adaptarea conținuturilor învățământului la posibilitățile reale ale deficienților de auz
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
profunzimea leziunii componentelor structurale ale analizatorului auditiv; gesturile și mimica se însușesc în mod spontan în comunicarea deficientului de auz, constituindu‑se treptat într‑un limbaj caracteristic acestor persoane; însușirea limbajului verbal se face în mod organizat prin activitățile de demutizare, cu sprijinul specialistului logoped și al familiei; la persoanele cu anacuzie, reprezentarea este un analog al noțiunii, dar nu și un echivalent total al ei. Prin specificul ei, imaginea generalizată asigură conținutul reflectării senzoriale și senzorial-motrice, în cazul de față
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară de obicei la un nivel intelectual scăzut și în prezența suportului intuitiv cu implicații negative asupra îmbogățirii nivelului de cunoștințe; judecata și raționamentul, la începutul demutizării, se realizează pe bază de imagini și, parțial, pe cuvânt, iar la surdovorbitori, pe bază de cuvânt și parțial pe imagini. Învățarea motrică și morală vor însoți întregul proces educativ. Prin demutizarea persoanei cu surdomutitate și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nivelului de cunoștințe; judecata și raționamentul, la începutul demutizării, se realizează pe bază de imagini și, parțial, pe cuvânt, iar la surdovorbitori, pe bază de cuvânt și parțial pe imagini. Învățarea motrică și morală vor însoți întregul proces educativ. Prin demutizarea persoanei cu surdomutitate și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul se îmbogățește continuu și se perfecționează pronunția, astfel încât cuvintele învățate înlocuiesc tot mai frecvent exprimarea prin gesturi. Cu toate acestea, deficiența de auz va influența și în continuare modul de exprimare și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]