213 matches
-
infatuazioni ammorbanti e pruriginose în un gioco del mondo diabolico, che annichilisce ed ha già devastato irrimediabilmente chi vi cască per suoi impulsi (udyama) e chi vi è caduto per sua stessa brama di contingențe e cupidigie di carnalità e denari, di successi che perpetuano e rinnovano diabolicamente ambizioni, proprio come una sabbia mobile inghiottisce lentamente mă inesorabilmente l'uomo e lo stesso destino della sua vită. Un sortilegio costituito da queste sole separazioni dà senso all'attimo della creazione. L
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care o face în ACADEMIA CAȚAVENCU dl Cornel Ivanciuc, după ce a citit într-un ziar serios următoarea afirmație: "Dacii falsificau monede romane (după cum arată șase stanțe de fier și bronz de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) folosite pentru confecționarea denarilor romani și șcareț aveau pe ele anii 126 î.e.n., 68 î.e.n. și 14 e.n.". Iată observația: "Conform logicii vizionare a autorului articolului, ne aflăm, pentru prima dată în istoria universală, în fața unor monede antice cu o datare absolută. Cum au
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
lui într-un gest de prosternare. Pentru că viața lui avea să decurgă așa cum prevăzuse astrologul, într-o zi, din ce în ce mai încrezător în destinul său, Octavianus a bătut un cistofor (monedă de argint, multiplu al monedei de bază, denarul, 1 cistofor = 3 denari) cu chipul său pe avers, iar pe revers semnul zodiacal al Capricornului în care se afla Luna în momentul nașterii sale, cea responsabilă, în viziunea astrologului, de ascensiunea lui până la postura supremă de împărat. Kepler, geniul preocupat de direcția vântului
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
de 3,8 ha, incluzând șanțurile și valurile fortificației. În cele trei campanii de cercetare, arheologii arădeni au făcut descoperiri importante: o biserică gotică de mari dimensiuni, cahle de sobă, farfurii, ulcioare, unelte de secol XVI, obiecte de bronz, un denar emis de Rudolf II, precum și un cimitir medieval timpuriu cu foarte multe oseminte care prezintă urme de ardere, conducându-i pe cercetători la concluzia că răposații au avut parte de un sfârșit violent, pesemne într-un incendiu. din presa vremii
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
staterii și tetradrahmele. Sistemul monetar geto-dac a imitat unele monede aflate în circulație, însă ca urmare a folosirii unei tehnici primitive de batere au rezultat numeroase variante și tipuri asemănătoare. În secolul al II-lea î.Hr., în Dacia a apărut denarul republican roman, apoi moneda oficială în noua provincie devine denarul imperial roman. Monedele bizantine preiau funcția de instrument de schimb în ținuturile românești, fiind emise până în secolul al XIV-lea. Banii de metal ai statelor suverane vecine încep să circule
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
aflate în circulație, însă ca urmare a folosirii unei tehnici primitive de batere au rezultat numeroase variante și tipuri asemănătoare. În secolul al II-lea î.Hr., în Dacia a apărut denarul republican roman, apoi moneda oficială în noua provincie devine denarul imperial roman. Monedele bizantine preiau funcția de instrument de schimb în ținuturile românești, fiind emise până în secolul al XIV-lea. Banii de metal ai statelor suverane vecine încep să circule după anul 1000. Monedele din Țara Românească se numeau ducați
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
mari cantități de ceramică, chirpici, oase de animale, precum și ceramică superioară, lucrată la roată (căni, oale, fructiere, vase de provizii, amfore romane) sau lucrată, mai puțin fin, de mân (vase, borcane, cești). Au fost descoperite și monede de argint - probabil denari romani imperiali - care atestă că populația din Moldova - carpii - întrețineau legături cu civilizația romană. Tot în satul Fruntești, la nord-est de Căminul Cultural, s-a găsit la suprafața solului ceramică aparținând secolului al IV-lea d.Hr., iar la punctele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și am pregătit rechizitoriul. Era pe vremea când Tiberius, împăratul nostru, să-l ocrotească zeii, a poruncit ca Roma să fie curățată de șarlatanii ăștia care trăiau mai bine decât un centurion care câștiga pe atunci cam o sutăcincizeci de denari iar un soldat cam douăzeci de denari. Împăratul și-a spus că o parte însemnată din bani ajung în mâna înșelătorilor ăstora, și nu cred că greșea prea mult, pentru că știți rigoarea cu care trata împăratul problemele de acest fel
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
când Tiberius, împăratul nostru, să-l ocrotească zeii, a poruncit ca Roma să fie curățată de șarlatanii ăștia care trăiau mai bine decât un centurion care câștiga pe atunci cam o sutăcincizeci de denari iar un soldat cam douăzeci de denari. Împăratul și-a spus că o parte însemnată din bani ajung în mâna înșelătorilor ăstora, și nu cred că greșea prea mult, pentru că știți rigoarea cu care trata împăratul problemele de acest fel. Personal am fost de acord cu porunca
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
semn cu mâna și gladiatorii salutară cu armele ridicate apoi părăsiră arena în sunetul cornului. -Ești cumva și tu adept al acestui Iisus, Iocentus? spuse Ponțiu Pilat răsturnând pe masă o mică pungă de piele în care se aflau câțiva denari de aur cu chipul lui Octavian. -Mă așteptam la o întrebare ca asta ilustre procurator după toată discuția noastră... Ei bine, nu sunt adept al acestui Iisus din Nazaret, însă trebuie să recunosc că galileanul a fost cu mult superior
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
comori și recuperate cu greutate de către autoritățile statului. Monede romane din argint s-au găsit în interiorul și în preajma turnului-locuință, în număr de 29. Ele făceau parte probabil din tezaurul tarabostesului comandant. Cam jumătate dintre aceste monede sunt imitații dacice după denari romani din epoca republicană. Această bogăție a materialului arheologic descoperit aici, demonstrează amploarea relațiilor economice derulate la Căpâlna, aici existând nu numai un sediu nobiliar, ci și o posibilă așezare protourbană. Considerații finale Istoricii nu s-au pus de acord
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
și foarte influent”, mai gândi procuratorul. -Nu e nici o pierdere, interveni magistratul Comus Lucretius. De altfel, mărite procurator, ați pus rămășag că în câteva zile cadavrul celui dispărut va fi găsit. Mă prind în acest rămășag pentru o sută de denari de aur! -Accept prietene Comus! Deci dacă e în Ierusalim, vreau ca trupul acestui Iisus să fie găsit, spuse procuratorul. Și pe ucenici îi vreau, pentru a fi anchetați. -Există totuși o posibilitate ca acesta să fie viu, continuă magistratul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
sinea sa, privind moneda cu atenție. -Voi păstra eu această monedă, spuse el. Și veți primi alta în schimb perșilor. Ce spuneți? Șaharayan Matan își înclină capul. -Iar acum voi chema pe Naulius să vă plătească fraților Șaharayan. Trei sute de denari! E bine? Perșii se înclinară mulțumiți și ieșiră din încăpere cu spatele. Nu găsiseră aurul lui Baraba însă nici cei trei sute de denari nu erau o sumă oarecare. Și mai aveau de încasat premiul de la arhiereul Caiafa pe care îl
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
Matan își înclină capul. -Iar acum voi chema pe Naulius să vă plătească fraților Șaharayan. Trei sute de denari! E bine? Perșii se înclinară mulțumiți și ieșiră din încăpere cu spatele. Nu găsiseră aurul lui Baraba însă nici cei trei sute de denari nu erau o sumă oarecare. Și mai aveau de încasat premiul de la arhiereul Caiafa pe care îl și înștiințaseră deja. La chemarea procuratorului, Hasim intră din nou în încăpere, unde Ponțiu Pilat îl pofti să se așeze în fața lui pe
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
îl pofti să se așeze în fața lui pe un jilț. -Excelentă treabă! spuse el binedispus fiindcă în sfârșit își încheiase socotelile cu Baraba! -Procuratorul e darnic astăzi! remarcă negustorul. Am auzit ce ați vorbit cu frații Șaharayan. -Trei sute de denari e o sumă frumușică, Hasim! -De zece ori suma plătită pentru trădarea dreptului Iisus! remarcă acesta. -Să nu se spună că nu sunt mai darnic decât Caiafa prietene! Arhiereul a dat acelui Iuda treizeci de arginți, încă viu fiind galileeanul
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
ori suma plătită pentru trădarea dreptului Iisus! remarcă acesta. -Să nu se spună că nu sunt mai darnic decât Caiafa prietene! Arhiereul a dat acelui Iuda treizeci de arginți, încă viu fiind galileeanul. Procuratorul Ponțiu Pilat a dat trei sute de denari pe o căpățână care va fi împăiată. Dar e capul unui dușman al Romei! Iar Roma plătește din belșug orice trofeu! -Dar și galileeanul Iisus a fost socotit dușman al Cezarului, deci și al Romei, mărite procurator! Ponțiu Pilat păru
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
sau Stremțului, construită, probabil, la începutul secolului 14. În dreapta, la mai puțin de șapte kilometri, drumul de țară te duce în satul Geomal, așezare pitorească, cu o frumoasă biserică de lemn și unde s-a descoperit un important tezaur de denari imperiali romani. Atestată documentar la 1263, te așteaptă comuna Geoagiu de Sus, unde pe una din culmile dealului ce străjuiește malul stâng al văii, într-o poiană cu pomi fructiferi, se zărește turla bisericii, care amintește de fosta mănăstire a
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
-Interesele Romei stau deasupra acestor fapte Claudia! Iar Roma îl vrea pe Baraba mort. Cât despre banii arhiereului, aceștia vor fi folosiți în scopuri edilitare comune. Chiar dacă se va afla cândva acest lucru mă voi putea justifica împăratului până la ultimul denar! -Nu te mai înțeleg Pilat! Și nu te mai hrăni cu disperarea altora! Lasă-l pe Caiafa căci constat între voi doi o dușmănie care de fapt vă apropie. Sunteți de fapt aliați, deși vă urâți de moarte reciproc. -Sunt
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
și foarte influent”, mai gândi procuratorul. -Nu e nici o pierdere, interveni magistratul Comus Lucretius. De altfel, mărite procurator, ați pus rămășag că în câteva zile cadavrul celui dispărut va fi găsit. Mă prind în acest rămășag pentru o sută de denari de aur! -Accept prietene Comus Lucretius! Deci dacă e în Ierusalim, vreau ca trupul acestui Iisus să fie găsit, spuse procuratorul. Și pe ucenici îi vreau, pentru a fi anchetați. -Există totuși o posibilitate ca acesta să fie viu, continuă
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
-și mâna. Pe nisipul arenei pătrunseră trei perechi de gladiatori. -Se pare că zilele mele la Cezareea sunt numărate! spuse procuratorul așezându-se pe jilțul său. -De ce spuneți asta? întrebă Hasim. -Pariază Hasim! spuse Ponțiu Pilat. Pe treizeci de denari. -Hm! exclamă Hasim, de ce tocmai pe treizeci ilustre prinț? Ponțiu Pilat nu spuse nimic ci doar privi în arenă. Una din perechile de gladiatori era formată din gladiatorul ,,Thracianˮ , avându-l adversar pe cel numit ,,Samnitul”. Thracian era înarmat cu
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
să urmărească lupta. Apoi spuse: -Pariem pe perechea aceea Hasim! Eu îl aleg pe ,,Samnit”. Ție nu-ți rămâne decât ,,Thracian”. -Hasim nu spuse nimic ci doar își înclină capul. După puțin timp spuse însă: -Nu pariez pe treizeci de denari mărite procurator. Merg pe treizeciși nouă! -Fie amice! răspunse acesta. Lupta începu. ,,Thracian” era vizibil în dezavantaj, retrăgându-se din fața uriașului Samnit urmărind prin aceasta să poarte o luptă cu multe eschive și retrageri care însă avea să-i mistuie
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
chipul celor doi. -Când îmi zornăie prin pungă monedele, atunci e cea mai mare sărbătoare, romanule! -Mda! spuse ofițerul. Aici îți cam dau dreptate. Dar ce vi se pare? Nu puteați merge de dimineață să duceți hamurile? -Este târziu însă denarii se fac în timp romanule iar timpul trece foarte repede. Mâine avem alte îndatoriri. De altfel mergem să dăm cezarului cele ale cezarului, replică omul ridicând perechea de hamuri din mâinile sale. Carele de luptă așteaptă aceste chingi ca pe
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
dau de o afacere bănoasă prin port să nu o ratez și să-mi susțin în felul acesta cheltuielile cu vila. Numai marmura pe care am placat-o anul acesta fațadei m-a costat mai bine de trei mii de denari. Dar deși cheltuielile sunt mari, sunt la zi cu toate taxele și impozitele față de imperiu. Iar ca vila să fie cunoscută, aleg ce e mai bun pentru oaspeți precum ilustrele voastre fețe! Și nu fac nici un compromis. Toate sunt de
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
mai încet. -Era deci pe vremea când Tiberius, împăratul nostru, să-l ocrotească zeii, a poruncit ca Roma să fie curățată de șarlatanii ăștia care trăiau mai bine decât un centurion care câștiga pe atunci cam o sută cincizeci de denari pe lună iar un soldat cam douăzeci de denari. E adevărat că cei mai mulți dintre meșteșugari câștigau destul de puțin, zece - cinsprezece denari, însă erau destui care câștigau sume frumoase. Împăratul și-a spus că o parte însemnată din bani ajung în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
nostru, să-l ocrotească zeii, a poruncit ca Roma să fie curățată de șarlatanii ăștia care trăiau mai bine decât un centurion care câștiga pe atunci cam o sută cincizeci de denari pe lună iar un soldat cam douăzeci de denari. E adevărat că cei mai mulți dintre meșteșugari câștigau destul de puțin, zece - cinsprezece denari, însă erau destui care câștigau sume frumoase. Împăratul și-a spus că o parte însemnată din bani ajung în mâna înșelătorilor ăstora, și nu cred că greșea prea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]